13,916 matches
-
ne făcea egali. Dușmanul comun era ateismul.” (Ioan Ploscaru, Lanțuri și teroare, Ediția a-II-a, Revăzută și adăugită, Ed. Signata, Timișoara, sine anno, p.272). Condițiile din închisorile comuniste impuneau un regim alimentar la limita subzistenței astfel că marea majoritate a deținuților erau înfometați, cașectici, distrofici. A vorbi, într-o astfel de situație, de practicarea postului benevol, ca hotărâre proprie, izvorâtă din dorința de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din Buftea, deși grav bolnav de TBC și foarte slăbit, făcea post negru de două ori pe săptămână și oferea mâncarea altor deținuți slăbiți. Și Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul, după revenirea mea a doua oară
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
o formă de opoziție, de rezistență, demonstrând că sistemul nu este imbatabil, că prezintă fisuri și că speranța, chiar și din această perspectivă a imediatului, nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste au reușit să trăiască o viață în Iisus Hristos în toată plenitudinea ei. Demersul nostru introspectiv și retrospectiv printre oameni și fapte dintr-un timp al întunericului, când România a fost luată în stăpânire prin minciună și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Aveam un cod penal. Băiatul ăsta a comis o faptă care se încadra la articolul cutare. Asta a fost. Dacă ar fi comis fapta asta înainte de ’64, lua 15 ani de pușcărie. Dar după ’64, Ceaușescu nu a mai vrut deținuți politici. Se mergea pe prevenire, avertizare în cadrul colectivului, reabilitare. Nu se punea problema să fie pedepsit sau retrogradat. Pe Mugurel... l-am retrogradat din banca întâi în banca a doua”. Recomand, mai ales oamenilor foarte tineri, cu toată căldura spectacolul
„Elevul” ucis de profesorii de uitare () [Corola-blog/BlogPost/337945_a_339274]
-
asistând la deshumarea unor partizani. Înainte de asta, am stat o zi întreagă între pereții zidurilor pușcăriei de la Râmnicu Sărat, am zăbovit în celulele în care Ion Mihalache și Corneliu Coposu au fost torturați. De atunci, de câte ori am citit mărturiile unor deținuți, victime ale brutalității comise de Vișinești precum cel ce urmează să fie condamnat acum, am înțeles altfel suferința lor și datoria mea de om. Cât am stat în închisoare, eu și colegii mei am avut liber să cercetăm fiecare colț
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
sânge sau nu. Am scos ciocanul afară și m-am dus cu el la paznicul închisorii. Nu-l mai văzuse, dar singura explicație pe care mi-a dat-o a fost că probabil, a fost unul din instrumentele folosite împotriva deținuților. Striveau torționarii unghiile deținuților cu el, le rupeau oasele? Despre ororile regimului comunist cred că se știe și se vorbește prea puțin. Trag această concluzie urmărind permanent subiectul, dar și discutând cu un fost coleg de unversitate. Cătălin Nedelcu este
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
scos ciocanul afară și m-am dus cu el la paznicul închisorii. Nu-l mai văzuse, dar singura explicație pe care mi-a dat-o a fost că probabil, a fost unul din instrumentele folosite împotriva deținuților. Striveau torționarii unghiile deținuților cu el, le rupeau oasele? Despre ororile regimului comunist cred că se știe și se vorbește prea puțin. Trag această concluzie urmărind permanent subiectul, dar și discutând cu un fost coleg de unversitate. Cătălin Nedelcu este profesor de Istorie într-
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
la Sighet în primul rând. Dar bineînțeles că le mai vorbesc și despre alte aspecte și le pun filme cum ar fi - Undeva în est, Binecuvântată fii închisoare, altele din seria Memorialului Durerii sau înregistrări de-ale mele cu foști deținuți politic. De-a lungul timpului, am reușit fie să aduc pe cineva să le vorbească (Aristide Ionescu, Alexandru Marinescu sau Ioana Hașu), fie i-am dus pe câțiva elevi la Poenărei (aproape de locul unde au fost prinși frații Arnăuțoiu în
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
Ceea ce s-a și întâmplat, într-adevăr. Am încercat cumva să le menajez sensibilitatea față de cunoașterea unor atrocități fără precedent care, iată, s-au întâmplat tocmai în orașul nostru. Dar, vezi tu, eu când le explicam diferența crucială între un deținut politic care oricum trecea prin tortură în anchetă și între un student de la Pitești care era obligat să stea zile, săptămâni, luni în celulă cu cel care îl tortura, până devenea la rândul său torționar sau murea, elevii mei au
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
susținut continuu nevinovăția. Audiat mai bine de două ore în sala de judecată în luna mai a anului trecut, el a încercat să se autoexonereze de orice răspundere. ”Eu nici măcar nu i-am înjurat vreodată”, spunea fostul comandant despre foștii deținuți. A continuat la fel de inocent: ”...nimeni nu a fost pedepsit pentru că nu și-a făcut norma de muncă”. Mărturiile supraviețuitorilor, încărcate de detalii șocante, le-a expediat într-o frază rece, plină de dispreț: ”Nu-mi explic de ce unii dintre deținuți
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
deținuți. A continuat la fel de inocent: ”...nimeni nu a fost pedepsit pentru că nu și-a făcut norma de muncă”. Mărturiile supraviețuitorilor, încărcate de detalii șocante, le-a expediat într-o frază rece, plină de dispreț: ”Nu-mi explic de ce unii dintre deținuți au făcut acele declarații împotriva mea, dar cred că atunci când ești șef nu poți să-i mulțumești pe toți”. Meniul din lagăr descris de Ficior e o pată de culoare. Mulți dintre morții de la Periprava au decedat din cauza foamei. Ori
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
colonel Ioan Ficior și ale complicilor săi (astăzi decedați sau rămași necunoscuți), întregul probatoriu strâns de Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) și de procurori ori completat în sala de tribunal arată calvarul prin care au trecut miile de deținuți politici. Chiar și astăzi, la Periprava nu poți ajunge decât pe apă. Pentru viața din fostul lagăr de la marginea României comuniste, populat preponderent cu deținuți politici între 1957 și 1964, zecile de martori care au depus mărturie au confirmat condițiile
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
procurori ori completat în sala de tribunal arată calvarul prin care au trecut miile de deținuți politici. Chiar și astăzi, la Periprava nu poți ajunge decât pe apă. Pentru viața din fostul lagăr de la marginea României comuniste, populat preponderent cu deținuți politici între 1957 și 1964, zecile de martori care au depus mărturie au confirmat condițiile inumane de detenție: frigul năprasnic iarna și căldurile dogoritoare de vară, cazarea în barăci de sute de suflete, lipsa apei potabile, pedepsele grele, mizeria în
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
Călinescu, deși colaboraționist, i s-a luat catedra și i-a fost dată unui aparatcic, Ion Vitner, savantul Victor Papilian, uriaș profesor de anatomie și reformator al Facultății de Medicină din Cluj, a ajuns laborant în propriul laborator și apoi deținut politic, locul la catedră fiindu-i luat de un fiștecine. Exemplele sunt covârșitor de numeroase, dar relevanța lor imensă pare să ne scape în continuare. Ne încăpățânăm să privim nenorocirea acelor oameni ca fiind doar o nenorocire personală. Nimic mai
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
În urmă cu câteva zile, Republica.ro lansa un Apel pentru desființarea Uniunii Scriitorilor din Pușcării, prin care cerea eliminarea portiței legale prin care deținuții scapă mai repede de închisoare dacă scriu „lucrări științifice”. Nu mai puțin de 20.000 de oameni au distribuit demersul nostru împotriva imposturii. Peste 400 de cărți scrise de deținuți au apărut în ultimii trei ani, cu scopul de a
EXCLUSIV. Lista profesorilor universitari și a editurilor care au girat „lucrările științifice” scrise de deținuți în pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337982_a_339311]
-
din Pușcării, prin care cerea eliminarea portiței legale prin care deținuții scapă mai repede de închisoare dacă scriu „lucrări științifice”. Nu mai puțin de 20.000 de oameni au distribuit demersul nostru împotriva imposturii. Peste 400 de cărți scrise de deținuți au apărut în ultimii trei ani, cu scopul de a le aduce autorilor lor reduceri ale pedepselor. Această situație a fost posibilă cu ajutorul profesorilor universitari care girează cărțile scrise în pușcării. La fiecare carte considerată lucrare științifică, unui deținut i
EXCLUSIV. Lista profesorilor universitari și a editurilor care au girat „lucrările științifice” scrise de deținuți în pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337982_a_339311]