3,785 matches
-
dispune de "mari narațiuni" (cum ar fi Critica facultății de judecată a lui Kant, de pildă) care sunt repetate și supuse variației (prin diverse interpretări, cum ar fi cele ale lui Deleuze, Ferry, Schaeffer, de Duve) conform unui principiu al decalajului ce permite construirea de noi discursuri (pornind de la presupozițiile sensurilor multiple și ale resurselor încă nevalorificate) prin spunerea a ceva diferit de textul însuși, însă fără a devia de la circumstanța repetării. La rândul său, principiul autorului presupune gruparea discursurilor sub
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
profesorului Ilie Gyurcsik 344. Criticul Burke exprimă o perspectivă cât se poate de "inocentă" în privința limbajului, decretând, cum ne amintim, că acesta este realitate și, mai mult, este acțiune. Prin urmare, multe dintre presupozițiile teoretice ale dramatismului burkean interzic orice "decalaj" între "realități" concurente, din care, necesar, una sau mai multe ar trebui să "primeze", desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Pentru Kenneth Burke, nu însemnele vreunei ideologii transpar în acțiunile simbolice ale oamenilor, în interacțiunile lor sociale, ci chiar aceste acțiuni simbolice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
probleme de informare în România. S.A.: Se și traducea enorm în perioada aceea, și nu numai literatură realist-socialistă: clasicii ruși, traduși pentru prima dată sistematic; traduceri noi și reeditări ale traducerilor vechi din toată literatura universală. Și eu, cu un decalaj de zece ani, am avut o experiență similară. Bineînțeles, până pe la 14-15 ani nu eram conștient de amploarea și de efectele perverse ale cenzurii și izolaționismului cultural în care trăiam. Dar tu, setos de cultură universală, trăiai totuși și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nu înseamnă că și înțelegeam ceva. Când am ajuns în Israel, m-am dus imediat la un ulpan de ebraică. Am descoperit că știam deja mult mai mult decât toți ceilalți, fiindcă ei nu știau nimic; dar după două săptămâni decalajul inițial s-a redus, așa că am început să studiez mult mai serios. Nici religie evreiască nu știam prea multă: riturile, ce este koșer și ce nu, sărbătorile - adică ceea ce vezi în familie, ceva mimetic. S.A.: Deci un stil de viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dimineața, mă duceam să-l scol, nu mă gândeam că mi-ar putea reproșa că l-am sculat. Sau îi telefonam acasă, avea fax și-mi trimitea diverse texte la Ierusalim sau eu îi trimiteam lui. Erau uneori probleme de decalaj orar și știam că doarme, dar eu trebuia să plec. Îl sculam și gata! Nu era între noi nici un fel de distanță. Nici politețe formală sau așa ceva. Cred că marea noastră afinitate de gândire provenea din vederile noastre comune sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
aceeași limbă, dar ale căror concepții nu au nici o legătură. Ierusalimul meu n-are nici o legătură cu Ierusalimul lui. E același loc, eu știu unde este, dar toată viziunea lui era complet diferită. Și asta a fost fascinant. Nu numai decalajul de timp și decalajul de limbă, ci și un decalaj de perspectivă. Putem vorbi de exact aceleași locuri, putem sta în aceleași locuri și nu vedem același lucru. S.A.: Sunt două topografii care nu au aproape nici o intersecție, pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
căror concepții nu au nici o legătură. Ierusalimul meu n-are nici o legătură cu Ierusalimul lui. E același loc, eu știu unde este, dar toată viziunea lui era complet diferită. Și asta a fost fascinant. Nu numai decalajul de timp și decalajul de limbă, ci și un decalaj de perspectivă. Putem vorbi de exact aceleași locuri, putem sta în aceleași locuri și nu vedem același lucru. S.A.: Sunt două topografii care nu au aproape nici o intersecție, pentru că sunt mai curând suprapuse. Două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Ierusalimul meu n-are nici o legătură cu Ierusalimul lui. E același loc, eu știu unde este, dar toată viziunea lui era complet diferită. Și asta a fost fascinant. Nu numai decalajul de timp și decalajul de limbă, ci și un decalaj de perspectivă. Putem vorbi de exact aceleași locuri, putem sta în aceleași locuri și nu vedem același lucru. S.A.: Sunt două topografii care nu au aproape nici o intersecție, pentru că sunt mai curând suprapuse. Două geografii simbolice într-un palimpsest, două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dar nici noi nu prea înțelegem. Numai că ei pot reacționa foarte violent la spectacolul unei globalizări care pare că-i strivește. Poate că globalizarea modelului economic american va produce în timp o lume ceva mai puțin săracă, dar acum decalajele sunt incredibile... S.A.: ...și accelerat crescătoare. M.I.: Da. Dar chiar dacă nu vor mai crește sau dacă vor crește mai lent, căci în situația când decalajele continuă să crească, spectacolul acesta devine insuportabil pentru excluși, marginali etc. Devine imposibil ca un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
modelului economic american va produce în timp o lume ceva mai puțin săracă, dar acum decalajele sunt incredibile... S.A.: ...și accelerat crescătoare. M.I.: Da. Dar chiar dacă nu vor mai crește sau dacă vor crește mai lent, căci în situația când decalajele continuă să crească, spectacolul acesta devine insuportabil pentru excluși, marginali etc. Devine imposibil ca un om sărac și fără perspective să mai stea liniștit și să se uite la televizor. Un palestinian din Israel vede cum un israelian pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
milioane și miliarde - iar el câștigă 5 dolari pe zi! Cum poate rămâne pasiv? Acum, în acest sens diferența salutară între Europa de Est și Islam este că aici oamenii cred că pot să-și schimbe situația. Ei știu că există un decalaj enorm între Vestul și Estul Europei, dar est-europenii încep să perceapă asta ca pe un decalaj temporar. Amănunt esențial, est-europeanii nu mai percep un decalaj cultural în raport cu Occidentul, ci unul economic, deci pot spera că e vorba de ceva temporar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
acest sens diferența salutară între Europa de Est și Islam este că aici oamenii cred că pot să-și schimbe situația. Ei știu că există un decalaj enorm între Vestul și Estul Europei, dar est-europenii încep să perceapă asta ca pe un decalaj temporar. Amănunt esențial, est-europeanii nu mai percep un decalaj cultural în raport cu Occidentul, ci unul economic, deci pot spera că e vorba de ceva temporar. S.A.: Dar nu se amăgesc est-europeanii, ca în trecutul lor sovietic? Nu e o iluzie ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
că aici oamenii cred că pot să-și schimbe situația. Ei știu că există un decalaj enorm între Vestul și Estul Europei, dar est-europenii încep să perceapă asta ca pe un decalaj temporar. Amănunt esențial, est-europeanii nu mai percep un decalaj cultural în raport cu Occidentul, ci unul economic, deci pot spera că e vorba de ceva temporar. S.A.: Dar nu se amăgesc est-europeanii, ca în trecutul lor sovietic? Nu e o iluzie ca aceea că vor ajunge din urmă și chiar vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de generație de așteptări frustrate? M.I.: E greu de prevăzut. Dar eu văd în România, de exemplu, că oamenii încep să intre în noua civilizație high-tech, de la achiziția bunurilor de consum la accesul la Internet și la producția de software. Decalajul în raport cu Vestul, chiar cu unele țări foste comuniste, este deopotrivă cantitativ și calitativ. Dar parcă nu detectez atâta frustrare și atât pesimism, fiindcă oamenii văd în revoluția high-tech o șansă, o speranță. În schimb, mi se pare că în țările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ani, admițând că ar avea încredere în bunele intenții occidentale? Palestinienii inteligenți și doritori de pace, destui sunt așa, nu pot nici ei să vadă o ieșire rapidă din actuala lor criză, nici măcar în 20-40 de ani. Deci rămâne problema decalajelor fantastice care nu dispar, nu dispar destul de repede, ba chiar se adâncesc. Prin urmare, conflictul o să rămână deschis într-un fel sau în altul. Nu știu în ce fel. Poate par pesimist, dar nu cred că ieșirea e aproape. De ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în Irak situația este sau cel puțin pare blocată. M.I.: Și totuși în Irak eu văd o speranță mai mare, pentru că irakienii sunt puțin mai occidentali. S.A.: Au fost mai secularizați; brutal, dar secularizați. M.I.: Da. Sper prin urmare că decalajul se poate reduce dacă violențele încetează. Sunt mai mulți bani, acolo au fost francezii și englezii, care au adus elemente de occidentalizare, nu au făcut pur și simplu afaceri. Sper să mai fi rămas ceva din acel aport occidental. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dezvoltări accelerate și ale distrugerii planetei. Uite ce s-a întâmplat în Iugoslavia după 1991, când ea a început să se dezvolte și mai rapid, părând că va reuși să-și transforme avantajul relativ în raport cu fostele țări comuniste într-un decalaj net, capabil s-o propulseze în Uniunea Europeană. Mulți credeau în 1990 că așa se vor petrece lucrurile. Și iată că republicile federale nu s-au putut înțelege asupra unei strategii comune de dezvoltare, blocându-se în chestiunea redistribuirii resurselor de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
genul multdiscutatului „patriotism constituțional” al vest-germanilor, dispărut fără urmă în Germania reunificată. În orice caz, democratizarea de sus în jus și din exterior nu e un proces de scurtă durată, nici un proces simplu. M.I.: Da, e o cale lungă. Dacă decalajele de care vorbeam rămân ori cresc, conflictul nu se va închide: nu poți să le spui irakienilor să fie bucuroși că sunt democrați și să plece acasă. Ei văd altceva la televizor: decalajele. Pentru ei, democrația este o vorbă goală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
M.I.: Da, e o cale lungă. Dacă decalajele de care vorbeam rămân ori cresc, conflictul nu se va închide: nu poți să le spui irakienilor să fie bucuroși că sunt democrați și să plece acasă. Ei văd altceva la televizor: decalajele. Pentru ei, democrația este o vorbă goală, dacă nu cumva o minciună occidentală pentru a-i ține în frâu. S.A.: Așa este. E curios că Africa Neagră nu reacționează mai violent la decalajele acestea, care s-au adâncit mereu după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
plece acasă. Ei văd altceva la televizor: decalajele. Pentru ei, democrația este o vorbă goală, dacă nu cumva o minciună occidentală pentru a-i ține în frâu. S.A.: Așa este. E curios că Africa Neagră nu reacționează mai violent la decalajele acestea, care s-au adâncit mereu după decolonizare, inclusiv din cauza sinistrelor și coruptelor regimuri postcoloniale, aceste sinteze maligne de tiranie tribală și autoritarism occidental. Africa Neagră este probabil prea epuizată de propria sa implozie, de conflictele interne care merg până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
africane, chiar un fel de pogromuri împotriva albilor, uneori instigate și manipulate de diversele tabere aflate în conflicte pentru resurse naturale și putere. Istorii tragice, dar care nu s-au coagulat într-o revoltă africană generală contra Occidentului, deși la decalajul de dezvoltare aparent fără ieșire se adaugă și complexa dinamică a rasismului. Negrii chiar au motive să se simtă discriminați rasial, precum și să se agite la gândul că nu cum scăpa de această formă de discriminare. Dar să vedem și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
lumea arabă, având resurse materiale și umane considerabile, resursele petroliere în primul rând, să aleagă calea pe care alte regiuni ale lumii, cum ar fi de exemplu China sau India, au ales-o. Și chinezii ori indienii văd la televizor decalajele de care vorbim, dar nu se mai apucă de răscoale și în ziua de azi, au depășit momentul revoltei antioccidentale și au ales o cale pașnică de competiție și emulație cu Occidentul. M.I.: Chiar și China? S.A.: Da, chiar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
desigur, este exemplul cel mai bun, fiindcă a reușit să devină o democrație și să rămână astfel la peste 50 de ani de la decolonizare. M.I.: Așa este. Eu consider că ceea ce favorizează India în raportarea ei la Occident și la decalajele generate de globalizare este, pe lângă munca serioasă, democrație și o educație excelentă, structura sa profundă religioasă și mentală. S.A.: Acea pasivitate-seninătate? M.I.: Da, precum și atitudinea de renunțare ori cel puțin neglijare a bunurilor materiale. S.A.: Dar cât timp vor mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
bunurilor materiale. S.A.: Dar cât timp vor mai fi ei „resemnați” la nirvana? Văd că și la ei există o frenezie a consumului, imediat ce și-l pot permite. Oare persistența castelor i-a făcut pe indieni să accepte toate celelalte decalaje și discriminări? În fond, pentru un paria nu are mare importanță ce decalaje noi mai poate aduce cu sine occidentalizarea, și așa este subom. M.I.: Așa este. Să vedem cât va rezista și acolo cultura tradițională. Cred că India, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Văd că și la ei există o frenezie a consumului, imediat ce și-l pot permite. Oare persistența castelor i-a făcut pe indieni să accepte toate celelalte decalaje și discriminări? În fond, pentru un paria nu are mare importanță ce decalaje noi mai poate aduce cu sine occidentalizarea, și așa este subom. M.I.: Așa este. Să vedem cât va rezista și acolo cultura tradițională. Cred că India, din punctul ăsta de vedere, este specială. S.A.: Dar China? M.I.: China, nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]