5,739 matches
-
al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America și cei din Croația și Austria. În primăvara anului următor s-a desfășurat la Pola-Istria primul congres internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al Facultății de Litere și Filosofie din Pola Împreună cu președintele Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina”, Dr. Petru Rațiu. A fost un moment istoric În lumea latinității orientale prin hotărârea de a se obține recunoașterea juridică a acestei minorități cerută
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
am programat ca atare vizite de prezentare la Ministerul Relațiilor Externe, la Ministerul Economiei, la Ministerul Agriculturii și Pescuitului, la ENAMI Empresa Nacional Miniera, la instituții culturale și de învățământ. O altă categorie de vizite de prezentare erau cele la decanul Corpului diplomatic și la șefii misiunilor diplomatice. Urmau oamenii de afaceri și românii stabiliți în Chile. La Ministerul Relațiilor Externe am fost primit de adjunctul ministrului, un general amabil, corect, stilat! Nu-mi aduc aminte să fi întâlnit, cât am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
umane, cotidiene ale unor oameni de a se aproviziona cu alimente, medicamente etc. Printr-un protest al șefului misiunii la Ministerul Relațiilor Externe "asediul" a fost ridicat, ambasada și diplomații ei fiind însă ținuți în continuare "sub lupă". Întâlnirea cu decanul Corpului diplomatic a fost de asemenea interesantă. În toate țările Americii Latine, țări catolice, prin tradiție decanul Corpului diplomatic este reprezentantul Sfântului Scaun Santa Sede. Nu e cazul să calific eu diplomația Vaticanului. Era de înaltă clasă, șlefuită secole de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
șefului misiunii la Ministerul Relațiilor Externe "asediul" a fost ridicat, ambasada și diplomații ei fiind însă ținuți în continuare "sub lupă". Întâlnirea cu decanul Corpului diplomatic a fost de asemenea interesantă. În toate țările Americii Latine, țări catolice, prin tradiție decanul Corpului diplomatic este reprezentantul Sfântului Scaun Santa Sede. Nu e cazul să calific eu diplomația Vaticanului. Era de înaltă clasă, șlefuită secole de-a rândul, avea în fiecare loc sat, oraș, fie ce-o fi o armată de ochi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
SUA, Franței, Angliei, Spaniei, Argentinei, Braziliei..., cu ocazia prezenței în portul Valparaiso a navelor-școală ale marinelor militare naționale. Mai erau și invitațiile la dejunuri de lucru și la dineuri, venite din partea altor șefi de misiuni cu care întrețineam relații cordiale: decanul Corpului Diplomatic, ambasadorii Franței, Spaniei, Turciei, Israelului, Greciei, însărcinatul cu afaceri al Italiei... Îmi amintesc de scena primei mele întâlniri cu ambasadorul Israelului. Aveam fixată vizita de prezentare la ora 11,00, la fără 5 eram în fața porții ambasadei, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și în Chile universitățile erau centre nu numai de învățământ, formare profesională, educație, ci și centre de educație cetățenească și importante centre de idei și mișcări progresiste. După lovitura de stat, instituțiile au fost militarizate, numindu-se rectori și chiar decani militari, clădirile și campusurile supravegheate non-stop și interzise orice adunări și demonstrații, iar mulți profesori și studenți au fost arestați sau expulzați. În acest context era firească decizia autorităților de a numi un rector-militar chiar și la conducerea sobrei Pontifica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
medicină, economie, inginerie, arhitectură, arte plastice etc. Aveau campusuri după sistemul american și multe din ele aveau chiar valoroase echipe de fotbal, loturi de atletism, orchestre simfonice de calitate și stații proprii de radio și televiziune. Discuțiile cu rectorii și decanii s-au axat pe schimburi de informații și propuneri de reluare a schimburilor directe de profesori, manuale, tipărituri. Am asistat și la câteva cursuri și am fost solicitat să susțin conferințe despre istoria și cultura României. Îmi aduc aminte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care eram un fel de "naș" și am admirat din nou "beizadelele", care după experiența de peste ocean se făcuseră și mai frumoase! Cu Herdan povestea a fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am solicitat secretarei să-mi facă legătura la telefon. Mi-a răspuns pe un ton tăios: "Măi, tu ești noul comunist și securist de la ambasadă? Eu cred că am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
negri și nu "albaștri", iar când am început să presar pe ici pe colo câte o chestie "subțire" privind arta și artiștii, din acele care de obicei nu făceau obiect de studiu la Academia " Doi și un sfert" de la Băneasa, decanul a început să se uite altfel la mine. A desfăcut sticla de țuică, mi-a spus "noroc", eu i-am răspuns "lahaim" (ca moldovean crescut alături de evrei, știam câteva cuvinte-"cheie"), așa că ne-am despărțit în cele mai bune condiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
european", eram curtat de toți ceilalți șefi de misiune, așa că "trocul de informații" era avantajos pentru ambele Părți. Fiindcă la acțiunile ambasadelor erau invitate și oficialități chiliene, trebuia să fii mereu atent ce și cu cine vorbești, un rector sau decan, sau director de muzeu putând fi un colonel sau general! Recepțiile de zilele naționale erau fastuoase, de multe ori organizate datorită climei blânde în grădinile încărcate de flori, iar mesele prezentau "toată flora și fauna" țării de reședință, plus delicatese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
prieteni. Am continuat întâlnirile cu miniștri, adjuncți, directori generali și președinți de companii, în vederea mulțumirii pentru sprijinul acordat și asigurării de bune intenții pentru continuarea și dezvoltarea relațiilor. Am avut apoi întâlniri amicale cu ceilalți șefi de misiuni și cu decanul Corpului Diplomatic, acesta organizând la sediul Nunțiaturii o recepție în onoarea mea și a soției, prilej cu care ne-a oferit și tradiționalul cadou de despărțire un frumos platou de argint pe care erau înscrise numele noastre, perioada șederii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Liviu Rebreanu , directorul din 1941 al Teatrului Național și-a îngăduit să afirme un neadevăr, spunând că noi am fi hotărât dărâmarea teatrului, socotesc de datoria mea să stabilesc adevărul istoric. Comisiunea de arhitecți - în frunte cu arhitectul Iotzu , atunci decanul Școlii de Arhitectură, și Gogu Ionescu , arhitectul-șef [220] al Ministerului Cultelor și Artelor - și-au spus răspicat părerea că localul nu se mai poate repara, din pricina crăpăturilor unor ziduri esențiale; de aceea am decis lansarea unei subscripții publice, pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
neplăceri, deoarece din pricina scrisorii mele (rămasă la dosar!) a fost considerat legionar și (firesc, nu-i așa?) a fost persecutat, anchetat și sâcâit trei ani și mai bine de doctorul Tomescu. Acest personaj mă saluta până la pământ pe când era numai decan (numit de noi), dar după 21 Ianuarie nici nu mă mai cunoștea... În ceea ce privește atitudinea mea față de acei care-mi pricinuiseră serioase neplăceri, mi-am impus o pasivitate deplină, lăsându-i pe toți în pace, să-și vadă de propriile interese
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu sunt românce, Capitaliștii nu sunt Capitaliste, Profesioniștii nu sunt Profesioniste. Folosirea genului masculin pentru poziții de putere și prestigiu trimite, volens nolens, la performanțe masculine. Uneori genul este caraghios distorsionat. Auzi adesea expresii de tipul: „soțul senatorului PD”, „soțul decanului de la Facultatea de Chimie”, „soțul ministrului Mediului”. Deschidem revista Avantaje. Ne scrie Daniela Palade, „din partea redactorului-șef”. Între 1997-2001 am primit numeroase cereri adresate nici mai mult nici mai puțin decât „Domnului Decan Mihaela Miroiu”, iar Ministerul Educației și Rectoratul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
expresii de tipul: „soțul senatorului PD”, „soțul decanului de la Facultatea de Chimie”, „soțul ministrului Mediului”. Deschidem revista Avantaje. Ne scrie Daniela Palade, „din partea redactorului-șef”. Între 1997-2001 am primit numeroase cereri adresate nici mai mult nici mai puțin decât „Domnului Decan Mihaela Miroiu”, iar Ministerul Educației și Rectoratul ne trimiteau depeșe care erau, fără excepție, adresate „Domnilor Decani”. Nouă nu ne este jenă doar de apartenența la un sex, ci și de cea la un gen. Altfel ne-ar fi greu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Avantaje. Ne scrie Daniela Palade, „din partea redactorului-șef”. Între 1997-2001 am primit numeroase cereri adresate nici mai mult nici mai puțin decât „Domnului Decan Mihaela Miroiu”, iar Ministerul Educației și Rectoratul ne trimiteau depeșe care erau, fără excepție, adresate „Domnilor Decani”. Nouă nu ne este jenă doar de apartenența la un sex, ci și de cea la un gen. Altfel ne-ar fi greu să ne explicăm nouă înșine de ce atunci când suntem în poziții de putere și avem pâinea și cuțitul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
favoritismului, conflictului de interese, abuzului de putere, corupției, plagiatului, hărțuirii sexuale); c) proiect de Statut al Consiliilor de Etică în universități, cu toate detaliile legate de componență (profesori, studenți, personal secretarial sau administrativ), funcționare, subordonare față de senat, independență față de rectori, decani, șefi de catedră. Pe scurt: am vrut să știm cum stăm, nu să acuzăm, să dezvăluim, să demascăm și nici nu am făcut-o. Am păstrat confidențialitatea, inclusiv în privința numelor universităților. Am vrut să oferim un proiect de Cod cât
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scenă atunci când prelucram rezultatele cercetării despre etica în universități împreună cu tânăra sociologă Ana Bulai. A întâlnit o prevalență copleșitoare a favoritismului și spiritului de clan, acuzate de către subiecți drept „păcate capitale” ale mediului universitar (peste 27% dintre subiecți, inclusiv rectori, decani și șefi de catedră sesizau astfel de practici în mediul propriu). Cum nu puteam trata aceste „păcate” în afara contextului specific am nuanțat concluziile cercetării. Le prezint pe scurt: „Fiind preponderent autarhice, deoarece le este greu, adesea imposibil, să rezolve problemele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tehnici subterane de acces între deținătorii „pâinii și cuțitului”, spărgând cu (ne)răbdare rândurile întâi-stătătorilor adesea contrareformiști, iar aceștia din urmă vor număra pe sub birou anii până la pensionarea forțată, posibilitățile de prelungire, dar cu condiția să rămână „cineva” (președinte, rector, decan, șef de catedră), altfel intră în criză identitară majoră. Unii dintre cei vârstnici sunt pur și simplu profesioniști deosebit de valoroși pentru domeniul lor. Ei sunt purtați de tăvălugul cobeligeranților, adesea pe post de portdrapel legitimator într-un război universitar care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
profesori slab implicați instituțional, administrații obediente, studenți relativ nemulțumiți și absolvenți care nu știu prea clar dacă și la ce folosește ceea ce au învățat. Conducerile sunt bune la toate, de la proiectarea curriculei, la recrutare, anagajări, vânătoare de resurse financiare. Rectorii, decanii, șefii de catedră sunt simultan administratori de spații, organizatoari de admiteri și „graduări”, de balul bobocilor și ceremonii de absolvire, sunt vântători de granturi și coordonatori de proiecte de cercetare sau strategi de implicări politice oportune ca să mai primească universitatea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tunderea în monahism având loc la Mănăstirea Putna ) și funcțiile deținute în Biserica din Bucovina (mai întâi bibliotecar, apoi director al bibliotecii Universității din Cernăuți, după care profesor titular la catedra de Teologie Practică a Facultății de Teologie și chiar decan al acesteia, mai târziu episcop al Cetății Albe și Ismailului, iar la scurtă vreme arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei) și sfârșind cu boala (o boală gravă la stomac, dar și probleme cardiace) și moartea sa (4 iulie 1935
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Nectarie Cotlarciuc, tratează, așa cum o arată și titlul, activitatea pe care a desfășurat-o viitorul mitropolit, începând cu cea de bibliotecar al Universității din Cernăuți (1919-1923), continuând cu cea de profesor (docent privat încă din 1915, profesor titular din 1919), decan al Facultății de Teologie (1920-1921) și culminând cu cea arhierească: episcop al Cetății Albe și Ismail (1923-1924) și arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei (1924-1935). Primul aspect al activității sale ca mitropolit îl reprezintă elaborarea diverselor regulamente și instrucțiuni
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cum l-a numit Eugen Păunel, succesorul său în acest post, «primul ei director sub eră românească»”. În anul 1919 ajunge profesor titular la Catedra de Teologie Practică a Facultății de Teologie, iar în anul universitar 1920 - 1921 a fost decanul acestei facultăți. Bunătatea și blândețea față de stundenți, respectul și devotamentul față de colegii săi profesori, a caracterizat activitatea sa de dascăl în învătământul teologic. De cealaltă parte, în cler, Cotlarciuc rămâne diacon până în anul 1914, când primește punerea mâinilor întru cele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ținută de rectorul Ion I. Nistor cu prilejul vizitei Majestății Sale Regele Carol al II-lea, patron și „doctor honoris causa” al universității, se exprimă regretul pentru pierderea celui ce a desfășurat o amplă activitate aici, ca bibliotecar, profesor și decan: „Universitatea îi va păstra o pioasă și tainică amintire”. Problema mormântului mitropolitului Nectarie Cotlarciuc, dimpreună cu mormintele profanate ale mitropoliților Bucovinei Această problemă delicată, despre care nu s-a vorbit, este una foarte importantă, cercetările în această privință făcându-se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cuvine o activitate demnă de cele enumerate mai sus, o activitate înclinată spre studiu intens și spre slujirea Cuvântului. În cele ce urmează, vom urmări pas cu pas care a fost activitatea mitropolitului începând cu funcțiile de bibliotecar, profesor și decan al Facultății de Teologie de la Universitatea din Cernăuți, continuând cu activitatea din timpul episcopatului său în sudul Basarabiei și într-o perioadă foarte tulbure, și în cele din urmă, cu vasta lui activitate cărturărească. Activitatea de la „Alma Mater Carolina”: bibliotecar, profesor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]