463,936 matches
-
aruncate pe drumul său au fost percepute ca trepte ale inițierii și nicidecum ca ziduri înălțate pînă la cer, definitiv de netrecut. Știind exact cine este chipul din oglindă, acel "altcineva", a putut să-și stabilească, și să-și asume, deciziile, proiectele, prioritățile, traiectoria. Disciplina interioară i-a dublat disciplina profesională, i-a temperat vanitățile și i-a exacerbat vocația. Mi-a plăcut, cîndva, să mă joc și să privesc în jur cum privește el. Atent, cu toate antenele conectate. Fiecare
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
Nottara și-a încheiat stagiunea cu două spectacole. Unul dintre ele se numește Oscar de Claude Magnier. Situația acestui teatru bucureștean este mai specială, mai dificilă poate și prin faptul că managerul - oricare ar fi deocamdată - este interimar. Asumările oricăror decizii sau strategii repertoriale pot să nu fie totale, în sensul libertății și anvergurii, pentru că nimeni nu știe care este intervalul de timp pe care își lansează proiectele și, mai ales, care sînt limitele pe care cuvîntul "interimar" le-ar impune
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
Numai că aceeași Franță care ne promite solemn intrarea în Uniunea Europeană e unul dintre adversarii majori ai extinderii! Ca să nu mai vorbim că, în clipa de față, Franța e doar tolerată în N.A.T.O., participând prin câțiva generali la luarea deciziilor, dar nu și cu trupe. Din acest punct de vedere, dl. Jospin a făcut la București un gest istoric: ne-a dezlegat de iluzia că, prin magie politică, Franța ne va transporta pe tărâmul laptelui și-al mierii! Spunând verde
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
știe. Că în iulie 1888 Maiorescu, membru în guvernul junimist, îl numește pe Caragiale director al Naționalului bucureștean, de unde e silit să demisioneze în mai 1889, datorită neînțelegerii cu principalii actori ai teatrului, iarăși se știe. Dar e sigur că decizia desțărării a fost adoptată datorită acuzării că a plagiat Năpasta, de un nimeni ca acel interpus Caion care, în iunie 1902, e totuși achitat, după ce în martie fusese condamnat. N-a mai găsit în mediul berlinez atmosfera prielnică marei sale
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
de a fi simultan agresoare și victimă, de a se regăsi atît în tabăra înfrînților cît și în aceea a învingătorilor, de a putea fi în același timp incriminată pentru daunele aduse aliaților, dar și privită cu gratitudine pentru că, prin decizia ei finală, sfîrșitul războiului s-a precipitat și astfel au fost salvate multe vieți de la o moarte sigură. Această situație ambiguă de la sfîrșitul războiului se va mai prelungi încă o vreme și va umbri acea obligatorie luciditate a privirii prin
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
sperînd naiv că diplomația engleză și americană, dacă nu cumva chiar armata americană, îi va asigura continuitatea politică și independența față de Moscova, ea începe să plătească din greu atît fatalitatea geografică și situația obiectivă de țară mică, exclusă de la marile decizii și de la construcțiile geopolitice, cît și comportamentul, inițial ostil și mai apoi duplicitar, din timpul războiului. Trecută la învinși, ea recuperează, totuși, nordul Transilvaniei, dar pierde definitiv, în beneficiul URSS și al Bulgariei, Basarabia, Bucovina de Nord, cele trei județe
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
de idiosincrasiile, dar și de interesele politice ale domniei sale. Prost sfătuită (dac-a sfătuit-o cineva!) sau incapabilă să gândească cu propriul cap, d-na ministră a comis dintr-o dată, spun ziarele, următoarele infracțiuni: abuz în serviciu (a nesocotit o decizie a CNAM, deși n-avea nici un drept legal să facă așa ceva), cenzură (din lista oficială a CNAM a ales pe cine și cum a dorit) și tare mi-e teamă că nici acuzația de corupție n-ar fi cu totul
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
teme că ar fi o imprudență cu nefaste consecințe. El e căpitan de vapor, dispus să renunțe la cursele pe ocean pentru navigația în sus și-n jos pe un rîuleț în Cehia rurală. Ea e convinsă că o asemenea decizie e simplă nebunie. Pe cei doi nu-i despart doar oceane, continente și cele zece sau douăsprezece ore diferență de fus orar. Îi desparte de fapt teama de necunoscutul viitorului, de incertitudinea iubirii în timp. Femeia e cea la care
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
tîrziu altul în limba maori - sau de întreruperile femeii care vorbește în același timp și cu fiul ei, un neastîmpărat băiețel de trei ani care se vîră în aragaz și răstoarnă saci de făină în toaletă în timp ce mama lui ia decizii majore. Felul în care cei doi încearcă să-și hotărască viitorul, în timp ce în jur lumea întreagă își vede nestigherit de treabă, deranjîndu-i și sabotîndu-i, sau reclamînd imperios atenția și participarea lor, ceea ce presupune totodată despărțirea (ca să se ocupe de copil
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
hîrtie viclean vîrîtă în mapa cotidiană de vreun funcționar montat de alții. Spre stupoarea mea am aflat că ministrul Culturii nu numai că a știut ce semnează, dar ca să fie sigur că Lucian Pintilie nu va cîștiga concursul a luat decizia să restructureze Studioul, adică să-l desființeze în actuala formulă, pentru a fi sigur că scapă de Pintilie din minister. Nu voi înșirui aici meritele lui Lucian Pintilie ca director al acestui Studio de Film, ele sînt bine cunoscute și
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
moment dat în plină reprezentație a unei piese de teatru cu temă propagandistică, cînd personajele urmau să pornească un aparat de radio la care s-ar fi transmit "celebrul" comunicat al resurecției de la 23 august, în locul vocii care anunță eroica decizie a partidului comunist se aude genericul muzical al Europei Libere. Rumoarea din sală, panica actorilor arată clar că toată lumea cunoaște acel generic, că toți ascultă Europa Liberă. Timpurile au fost de așa-natură încît e normal ca în jurul acestui post
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
care cu siguranță ne vor părea stranii - pentru ca apoi să vină la rînd deceniile de comunism cu seria lor de decepții. Fire independentă, personalitate puternică, Mia povestește cu umor și (auto)ironie, cu un curaj al asumării propriilor valori și decizii, cu o disponibilitate de a crede în oameni în mod ciudat nealterată de întîmplările nu totdeauna fericite prin care a trecut. Există încă un motiv pentru care interesează această carte. "Mia" scrie despre "personaje" cu care ne-am mai întîlnit
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
000 de dolari. Toți cei mînjiți de Vîntu, cică economiști, finanțiști, social-democrați declară că li se pare firesc să primească sume enorme, conforme cu valoarea lor (...) Nici unul, economiști, finanțiști, social-democrați... nu-și pune întrebarea crucială pentru orice factor public de decizie și influență, într-o țară cu economie și politică sănătoase: de unde vin banii?" Întrebarea lui Cristian Tudor Popescu are, nici vorbă, rostul ei, în măsura în care treptat afacerile lui Vîntu au început să miroasă a trafic de influență, iar finalul unora dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
unei generații. Cu energiile ei, cu dorințele ei, cu obsesiile ei. Pentru asta este nevoie de curaj, de încredere în propriile resurse, de un spirit magnetic prin preajmă și, de ce nu, de puțină nebunie. În ziua de astăzi, o asemenea decizie poate deveni riscantă pentru traiul cotidian. E mai sigur să ai un venit mic în fiecare lună decît nimic sau decît un cîștig substanțial, dar fluctuant. Competiția însă s-ar constitui într-o noțiune palpabilă, concretă, ar fi un vector
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
m-ar mira, având în vedere talentul literar indiscutabil al câtorva dintre ei) sau teama de-a duce demersul până la ultima consecință. în forma tipărită în presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în practică decizii economice și administrative asupra cărora aceștia deciseseră, pe hârtie, încă în urmă cu vreo cinci ani, asezonat cu câteva considerații "politically correct", dar care se potrivesc precum nuca în perete. A fost nevoie de-o conferință de presă pentru ca limbile
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
temerarilor se opresc aici. Pentru că e mult mai ușor să judeci niște cuvinte după suprafața lor: curriculum (și antipaticul lui plural, curricula), manuale alternative, arii curriculare și cicluri de învățămînt, trunchi comun și (ceva de tot misterios) CDS (Curriculum la Decizia Școlii), standarde de performanță, evaluare sumativă... și multe altele. Toate acestea par achiziții ale ultimilor ani, anii de reformă a învățământului românesc și multe dintre discuțiile aprinse din presă se învârt în jurul lor. în contextul polemicilor din ultimii ani, în
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
schimbările spectaculoase de filosofie a procesului de învățământ, spectaculoase cel puțin în intenție, inițiativele (controversate) care au urmărit sincronizarea didacticii românești cu aceea occidentală, toate acestea n-au fost emanațiile impersonale ale vreunei voințe supraumane. Și n-au fost nici decizii eminamente politice. Un grup de oameni le-a gândit, le-a discutat și le-a propus, asigurând astfel o coerență la nivel conceptual între componentele sistemului de învățământ. Consiliul Național pentru Curriculum funcționează din 1995 și reprezintă, sub diversele schimbări
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
cazul unor schimbări atât de profunde, ci coerența internă a demersului și independența externă, politică și instituțională, a grupului. De prima răspund oamenii care fac parte din CNC, de cea de-a doua au răspuns și vor răspunde structurile de decizie ministerială. Cum a reacționat școala românească Pentru a înțelege o asemenea reacție complexă și mai mult decât importantă pentru conturarea viitoarelor politici educaționale, nu sunt suficiente părerile unor ziariști mai mult sau mai puțin independenți. Nici poziția actuală a MEC
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
personalului didactic necalificat este îngrijorătoare. Elevul român e supraîncărcat ca număr de ore pe zi. Numărul de ore de matematică, de exemplu, scade în UE de la 7 la 13 ani, în timp ce în România crește în același interval. Ponderea Curriculumului la Decizia Școlii e aproximativ de zece ori mai mare în UE decât în România. Și exemplele ar putea continua. în ceea ce privește atitudinea față de reformă, lucrurile par să stea mai bine. Profesorii din România se împart în câteva categorii. Reformiștii hotărâți reprezintă o
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
înființarea licenței în educație. Cum reforma nu constă doar în reglementări, ci și în monitorizarea consecventă și evaluarea periodică, trebuie asigurată în continuare funcționarea independentă a instituțiilor create în cadrul procesului de reformă. Schimbările aleatorii și inconsecvente, ca și imixtiunea unor decizii cu alte motivații decât cele profesionale, pot compromite grav tot ce s-a făcut până acum. întorcându-ne la problema controversată a CDS (Curriculum la Decizia Școlii), unul din elementele de maximă noutate în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
instituțiilor create în cadrul procesului de reformă. Schimbările aleatorii și inconsecvente, ca și imixtiunea unor decizii cu alte motivații decât cele profesionale, pot compromite grav tot ce s-a făcut până acum. întorcându-ne la problema controversată a CDS (Curriculum la Decizia Școlii), unul din elementele de maximă noutate în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a învățământului, trebuie ținut cont de faptul că profesorii nu par să fie împotriva acestei modalități de personalizare a școlilor. E adevărat că CDS presupune cunoașterea unor
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
context comunitar specific și activitatea ei trebuie să fie în concordanță cu acest specific. Oricum, cel puțin la nivel de declarații, MEC pare să fie favorabil continuării reformei. Discuțiile vor continua și vor trebui dezbătute și analizate cu maximă seriozitate deciziile de ultimă oră și semnificațiile lor. Reforma nu e o chestiune de ambiție politică sau de impact electoral. Ea presupune înainte de orice o filosofie coerentă care însoțește și garantează schimbările. La Forumul de la Sinaia, oameni din toate sectoarele sistemului de
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
alegerile țărăniștii și-au bătut joc de partidul lor, fărîmițîndu-l într-un spectacol cu public fără precedent. Nu știu care au fost intențiile de viitor ale dlui Constantinescu atunci cînd a refuzat să mai candideze, dar în discuțiile care au premers acestei decizii, trei dintre partidele coaliției PD, PNL și UDMR l-au avertizat că au propriul lor candidat. Cine vrea să uite că în '96 dl Constantinescu a avut parte de un culoar politic unic - candidat al CDR, sprijinit și de UDMR
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
efectuat un calcul înainte de-a ne îngădui și nouă să-i vizităm când avem chef. Calculul lor ia în considerație mai multe realități economice și sociale și mai puține realități politice decât se crede. S-a bătut monedă pe "decizia politică" aflată la baza hotărârii recente, și e lesne de ghicit de ce: pentru că actualii guvernanți n-au ce pune pe masa românului decât politică și iar politică. în felul acesta, s-a încercat acreditarea ideii că deși avem o economie
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]