5,794 matches
-
unui castel, la vreun turnir festiv"450. Criticul insistă asupra exersării virtuozității liniei, a tehnicii pe care pictorul o face cu ocazia acestor comenzi, lăsând la o parte jocul imaginației și inspirația genuină. "Se înțelege că pentru Luchian asemenea panouri decorative nu erau decât un prilej de a-și exercita știința sa combinatorie de linii, deși, cum am văzut, în acuarelele pregătitoare de mai sus, sensibilitatea liniei sale și finețea ochiului par a-și exprima încântarea de a se desfășura"451
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian pentru flori va reveni cu o forță impresionantă după 1901, le va picta însă în mănunchiuri, în vase, adesea aparținând olăriei tradiționale, fără fastul și stilizarea din aceste panouri decorative, urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei o caligramă, cu trupul închis în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în vase, adesea aparținând olăriei tradiționale, fără fastul și stilizarea din aceste panouri decorative, urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei o caligramă, cu trupul închis în cochilia fastuoasă a unor rochii prețioase. Florile țes un arabesc în jurul femeilor din panourile sale decorative, unde, uneori, în fundal, se profilează orașul, cu o geometrie particulară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei o caligramă, cu trupul închis în cochilia fastuoasă a unor rochii prețioase. Florile țes un arabesc în jurul femeilor din panourile sale decorative, unde, uneori, în fundal, se profilează orașul, cu o geometrie particulară -, cu chioșcuri, cu calcane, un oraș dintr-o pânză fermecată. În Primăvara (1901), pictorul înfățișează înconjurată de flori o femeie cu flori în păr, într-o atitudine gânditoare. Tabloul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după ceea ce va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini hieratice, după o coregrafie misterioasă. "Descoperisem la stânga urcând la etaj, o sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate rând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu vitrine, în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de imediatul contingențelor. Putem așeza această potențare a gestualității și sub influența picturii prerafaelite care, de asemenea, este sesizabilă în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, lăsând la o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem un grup de trei femei, numărul pe care artista îl privilegiază. Cecilia Cuțescu-Storck subliniază puternica relație dintre ele tot la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele trei se țin îmbrățișate într-un mod care pare să stabilească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele trei se țin îmbrățișate într-un mod care pare să stabilească o ierarhie sau un anumit grad de emotivitate, de sensibilitate al fiecărui personaj în parte. Ca și în cazul celuilalt panou decorativ, Mila, unul dintre personaje asumă rolul de centru de greutate al compoziției. Una dintre femei primește asistența celorlalte două, iar grupul se aglutinează în jurul ei. Aceasta se află și pe o poziție mai joasă decât celelalte și își ascunde privirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a gira misterul. Simbolismul pantomimic al Ceciliei Cuțescu-Storck se dezvoltă pe baza acestei coregrafii a indeterminatului și a inefabilului cu o componentă simbolistă și reprezintă o trăsătură dominantă a picturii ei, care se relevă nu numai în cazul panourilor decorative, ci și al picturii propriu-zise. În același timp, această coregrafie simbolistă care o apropie de pictura lui Ferdinand Hodler sau a prerafaeliților, este în măsură să genereze și un efect decorativ în spațiul unei armonii a suprafeței, mergând spre o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei, care se relevă nu numai în cazul panourilor decorative, ci și al picturii propriu-zise. În același timp, această coregrafie simbolistă care o apropie de pictura lui Ferdinand Hodler sau a prerafaeliților, este în măsură să genereze și un efect decorativ în spațiul unei armonii a suprafeței, mergând spre o ușoară stilizare a gesticulației. Într-un interviu din 1905, remarcând influența pe care o exercita asupra lui Gustav Klimt, Hodler subliniază în mod abil această afinitate, oferind și câteva considerații despre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre o ușoară stilizare a gesticulației. Într-un interviu din 1905, remarcând influența pe care o exercita asupra lui Gustav Klimt, Hodler subliniază în mod abil această afinitate, oferind și câteva considerații despre tehnica întrebuințată pentru a obține atât efecte decorative, cât și o relevanță simbolică, tradusă de acesta printr-un efect armonic: " Îmi place ca o pictură să aibă claritate, și, prin urmare, îmi place paralelismul. În multe din picturile mele am ales patru sau cinci figuri, pentru a exprima
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în special florile constituie elementele definitorii pentru decorativismul Art-Nouveau. "Profunzimea" decurge și din caracterul aproape ceremonial al gestualității. Cecilia Cuțescu-Storck ritualizează cele mai simple gesturi, prinzându-le într-un medalion de armonie și solemnitate, precum într-o serie de picturi decorative ale lui Puvis de Chavannes, spre exemplu, Sorbona (1886-1887), decorul amfiteatrului mare de la Sorbona, apropiind pictura de un decor teatral. Așa cum remarcă și Rodolphe Rapetti, acesta reușește să realizeze integrarea conceptului de planeitate murală în tablou: "este evident că aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei estetici personale, dizolvând frontierele între aceste două categorii, producând nediferențierea printr-un transfer în pictura de șevalet a trăsăturilor decorului mural: culori palide aplicate uniform, gamă cromatic redusă, afirmarea planeității suportului"458. În cazul Ceciliei Cuțescu-Storck, ceea ce sporește efectul decorativ sunt dispunerile arhitectonice, arcadele, spre exemplu, care joacă rolul unor rame suplimentare în interiorul tabloului, menite să încadreze decorativ scena, dar generând și un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a trăsăturilor decorului mural: culori palide aplicate uniform, gamă cromatic redusă, afirmarea planeității suportului"458. În cazul Ceciliei Cuțescu-Storck, ceea ce sporește efectul decorativ sunt dispunerile arhitectonice, arcadele, spre exemplu, care joacă rolul unor rame suplimentare în interiorul tabloului, menite să încadreze decorativ scena, dar generând și un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca o alternativă în această pictură, fiind obținut și prin ruperea de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre ele poartă veșminte albe, una se sprijină de o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și armonia unui spectacol perfect asamblat al unei trupe de balet. Se vede propensiunea Ceciliei Cuțescu-Storck pentru ansambluri grațioase, unde fiecare personaj face parte din țesătura unei coregrafii hieratice, asemeni unei mandale. Coregrafia simbolismului pantomimic apare și într-o pictură decorativă murală de mai mari dimensiuni care împodobește unul dintre zidurile parterului casei familiei Storck. Intitulată Dragoste profană și dragoste spirituală, aceasta este construită ca un diptic și răspunde unei economii simbolice a întregului ansamblu pe care-l constituie atelierului pictoriței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puritatea aproape arhaică a liniei, evocând imaginea picturală a primitivilor"461. La aceasta se adaugă influența artei hinduso-egiptene, precum și cea a picturii lui Gauguin, care la rândul său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice"462. Povestea se construiește în interiorul picturii fără un suport livresc, titlul fiind singurul în măsură să ghideze lectura alegorică. În schimb, ca și în celelalte două panouri decorative, Mila și Secretul, veșmintele personajelor aparțin aceluiași background cultural. De data aceasta, coeziunea tabloului se realizează nu prin raportarea personajelor unul la celălalt, ci a grupurilor între ele, astfel că celelalte două panouri decorative pot apărea ca fragmente sau exerciții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca și în celelalte două panouri decorative, Mila și Secretul, veșmintele personajelor aparțin aceluiași background cultural. De data aceasta, coeziunea tabloului se realizează nu prin raportarea personajelor unul la celălalt, ci a grupurilor între ele, astfel că celelalte două panouri decorative pot apărea ca fragmente sau exerciții în cadrul unui ansamblu care le înglobează. Totul pare să orienteze către grupul aflat în centrul picturii, toate celelalte grupuri par să-l indice ca punct de reper. În centrul acestui grup se află mirii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este subliniat de atitudinea fiecăruia dintre miri, relevantă la nivelul gestualității care indică cel mai bine relația. Ea își ține ochii închiși, într-o atitudine de ofrandă, iar mâna deschisă subliniază acceptarea și dăruirea. În dreapta, regăsim reformulat grupul din compoziția decorativă a Tainei. Trei femei reunite prin intermediul acelei coregrafii a pantomimei simbolice, împletindu-și mâinile asemeni lujerilor unor plante ornamentale. Există și aici taina, dar aceasta apare reflectată de cele trei femei ca mister al nunții spirituale, o unio mistica. Acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în oglindă locul menit spectatorului -, se află două personaje feminine. Una dintre fete aruncă cu flori asupra întregului grup central, cealaltă ține un văl la marginea superioară a căruia se află un buchet de flori. Florile joacă un rol dublu, decorativ, mai ales atunci când apar imprimate pe stofe, și unul simbolic-spiritual, desemnând bona fide a acestei uniuni. Încununarea florală și vălul care joacă la rândul său dublul rol de a ascunde, cu sugestia misterului ce decurge dintr-o unio mistica, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu renunță la ceea ce era esențial, la nota simbolist-alegorică a compoziției și la ceea ce ține de decorativismul scenei, fapt care readuce în discuție tentația pictoriței de a se lăsa subjugată de stil(izare), cu atât mai mult cu cât destinația decorativă este mai pronunțată. O parte dintre aceste personaje par purtătoarele unui mesaj, o foaie pe care se află scris ceva semnalează existența unui text. Un anunț de căsătorie sau o informație infamantă? Nu vom ști niciodată, dar ne aflăm pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]