14,316 matches
-
caracterizare a unui post poate fi manipulat. Autorii ridică problema instanței ce caracterizează postul, întrebându-se care este perspectiva "obiectivă": a angajatului, a managerului, a cercetătorului sau a observatorului naiv. Din acest punct de vedere, caracteristicile postului sunt considerate arbitrar definite, manifestându-se ca realități construite social. Ambrose și Kulik (1999) prezintă evoluția cercetării întemeiată pe teoria caracteristicilor postului și identifică trei direcții principale: testarea explicită a modelului, aplicații ale teoriei și extensii ale teoriei. În ceea ce privește testarea modelului, între 1970-1980 au
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aparență, principiile CET nu se aplică pentru că aceste comportamente nu pot fi inițiate prin motivare intrinsecă. (Ryan și Deci, 2000, p. 71) Deși teoria autodeterminării este dezvoltată pe baza conceptului de motivație intrinsecă, autorii au studiat și mecanismele motivației extrinseci, definită ca "realizarea unei activități pentru obținerea unor rezultate, în contrast cu motivația intrinsecă care presupune realizarea unei activități pentru satisfacția obținută din realizarea activității în sine" (Ryan și Deci, 2000, p. 71). Spre deosebire de alte teorii ce consideră că cele două forme ale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și a acțiunii curente pentru că ele nu există în prezent. Viitorul proiectat poate fi adus în prezent prin anticipare. Stările viitoare, fiind reprezentate cognitiv în prezent, sunt convertite în motivatori actuali și regulatori ai comportamentului. (Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale. Teoria expectanței afirmă că motivația
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
întrebare. Trecuseră trei zile de la isprava lui George. Stella era încă în spital. Se așezară să bea ceva împreună cu Alex. Exista o anumită schemă a timpului petrecut acolo, un tipar simfonic sau mai curând o parabolă temporală, în locuri bine definite; asemenea lucruri calmează spiritul. Bovindourile salonului de la primul etaj dădeau spre grădină. Lămpile erau aprinse, dar draperiile nu fuseseră împreunate. Brian își ținea paharul cu suc de mere în cupa ambelor mâini, asemenea cuiva care duce o luminare, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
el, eroul, îndrăgostit, dar înfrânându-și apriga dorință posesivă; fata, sfioasă, blândă, reținută (o virgină?), incapabilă să ia o hotărâre. El îi respectă nehotărârea, ba chiar îndrăgește indecizia care-l chinuiește, nesiguranța cețoasă, obscură, neputincioasă, ilogică, și lipsa de contur definit, pe care Tom le asocia cu fata de care se va îndrăgosti odată și odată. (Chiar în acea seară el și cu Emma ajunseseră la concluzia că nici unul din ei nu fusese vreodată cu adevărat îndrăgostit.) Tom, eroul, se dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o discuție, poate că o ceartă, o înfruntare de inteligențe? Acest aspect îi schimbase pe loc tempo-ul, stimulându-i gândirea, strategia intelectuală. Dar cuvintele lui Hattie „mă înspăimânți“ au constituit semnalul declanșării unui nou curent de emoții, mai clar definite, o nevoie subită, inexorabilă, nu de a strânge fata în brațe, ci de a o zdrobi, așa cum o fiară puternică zdrobește un animal firav, dorința de a-i sfărâma oasele fragile și de a le auzi pârâind între fălcile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
final al totului unitar realizat, din toate punctele de vedere. Controlul final al unui material informativ se realizează analizînd anumiți parametri și răspunzînd la anumite întrebări. Acești parametri sînt: 1. Țelul. Materialul informativ este emis cu un anumit scop, bine definit. Acest scop poate fi unic, sau poate să facă parte dintr-un șir întreg de alte scopuri, puse într-o anumită ordine, fiind parte integrantă a unei strategii, prin care ar trebui să se îndeplinească un țel final major. În
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Grația efervescenței, consistența așteptării mesianice lasă locul greutății instituției. Și se văd deja apărând rugurile, Inchiziția, jugul constrângerilor morale. În numele, bineînțeles, al Binelui și al Mântuirii pe care se presupune că o făgăduiește. Tot în numele Binelui, așa cum va fi el definit, Stalin, "tătucul popoarelor", și Hitler vor popula lagărele de concentrare și "gulagurile" cu toți cei care nu pot, din incapacitate rasială, sau nu vor, din falsă conștiință de clasă, să-i aprecieze contururile la justa lor valoare. Iată efectul pervers
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
tare ceea ce este trăit în liniște în viața de toate zilele. Și se întâmplă că, împotriva moralei instituite, această umbră nu pierde ocazia de a fi un ciment etic. Ea fondează viața unei întregi comunități! Ființa umană a fost adesea definită ca fiind capax dei, se spune de asemenea capabilă de rațiune. Poate că ar trebui să atragem atenția asupra faptului că este capax mortis în egală măsură. Tocmai această capacitate este cea pe care o regăsim, ca pe un fir
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
monocentrică: geocentrică, teocentrică, antropocentrică. Un sigur pământ, un singur dumnezeu, omul (masculin) singur. Și ceea ce este separat, plural, dispersat, trebuie adus la acest centru. Rațiunea umană conduce la unitate" (Sfântul Augustin). Puterea pedagogică are ca ideal a inculca binele, prealabil definit ca ordinea unicului. Printr-un proces care este frecvent în istoriile umane, când unei forme (de socializare) i-a trecut vremea, ea tinde să se inverseze în contrariul ei. Devine perversă. Și nu este de mirare că puterea pedagogică devine
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Organizarea societății sportive se reproduce în organizarea internă a personalității, prin procesul producerii eului social/internalizare și a celor de instituționalizare. - ROLURI Punctul de plecare al analizei sportive este actorul, sportivul agentul acțiunii. Obiectul analizei este acțiunea socială a sportivului, definită ca un comportament uman căruia sportivul/ego îi atribuie un sens subiectiv, prin care, sportivul/ego își exercită o anumită influență asupra altui sportiv/alter ego, un partener al său; coechipier, adversar, în prezența unui arbitru și a unui public
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care să releve existența și funcția ei ca domeniu distinct al realității sociale, dar și explicarea filosofică a naturii sale. În acest sens, acțiunea sportivă beneficiază de o fundamentare teoretică adecvată caracterului său științific și elaborării unui aparat conceptual bine definit, care să permită dezvoltarea generalizărilor necesare statutului său de știință independentă. Spre deosebire de filosofia culturii, care urmărește descoperirea celor mai generale legi care guvernează procesul dinamic al culturii sportive, se ocupă de schimbările ei, de determinismul său social, de corelațiile dintre
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
comună (vârstă, nivel de studii, ocupație etc.); -grupul latent, acest grup este alcătuit din indivizi care au un interes comun (grupul consumatorilor, cei care au interesul ca produsele să fie de bună calitate); -grupul organizat, dotat cu o structură bine definită și cu mecanisme de decizie colectivă (sindicatul); -grupul semiorganizat. Reprezentat prin organizații care își fac o profesie din a reprezenta interesele altora (grupul latent al părinților elevilor), grupul structurându-se totuși, prin referință la credința membrilor în existența unei persoane
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
suport o privire de ansamblu asupra statutului muzeului în contemporaneitate. Cîteva CONCLUZII se pot desprinde în urma acestei analize: indiferent de situațiile noi care apar, mai ales cele de ordin economic, de unele voci care contestă statutul muzeului, așa cum este acesta definit, finalitatea acestuia rămîne și trebuie să rămînă cea educațională; statutul muzeului tinde să se schimbe, căpătînd aspecte comerciale. Aspect pozitiv în condițiile în care gestiunea financiară este orientată spre consolidarea dimensiunii sociale a muzeului, precum și accesul permanent, liber la colecțiile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Aristotel întrevede trei cazuri posibile (Categ.11): a) Aparțin aceluiași gen b) Aparțin unor genuri contrarii c) Sunt ei înșiși genuri. Această teorie vine în sprijinul unor teorii din fizică, cum ar fi cea a mișcării ( Categ.14, Phys. III), definită ca orice tip de schimbare (), ea include nașterea și distrugerea (), adică schimbarea potrivit substanței (), creșterea și descreșterea, modificarea cantitativă, alterarea () și nealterarea, modificarea calitativă, adică trecerea de la un contrariu la altul, deplasarea (); în domeniul eticii pentru definirea virtuților ca medietăți
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
o parte și de alta unui punct care, dacă se adaugă unuia din acestea două, pentru a duce la îndeplinire diviziunea numărului respectiv, face ca un grup să devină inegal celuilalt. Parul este indefinit, multiplu, infinit, divizibil, feminin; imparul limitat, definit, finit, masculin. Parul este divizibil cu 2, definiția lui esențială, devine infinit divizibil cu 2 din momentul în care nu mai este considerat doar o suită nedefinită a puterilor lui 2 și este identificat cu posibilitatea diviziunii la 2 (odată cu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
urmare calitatea ei, este cea care determină ca un sunet să fie ascuțit sau grav; II, 14, 3). 1.2.2. alterarea contrariilor, modificarea calitativă a obiectelor, conferirea specificului unui contrariu celuilalt (mișcarea sferei celeste, de rotație în jurul propriei axe definită prin identitate și mișcarea planetelor, de revoluție cu deplasare în spațiu definită prin diferență I, 17, 6-7). 1.2.3. dinamica, tensiunea contrariilor care implică o mișcare circulară, continuă, eternă, generatoare de noi elemente (sunetul ascuțit și cel grav, prin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ascuțit sau grav; II, 14, 3). 1.2.2. alterarea contrariilor, modificarea calitativă a obiectelor, conferirea specificului unui contrariu celuilalt (mișcarea sferei celeste, de rotație în jurul propriei axe definită prin identitate și mișcarea planetelor, de revoluție cu deplasare în spațiu definită prin diferență I, 17, 6-7). 1.2.3. dinamica, tensiunea contrariilor care implică o mișcare circulară, continuă, eternă, generatoare de noi elemente (sunetul ascuțit și cel grav, prin combinare, asociere, alăturare dau naștere în Lumea Sensibilă muzicii, în Lumea Inteligibilă
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Acceptând pocăința, penitentul recunoaște și laudă dreptatea divină, exprimând de fapt o mărturie și o recunoaștere a lui Dumnezeu. În urma dialogului, penitentul trebuie să plece cu o idee clară despre pocăința primită, fapt pentru care se cere să fie bine definită. Pocăințele propuse pot părea mai blânde sau mai dure. Dacă sunt mai blânde, înseamnă că vor să scoată în evidență milostivirea lui Dumnezeu, iar dacă par mai dure, atunci ele vor să sublinieze angajarea decisă a penitentului în noul drum
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să devină conștienți că bunătatea divină se manifestă într-un mod particular și în sacramentul reconcilierii. Se poate observa cum, în cele două modalități de pregătire, directă și indirectă, sunt prezenți patru factori importanți, care își au rolul lor bine definit în pregătirea copilului la celebrarea reconcilierii sacramentale: confesorul, familia, viața parohială și școala. La fel de important este și faptul că aceste patru componente se ordonează complementar: preotul confesor vine în întâmpinarea copilului-penitent cu o privire spirituală, familia îi oferă o pregătire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care vulnerabilizează individul în fața stresului traumatic secundar. În aceste condiții, una dintre soluțiile propuse de literatura de specialitate este o operaționalizare diferită a termenului de empatie clinică, prin care contagiunea emoțională și implicarea afectivă să fie separate de empatie și definite ca parte a conceptului de compasiune. Rezultatele studiului au confirmat această variantă. Nu există o legătură semnificativă între empatie clinică și stres traumatic secundar, în timp ce persoanele cu un nivel ridicat de compasiune prezintă și un nivel ridicat de stres traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a propus să încerce găsirea unei soluții pentru acest paradox. Una dintre soluțiile propuse de literatura de specialitate este o operaționalizare diferită a termenului de empatie clinică, prin care contagiunea emoțională și implicarea afectivă să fie separate de empatie și definite ca parte a conceptului de compasiune. Rezultatele studiului au confirmat această variantă. Nu există o legătură semnificativă între empatie clinică și stres traumatic secundar, în timp ce persoanele cu un nivel ridicat de compasiune prezintă și un nivel ridicat de stres traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
respect, și care, față de apocalipsa de fiecare zi, sosește enervant de încet. Ipostaziind cei doi poli amintiți, poetul apelează, prin urmare, la elemente de estetică postmodernistă (ironie, autoironie, ludic, cotidianul ca sursa de inspirație, fragmentarism, transtextualitate sub diferitele ei forme definite de G. Genette, oralitate la nivelul expresiei etc.), fără a dezavua, de exemplu, temele consacrate ale literaturii, a căror tratare e străbătută de o tristețe profundă, incurabilă a insului hipersensibil, care ia totul în serios și-și sporește astfel singurătatea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care ar putea să-i gireze fericirea, de pildă un cotlon dumnezeiesc. Această stare de nehotărâre - între a accepta viața, așa cum este, ca darul cel mai de preț, și a căuta dincolo de închipuirea comună - este benefică, generând procesul de creație, definit, între altele, în volum, ca decolarea în neantul infinit. Demersul liric acoperă un interval vast, începând cu un trecut imemorial (Din vremi), aflat în vecinătatea legendei sau suprapunându-i-se uneori, de când, de pildă, au căzut din cuib cântând puii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
numeroasele ei fațete, dar, mai ales, erosul, poetul reface traseul său ontologic, dezvăluind astfel sursele aparentelor idiosincrazii. În felul acesta, de pildă, reminiscențe ale epocii primordiale a ființei (Copilăria mea dintre două biserici), când credea că lume-i e clar definită, exclusiv prin raportare la divin (Știam că Domnul îngroapă vrăbiile în ramuri / ca să încolțească la primăvară. Știam că liedul pe care-l cântă sturzul / este sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii), sunt punctul de plecare pentru textele-psalm (Laudatio
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]