4,789 matches
-
de informație lingvistică și paralingvistică, pretîndu-se prelucrării matematice și constituind, datorităacestui fapt, o sursă și un mijloc sigur de verificare a ipotezelor statistice; * rațiuni concrete de cercetare, pentru că permite studierea modului în care funcționează mecanismele asociațiilor și reliefarea cîmpului noțional definitoriu pentru conștiința etnică lingvală; oferă indicii ale mecanismelor de profunzime ale comportamentului verbal și non-verbal în procesul de generare a comunicării verbale; constituie fundamentul pentru studiul modului de formare a conștiinței lingvale în ontogeneză și filogeneză; conține, în structura sa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Si) și creșterile privind elementul pentru care s-a deschis contul respectiv, iar în cealaltă parte să se înregistreze micșorările referitoare la același element patrimonial. Indiferent de forma în care se prezintă, contul cuprinde în structura sa, ce reflectă elementele definitorii, de bază, prin care acesta se delimitează de celelalte procedee ale metodei contabilității, următoarele elemente: ~ denumirea și simbolul contului; ~ părțile contului (debit și credit); ~ rulajul contului (creșterile și reducerile de valoare); ~ data și explicația operației economico-financiare; ~ soldul contului (existentul inițial
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
și a vânzărilor (SOP - Sales and Operations Planning) - această extindere s-a impregnat și în denumirea acestor sisteme, care a devenit MRP cu buclă închisă (closed loop MRP). Merită amintită aici și publicarea de Joseph Orlicky în 1975 a conceptelor definitorii ale MRP, deoarece a contribuit la extinderea și acceptarea validității acestor sisteme în practica de afaceri. MRP a avut un rol determinant în dezvoltarea conceptului de sistem informatic integrat, deoarece a fost prima tentativă reușită de a metamorfoza aplicațiile informatice
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
îmbunătățite și diversificate. Astfel, la ora actuală există un trend cunoscut sub acronimul imDB (In Memory DataBase), o tehnologie prin care datele nu mai sunt stocate „la distanță”, ci chiar în mem oria aplicației de tip ERP. Probabil că momentul definitoriu l a constituit anul 2001, când McObject a creat eXtr emeDB, primul sistem de tip imDB care era destinat dispozitivelor electrice și electronice. Ulterior acestui moment, piața de profil a devenit efervescentă și au apărut produse precum Terracotta, TimeTen (achiziționat
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
individual, pentru fiecare client și la nivel de grup. Agenții planifică interacțiunile cu clienții, coordonează acțiunile din zona vânzărilor, stabilesc legături cu departa mentul de marketing, cel de service și de asistență publică. De asemenea, la aplicațiile SFA o caracteristică definitorie este mobilitatea, căci ele pot fi utilizate pe ter en cu sprijinul dispozitivelor portabile (PDA, laptop, dar și smartphone); Marketing Automation, prin care sunt definite segmentele și tipologia clienților, precum și controlul campaniilor de pro movare a produselor și serviciilor, urmate
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
actual (figura 5.5). Sursa: Leary, B., CRM Essentials, www.BrentLeary.c om Figura 5.5. CRM tradițional versus CRM social Pentru a înțelege cum vor evolua platformele actuale către includerea segmentului social, prezentăm în figura 5.6 câteva elemente definitorii potrivit Ghidului de înțelegere Social CRM publicat de Ches s Media Group<footnote Chess Media Group, Guide to understanding Social CRM, June, 2010, disponibil la http://www. chessmediagroup.com/wp content/uploads/resource/95dd4dd11f5def709a3683f4e fd97d26.pdf footnote> în iunie 2010
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
care poate servi drept explicație ambel or părți, fiecare putând invoca, la rândul său, lipsa ofertei, respectiv a cererii. CAPITOLUL 6 Managementul lanțului de aprovizionare- desfacere prin platforme Supply Chain Management După parcurgerea acestui capitol ar trebui să: cunoașteți aspectele definitorii ale unui lanț de aprovizionare- desfacere; vă familiarizați cu privire la zonele funcționale ale SCM; identificați riscurile implementării unui SCM; aveți informații despre piața internă și internați onală a produselor SCM; înțelegeți mecanismele de funcționare și relațiile dintre ERP și SCM; aflați
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
să omitem ultima dimensiune și să ne oprim la primele p-1 dimensiuni. Fiecare punct (categorie a variabilelor reprezentate pe linii și pe coloane în tabelul de contingență) contribuie la inerție. Cele care contribuie substanțial la inerția unei dimensiuni sunt definitorii pentru dimensiune. Analiza produce valori ale măsurii contribuției fiecărei categorii la fiecare dintre dimensiuni. Valorile contribuției categoriilor la dimensiuni ne ajută la interpretarea dimensiunilor. În interpretarea rezultatelor trebuie să știm cât de bine este descris fiecare punct de către fiecare dimensiune
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care corpul și segmentele sale se pot plasa, în funcție de caracterul suprafeței de sprijin. În recuperarea medicală sunt utilizate 6 poziții fundamentale: ortostatism, decubit, pe genunchi, așezat, în sprijin și atârnat. Pentru a defini o poziție fundamentală este necesară precizarea elementelor definitorii ce caracterizează această atitudine. Analiza modului în care este orientat corpul în totalitate duce la concluzia că pozițiile se pot diferenția în fundamentale și derivate. În acest sens, se vor avea în vedere următoarele repere: - punctele de sprijin care asigură
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
managementului, vizând structurarea activității și resurselor, relațiilor), coordonare, îndrumare, antrenare. Unii autori subliniază o serie de confuzii terminologice cu consecințe importante în practică. Astfel, Romiță B. Iucu (2000, pp. 41-42) face distincție între termenii administrație și management, urmărind unele criterii definitorii (obiective, criterii de succes, resurse, decizie, structură, roluri, atitudini, aptitudini): • administrarea se caracterizează prin: formularea în termeni generali a obiectivelor, obținerea succesului prin prevenirea erorilor, plasarea resurselor în plan secundar, adoptarea de decizii puține și pentru un număr mare de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de conducere prin intermediul cărora se asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ. În prezent, se trece de la conceptul clasic de conducere la cele de management educațional (în sens acțional, operațional, practic, procesual) și management pedagogic (în sens teoretic, global, strategic, științific). Elementele definitorii ale managementului educațional pot fi sintetizate astfel: • prezintă un complex de acțiuni concepute și aplicate pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului educațional și a procesului de învățământ; • utilizează optim resursele umane (cadre didactice, elevi), materiale, economice, didactice, informaționale, ergonomice
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
viitorului. Există persoane care se nasc cu asemenea calități, dar cei mai mulți lideri charismatici învață și își impun acest stil de mare succes în funcție și de cum și ce percep angajații. Majoritatea specialiștilor au ajuns la concluzia că există două dimensiuni definitorii ale stilului managerial: centrarea pe sarcină (recunoaște în principal performanțele și competențele subordonaților) și centrarea pe relațiile umane (accentuează rolul și importanța motivației, implicării și angajării în sarcină a subordonaților). Reprezentativă în acest sens este tipologia propusă de Paul Hersey
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
stil în parte. Nu există un management ideal, ci opt stiluri posibile folosite mai mult sau mai puțin de fiecare, într-un mod mai mult sau mai puțin coerent și perceptibil. Acțiunea acestor opt stiluri este cea care dă nota definitorie a managementului dumneavoastră. Iată care sunt caracteristicile acestor stiluri: Întreprinzătorul - fixează marile orientări și așteaptă de la fiecare dintre colaboratorii săi să se angajeze pe deplin, să se responsabilizeze și să obțină rezultate. Își explică deciziile, deleagă responsabilități, își demonstrează competența
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de putere (posibilitatea concretă de a influența comportamentul altor persoane, pe baza autorității, a expertizei, a controlului resurselor, recompenselor și pedepselor și a identificării cu liderul sau cu mesajul transmis). Optimizarea corelației dintre finalități (scopuri și obiective) și resurse este definitorie pentru creșterea eficienței și efectivității intervenției, indiferent de tipul, forma și nivelul la care se realizează. Trebuie subliniat faptul că orice resursă identificată și presupusă a fi alocată diferitelor activități trebuie, în final, transformată într-un buget al activității respective
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în viața online, identitatea, fracturată și plurală, este surprinsă în conjuncturi ale antagonismului și ale schimbării. Metamorfozele și hibridările devin de data aceasta corporealitățile identității online în contextele rețelei în care intersecția și nodalitatea dintre aspecte și valențe multiple sunt definitorii (de la autobiografismul și multimedialitatea din paginile web la conectivitatea și navigaționismul artei netă. O serie de locuri comune ale discursului postmodern sunt reluate în noile cadre tehnoculturale. Astfel, dacă modernitatea este considerată epoca descoperirii eului, postmodernitatea este caracterizată drept era
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Cu toate că o identitate la interfață există în mai multe lumi virtuale și joacă mai multe roluri simultan, acest lucru nu înseamnă că identitatea subiectului este dezintegrată în mod ireversibil și pierdută în rețea. Dimpotrivă, acest tip de identitate poate fi definitorie pentru eforturile căutărilor și ale regăsirilor de sine, ale restructurărilor și ale întâmpinării alterității. Până la urmă, coerența și integritatea identității obținute prin intersectarea dintre realitatea fizică și cea digitală sunt procese care trebuie să conteze și să fie cultivate. 2
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în mod tehnocultural. Specifice concretizărilor iconic-spațiale ale virtualității sunt entitățile cyborgice, identitățile avatarice online, organismele vieții artificiale, agenții cognitivi, conștiințele și trupurile transumane. Punând bazele unei ontologii virtuale constituite la interfața dintre spațiul fizic și spațiul computațional, aceste ființe sunt definitorii pentru postumanitate, după cum se va putea observa în capitolul următor. Întrupări ale virtualității, ființele (postăumane sunt deopotrivă ilustrări ale fenomenologiei, cu corolarele experiențelor perceptive și senzoriale ale corpului situat în spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
proprietățile ce le cunoaștem ca aparținându-i. Și această substanță Întinsă e cea pe care o numim de fapt corp sau substanță a lucrurilor materiale”. Substanța lucrurilor materiale - res extensa - este asociată extensiei, această calitate constituindu-se În atributul ei definitoriu, așa cum cogitarea e atributul principal al substanței gânditoare. Alte calități, cum ar fi duritatea, căldura, greutatea, nu sunt definitorii pentru substanța Întinsă. „...vom ști că natura materiei, sau a corpului luat În general, nu constă În faptul că el este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
corp sau substanță a lucrurilor materiale”. Substanța lucrurilor materiale - res extensa - este asociată extensiei, această calitate constituindu-se În atributul ei definitoriu, așa cum cogitarea e atributul principal al substanței gânditoare. Alte calități, cum ar fi duritatea, căldura, greutatea, nu sunt definitorii pentru substanța Întinsă. „...vom ști că natura materiei, sau a corpului luat În general, nu constă În faptul că el este ceva dur, greu, colorat, sau care ne afectează simțurile În vreun alt fel, ci doar În aceea că este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
reprezintă decât rezultatul eșecului modelării unei organizații care să mobilizeze solidaritatea, cooperarea, loialitatea etc. Nu trebuie uitat că exact concepții de acest tip „umanist” au afirmat ideea de „om nou” și alte utopii similare. Vom prezenta succint câteva dintre elementele definitorii ale celor două concepții în tabelul 1.1. Concepția „economistă” Concepția „umanistă” Individul, prin abilitățile sale, este o resursă strategică, a cărei valoare netă pentru companie trebuie optimizată (în general, maximizată) Individul, prin participarea sa la organizație, caută să-și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
imposturii (și, prin urmare, ipocriziei) nu sensul unei mistificări deliberate, ci expresia existențială a unui neajuns. Vidul pe care și-l radiografiază este consecința acestei neputințe de a fi ceva. În fața acestei fatalități, disperă și, uneori, privește cu acea seninătate definitorie pentru umor, care e, deopotrivă, detașare și ruptură de sine. În fond, lipsa de convingeri, de credințe, de crezuri atrage după sine o desubstanțiere a sinelui până la conștiința propriei stranietăți. E dezamăgit că este „un spirit ultracivilizat și deci corupt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Vede în Indiferență înțelepciunea ultimă, dar, cum știm, nu poate depăși limitele anxietății, cu tot ceea ce presupune ea: „Indiferența, semnul prin excelență al unui «suflet nobil». În anxietate intră timorare și chiar poltronerie” (I, 168). Timorare și poltronerie sunt atribute definitorii pentru Cioran. Oricum, așa cum vom vedea, cucerirea Indiferenței ar însemna nu numai renunțarea la nume, ci și la scris. Prins în malaxorul propriei identități care excelează în precaritate, Cioran notează: „Nu pot să scriu decât sub imperiul pasiunii; dar eu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Când ascult, cred” (III, 190), mărturisește Cioran. Altundeva, și mai evident: „Variațiunile Goldberg. După așa ceva, nu mai e nimic de făcut. Dumnezeu este, chiar dacă nu este” (III, 189-190). Așadar, Dumnezeu ca prezență, dar ca o prezență cosmică, al cărui atribut definitoriu este sfâșierea de sine. Astfel, citim: „Dumnezeu e cineva care se sfâșie dintotdeauna Ă nu pot să mi-l închipui altfel. Universul nu e decât spectacolul unei supreme sfâșieri” (III, 164). Nu cumva Cioran îi atribuie lui Dumnezeu propriile atribute
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente la nivel social și în formarea și recunoașterea grupurilor de interese. Prin susținerea modului corporatist de organizare a societății, Manoilescu argumentează necesitatea apariției unui mijloc instituțional de rezolvare adiferitelor conflicte sociale. Principalul mijloc de rezolvare a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o neliniște intelectuală: Credeți că spun rolul pentru voi,/ Ochii mei parcă se uită la voi,/ Când, de fapt, eu privesc peste capetele voastre". În volumul "Suflete, bun la toate", poetul reia lirismul într-o expresie mai directă și mai definitorie pentru caracterizarea viziunii lumii și subiectivității sale. Poemul "Încurcat", care deschide cartea, realizează un dialog cu cititorii și încearcă o definire a operei, idee care va reveni în câteva poeme: "Evoluție", "Atavisme", "Pârghii": "Dar la urma urmei/ Ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]