2,973 matches
-
suna frumos, dar care, în acest caz concret, nu s-a verificat. Se cultivă pamfletul, foiletonul, portretul psihologic. De reținut numele lui Anton Holban (Ion Gh. Duca), Demostene Botez (Armonia socială), F. Aderca (Asasinul cu potcap) și Al. O. Teodoreanu (Democrați și oligarhi). Cel mai important poet de la C.l. este Ion Minulescu, prezent cu câteva titluri: Romanța ultimului sărut, Fapt divers, Rânduri pentru Brigitta, Turism, Itinerar. Își fac loc aici principalele poezii ale ciclurilor, didactice și aride, Roma și Helada de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
2); trăinicie(2); vechime(2); veșnicie (2); viteaz(2); vînt(2); voinic(2); admirație; aer; alb; alune; ani; Arad; arbor; aur; axa lumii; bani; biologie; bloc; bogat; butoi; cal; capac; cădea; căzut; chip; copac mare; copac străvechi; copac vechi; copilărie; democrați; dor; dulap; durabilitate; etern; excursie; foioase; galben; iarbă; iarnă; inspirație; îmbrățișare; înflorit; înțelepciune; lemn tare; lemne; leu; liberal; liniște; longevitate; longeviv; lucru; lui Ștefan cel Mare; lumină; măreț; melancolie; mic; mileniu; mirare; mirositor; mister; mobilier; munte; neînvins; odihnă; onestitate; oxigen
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este marcată de rolul preponderent al grupurilor politice. De la înființarea CECO în 1951, deputații s-au așezat în hemiciclu pe ideologii, în loc să fie grupați pe delegații naționale. Principalele grupuri politice din Parlamentul European sunt Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrați) și Democrații Europeni (PPE-DE), și Grupul Parlamentar al Partidului Socialist European (PSE). La o oarecare distanță se găsește Grupul Alianței Democraților și Liberarilor din Europa (ADLE), urmat de o serie de grupuri mai mici și cu o ideologie de obicei mai radicală
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
pe ideologii, în loc să fie grupați pe delegații naționale. Principalele grupuri politice din Parlamentul European sunt Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrați) și Democrații Europeni (PPE-DE), și Grupul Parlamentar al Partidului Socialist European (PSE). La o oarecare distanță se găsește Grupul Alianței Democraților și Liberarilor din Europa (ADLE), urmat de o serie de grupuri mai mici și cu o ideologie de obicei mai radicală (naționaliști, ecologiști, comuniști...) Numărul deputaților care nu aparțin nici unui grup, de puține ori depășește o duzină. Împreună cu Consiliul, Parlamentul
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
s-au așezat în hemiciclu în funcție de ideologia fiecăruia și nu de naționalitate. În cea de-a șasea legislatură (2004-2009), existau șapte grupuri politice în PE, în ordine descrescătoare a numărului de membri, acestea fiind grupul politic al Partidului Popular European Democrați Europeni (EPP-ED), grupul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), grupul de Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), grupul Verzilor Alianța Liberă Europeană, grupul Confederal al Stângii Unite Europene Stânga Unită Nordică, grupul Independență și Democrație, grupul Identitate, Tradiție, Suveranitate. În cele
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cea de-a șasea legislatură (2004-2009), existau șapte grupuri politice în PE, în ordine descrescătoare a numărului de membri, acestea fiind grupul politic al Partidului Popular European Democrați Europeni (EPP-ED), grupul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), grupul de Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), grupul Verzilor Alianța Liberă Europeană, grupul Confederal al Stângii Unite Europene Stânga Unită Nordică, grupul Independență și Democrație, grupul Identitate, Tradiție, Suveranitate. În cele din urmă, există și un număr de deputați neafiliați. Grupurile politice, cunoscute și
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
la sută și unui indice Banzhaf normalizat de 4,41 la sută. Tabelul 8.5. Indicii de putere ai lui Banzhaf pe grupuri politice în Parlamentul European, ianuarie 2007 Grupul politic Posturi % Banzhaf Grupul Partidului Popular European (Democrat-Creștini) și al Democraților Europeni 277 35,29 33,01 Grupul Socialist din Parlamentul European 218 27,77 20,57 Grupul de Alianță a Liberalilor și Democraților pentru Europa 105 13,38 18,95 Grupul Uniunea pentru Europa Națiunilor 44 5,61 6,01
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
politice în Parlamentul European, ianuarie 2007 Grupul politic Posturi % Banzhaf Grupul Partidului Popular European (Democrat-Creștini) și al Democraților Europeni 277 35,29 33,01 Grupul Socialist din Parlamentul European 218 27,77 20,57 Grupul de Alianță a Liberalilor și Democraților pentru Europa 105 13,38 18,95 Grupul Uniunea pentru Europa Națiunilor 44 5,61 6,01 Grupul Verzilor Alianța Liberă Europeană 42 5,35 5,36 Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică 41 5,22 4
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
martie a aceluiași an, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, s-a pronunțat vehement împotriva "retoricii naționaliste" și a primit elogii din partea președintelui grupului popular european, Hans-Gert Poettering (El Economista, 2006b). Mai convingător a fost șeful grupului liberalilor și democraților Graham Watson, ""ironia este că acest așa-zis patriotism naționalism economic deghizat aduce tot atât de puține beneficii cetățenilor Franței, Spaniei sau Poloniei cât și restului Europei, deoarece concurența este cea care mișcă piața globală, cea care ridică calitatea și reduce prețurile
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
sfârșitul istoriei”. Așa cum la mijlocul anilor ’90 politica externă a fost ghidată de convingerea că democrația cel puțin diminuează, dacă nu elimină complet condițiile de inițiere a războiului, la începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane corespunde - nu îndrăznesc să spun „derivă” din - proeminenței dobândite de „teoria” pacifismului democratic în relațiile internaționale, complex conceptual prin care se afimă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nivelul politic, cultural și economic (Rasler și Thompson, 2005). Teoreticienii păcii democratice au stârnit o dezbatere fructuoasă în primul rând cu reprezentanți ai (neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în relațiile internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale evitării confruntării militare - prudența în afacerile externe - este o constantă a realismului clasic reprezentat, de exemplu, de Hans Morgenthau. Bipolarismul „războiului rece” de exemplu, poate fi considerat unul dintre factorii sistemici cu o influență covârșitoare asupra absenței războiului între democrații în ultima jumătate a secolului XX. Conform acestei linii argumentative, democrațiile occidentale au cooperat și s-au abținut de la atacul reciproc într-un efort colectiv de a îngrădi și, eventual, reduce pericolul reprezentat de comunism (Thompson, 1996, pp. 141-174). Din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Michael Williams, care atrage atenția asupra rolului percepției subiective și al proceselor de construire a identității în funcționarea logicii pacifismului democratic: Teoria conform căreia democrațiile nu inițiază război împotriva altor democrații este fundamentată în pretenția recunoașterii reciproce a democrațiilor ca democrații și, dincolo de aceasta, este condiționată de acțiunea ambelor părți în conformitate cu această recunoaștere (Williams, 2001, pp. 525-553). Concluzii Prima concluzie cu care am putea încheia se referă la cauzele războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
coupled pluralistic security communities. NATO a solicitat un studiu privind lărgirea, aprobat în 1995, în care sunt expuse condițiile pe care viitorii membri trebuiau să le îndeplinească pentru a se alătura Alianței. Statele candidate urmau să dovedească: 1) că sunt democrații cu economie de piață; 2) că minoritățile de pe teritoriul lor sunt tratate conform recomandărilor OSCE; 3) că și-au rezolvat disputele cu vecinii și că și-au asumat poziția privind rezolvarea pașnică a conflictelor; 4) că au abilitățile și voința
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în domeniul politicii externe; (2) compatibilitatea normativă, care se traduce prin respect între regimuri politice împărtășind aceleași valori democratice; și, în sfârșit, (3) principiul „spiritului comercial”, care la rândul său constrânge democrațiile la promovarea păcii și evitarea războiului cu alte democrații (Doyle, 2005). Dar într-o democrație, anumite categorii de populație pot câștiga în urma războiului, așa cum arată literatura așa-numitei economii a războiului. Mai mult decât atât, teza conform căreia războiul conduce la întreruperea fluxului comercial este contestată și contestabilă - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
uu.se/research/UCDP/UCDP toplevel.htm" http://www.pcr.uu.se/research/UCDP/UCDP toplevel.htm). De asemenea, pe situl Universității din Hawaii există date statistice folositoare: tabele de frecvențe, distribuția democrației pe națiuni, criteriile folosite, regresiile și covariațiile stabilite între democrații etc. ( HYPERLINK "http://www.hawaii.edu/powerkills/MIRACLE.HTM" http://www.hawaii.edu/powerkills/MIRACLE.HTM). O dată în plus, spațiul restrâns nu permite o abordare completă a diferitelor semnificații ale celor două concepte. Este suficient să notăm că în viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să o realizăm. Fiecare popor își dorește libertatea, potrivit culturii sale specifice, dar edificarea unei democrații reale și sustenabile este o problemă mult mai complexă. În Iordania, de pildă, monarhul neales este mai liberal și mai progresist decît foarte mulți democrați aleși. La fel în Emiratele Arabe Unite și în multe alte țări. Saddam Hussein era ales democratic, dar era un tiran. Iată însă că schimbarea sa a adus în Irak haosul. Un haos care era evitabil. Distrugînd statul irakian, S.U.A. au creat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ceea ce nu cred că va fi greu de obținut. Cu un buget militar record, de 515 miliarde dolari, cît al tuturor celorlalte țări la un loc, S.U.A. își vor permite să staționeze în continuare în Irak. De ce, în ciuda promisiunilor anterioare, democrații deveniți majoritari în Congres nu au cerut retragerea e greu de spus. Probabil că așa își interpretează americanii interesul lor național. Sub presiune americană, Parlamentul irakian a votat o lege pentru privatizarea sectorului petrolier, naționalizat în 1972. Așa parcă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
susțin în Irak, Afganistan și cine mai știe ce sau cine urmează, o problemă cît se poate de reală. 158000 de soldați americani se află numai în Irak. În urma alegerilor din 2006, Congresul american a început să fie dominat de democrați, dar, în ciuda angajamentelor anterioare, Congresul nu a făcut nimic pentru a se opune unui președinte foarte belicos și a produce o reorientare politică externă care să scoată țara din cuibul de viespi irakian. Potrivit Constituției, Congresului îi revine responsabilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
guvernului se afla acum în mîinile consiliului, nu într-ale domnitorului. Țelul noii administrații era un stat bine guvernat. Ea era interesată de asigurarea domniei legii, a libertății economice și a unui sistem de învățămînt eficient. Liderii ei nu erau democrați, așteptîndu-se ca partidul lor să domine statul. În perioada cît s-au aflat la putere, ei și-au atins realmente o parte din țeluri. Regimul birocratic centralizat a fost consolidat. În 1844 a fost emis un cod de legi bazat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mijloace directe și violente. Ca și în cazul pașoptiștilor din Principate, principalul sprijin al acestei poziții era constituit de tineretul educat provenit în special din rîndul familiilor înstărite care călătorise mult și era influențat de ideologiile radicale ale timpului. Mai democrați și mai socialiști decît cei mai în vîrstă ca ei, tinerii aveau totuși fervoarea strădaniilor revoluționare dinaintea lor pe care am întîlnit-o și în alte zone. Ei voiau dobîndirea eliberării naționale prin propriile lor eforturi, astfel că nu căutau să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Totodată, întrebat dacă Romania este mai aproape de un model oriental de democrație sau mai apropiată de modelul occidental, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București a explicat: "Nu cred că democrația este orientală sau occidentală. Există cu siguranță multe democrații în Europa de Vest, democrația este bună pentru toată lumea. Însă aș spune și că pentru mine este evident că România are rădăcini ferme în tradiția vestică, este o țară europeană al cărei loc este în Europa care are, și mă aștept să
Duane Butcher: Românii sunt prea duri cu ei înșiși by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54008_a_55333]
-
Drăgănescu și Viorel Coifan. Mai există o propunere din partea PD ca prefect de Timiș să fie Dorel Borza, însă, conform protocolului semnat după alegerile locale între PNL și PD Timiș, în condițiile în care funcția de președinte al C.J.T. aparține democraților, cea de prefect să revină unui liberal. Potrivit negocierilor la nivel central ale partidelor aflate la guvernare, postul de subprefect ar reveni unui reprezentant al PUR, nominalizat fiind Mircea Bota, președintele filialei timișene a acestei formațiuni politice. Totuși, potrivit ultimelor
Agenda2005-01-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283225_a_284554]
-
Președintele american, Barack Obama, a anunțat, duminică seară, un acord între liderii republicani și democrați din Congres, care va permite Statelor Unite să reducă deficitul și să evite încetarea plăților, relatează AFP. Obama a precizat că proiectul de lege urmează să fie adoptat în următoarele zile, atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat. Acordul prevede
Barack Obama anunţă un acord care permite evitarea încetării plăţilor () [Corola-journal/Journalistic/59983_a_61308]
-
bugetare de aproape 1.000 de miliarde de dolari în următoarii zece ani, dar o comisie specială a Legislativului va examina ce alte noi reduceri bugetare s-ar putea face. Republicanii se tem de noi reduceri în bugetul apărării, în timp ce democrații nu văd cu ochi buni reduceri în sectorul social și medical. Principalele puncte ale acordului sunt următoarele: - Reduceri de cheltuieli de 900 de miliarde de dolari în următorii ani în special în programele pentru educație, locuințe și transport. Aceste reduceri
Principalele puncte ale acordului din SUA privind reducerea deficitului () [Corola-journal/Journalistic/59982_a_61307]