4,161 matches
-
Mii de-ntrebări fără răspuns. De ce când norii sunt triști, Iși deschid brațele Și prind în palmele reci lacrimi fierbinți ce cad despletite pe umerii bătrânei Geea la care cu uimire privești ! Uluită privești în oglindă Timpul... încerci iarăși să descifrezi Răspunsuri cernute prin sita vieții, înălțate pe pedestalul sorții! Un gând s-a născut sub munții de vise Din rotundul Științei, în zori, se ivise. în trupurile fierbinți ce se scurg prin Jgheabul unei inimi lichefiate! în seiful vieții găsești
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Cartea precum Sfântul Graal. Pornim călătoria prin abisuri, Sperând să găsim iubirea eternă Rătăcită într-un labirint astral. Ca huma suntem în mâinile sorții Când ne jertfim pe altarul morții. Cartea deține un mister fascinant. Schimbând în aur plumbul închisorii, Descifrăm misterul unui sfânt cuvânt. O ,,închisoare’’ ce rămâne în eternitate prin sensul liturgic al Cuvântui . Dar niciodată, Carte, nu vei ști că o muritoare ți se-nchină
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de atunci aproape douăzeci de ani, în acest timp am fost, vrând-nevrând, în miezul evenimentelor, am cunoscut personaje și întîmplări memorabile. Am fost eroi, și nu spectatori. Știm multe. Și s-a creat și "distanța" aceea necesară pentru a putea descifra în liniște sensul tuturor răsturnărilor. Iar ideile care domină perioada noastră de acum nu mai alimentează spiritul primar agresiv și intolerant de altădată. A pierit stihia care alimenta falsele mituri atât de dragi spiritului primar și cu ajutorul cărora își făcea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
neînțelese deloc, ca și când o înverșunare stranie l-ar apuca împotriva înțelepciunii. Din suferințele îndurate nu trage nimeni nici o concluzie, războaiele, despre care am proorocit că le vom desființa, nu le desființăm. Pe lângă interese economice, care ar justifica ciocnirile și antagonismele, descifrăm și poziții iraționale, adoptate de state și guverne, consecințe ale pasiunilor oarbe, nesublimate. În acest context, pentru a ne liniști, ca să gîndini? Cultura născută ca o proiecție a unei societăți tehniciste poate modifica psihologia umană într-o direcție care n-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ceru părerea la fiecare stand din magazin. Răspundeam morocănos, deoarece treaba asta mă plictisea cumplit. Fata părea dezamăgită. Cu asprime, îmi porunci să vin la dînsa de dimineață. În chemare, puse o intonație pe care n-am putut s-o descifrez. A doua zi urcai scările cu un buchet în brațe. Clădirea părea pustie, cu locatari plecați. În una din uși, o babă cu ochi senili mă urmărea cum sunam. Emoții vechi mă încercau din nou. Simțeam că mă sufoc. Eram
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
stabilise ulterior - nu ajunsese nici măcar o epistolă din acea serie. Printre hârțoagele și Însemnările găsite În casa lui Repetentu, scris pe un curs de filozofia limbajului, se găsise un fragment dintr-o presupusă scrisoare, adresată tot bărbosului și care fusese descifrat, În cele din urmă, fără să aducă cine știe ce lămuriri În desfășurarea anchetei: „... În scrisoarea de sinucidere pe care până la urmă ți-am trimis-o, deși am șovăit Îndelung, am uitat deliberat să-ți spun că o iubesc cu deznădejde pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-i reproșă nepotului său râsul fățiș disprețuitor. Părea să manifeste afecțiune pentru lipsa de inhibiții a tânărului. Poate că îi plăcea însuflețirea lui Genba. Genba era obișnuit, de o bună bucată de vreme, cu favorurile unchiului său. Putea să-i descifreze la iuțeală emoțiile și să ajungă ușor la un acord cu ele. Acum, insistă în continuare: — E adevărat că sunt tânăr, dar înțeleg pe deplin pericolul de a penetra liniile inamice. În situația asta, m-aș baza exclusiv pe strategie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
chiar nu-l au)... Cei mai mulți ratează clipa ori n-au curajul de a se confrunta cu trăirea lăsată în urmă. Destui sunt cei ce n-au forța evocării și a citirii în sine și în vremuri: să-ncerci să-ți descifrezi existența, opțiunile, șansele, impulsurile, deciziile, să te întrebi - căutând și răspunsuri - asupra rosturilor trecerii prin lume înseamnă să știi să discerni, să judeci și să te judeci și, întâi de toate, să-ți amintești; să te lupți cu sinuozitățile și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai întâi să o citesc și apoi să vă scriu. Ei bine, am citit-o de-a fir a păr (sublinierea este a autoarei acestei scrisori), nu am lăsat să-mi scape nici un cuvânt. Citind cele scrise de dvs., am descifrat toată firea omului care se destăinuie, care intră în amintirile trecutului, ambiția lui, iubirea de carte, tenacitatea, dorința de a învăța, de a cunoaște, de a merge mai departe, cât mai departe, evident păstrând proporțiile existenței de atunci, a posibilităților
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
manifestă față de lume unește creația cu veșnicia. Prima jumătate a construc ției este biserica luptătoare, iar a doua parte cea care deschide cerul cu ajutorul crucii este biserica triumfătoare. În fiecare locaș de închinare, în fiecare piatră, element decorativ sau frescă descifrăm ideile și sentimentele adânci de iubire pentru Dumnezeu și pentru oameni ale celor care au trăit înainte de noi pe aceste locuri. Meșterii constructori și pictorii sunt exemple de hărnicie, pentru că ceea ce au înălțat ei astăzi sunt monumente apreciate de toți
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vodă”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 40 footnote>. În pronaosul de la Cetățuia mai găsim și mormântul unui frate de-a lui Gheorghe Duca, cu o lespede funerară de piatră, cu inscripția marginală în limba greacă, ștearsă în prezent, putându-se descifra doar următorul cuprins: ,, Aici se odihnește robul lui Dumnezeu Saul, frate a lui Io Duca Voievod (...) a fiului său Ioniță cu Maria”. Nu avem dovezi că la Mănăstirea Cetățuia ar mai fi fost înmormântați și alți membri ai familiei voievodului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
uscați bis pe muchiile tåioase ale gropilor în care sunt aruncate flori dimpreunå cu lacrimile evaporate în parfumul descompunerilor råsunând pe dunga clopotului Mâine situl A4 își va aråta viscerele aburinde și arheologul va pune în fața areopagului fragmente din cuvintele descifrate cu carbon 14 și un primus inter pares va conchide textele urmåtoare au fost considerate nesatisfåcåtoare încurajându-i pe toți membrii suitei så ofere comentarii și påreri și tedeumuri constructive la aceste texte pentru a-i ajuta pe autorii îmbålsåmați
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1641]
-
știi că am cam ghicit la ce te gândești. Nu cumva o fi biserica la care, cu prilejul unei restaurări, s-a găsit o piatră pe care erau înscrise date privitoare la ctitor și anul săvârșirii bisericii? O inscripție greu descifrată de episcopul Melchisedec? N-am să tăgăduiesc că ai dreptate, părinte. Ca drept dovadă, am să amintesc ce scria pe acea piatră: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului duh. Binevoi robul lui Dumnezeu panul Iurie Danco și zidi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și să nu-ți uiți bătrânul tău prieten... Să-ți mai faci cale încoace... Mai avem încă atâtea de vorbit! Am să țin minte asta, părinte... Rămâi cu bine, sfințite! Îți mulțumesc pentru bunăvoință, găzduire și ajutorul dat în a descifra tainele din cele cărți pe care le-am buchisit zi și noapte. Ajutorul meu a fost neînsemnat. Tu te-ai dovedit un ucenic silitor și dornic să știe cât mai multe. Eu nu am făcut decât să-ți biciui voința
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în clipele alea am senzația că am descoperit secretul universului. Dar, în lumina crudă a zilei, când citesc poezioarele alea îmi vine să intru în pământ de rușine. Mă rog, mă refer la bucățile pe care mai reușesc să le descifrez. Poezioara cu pricina zicea ceva de genul „Nu știu ce, nu știu ce, viață...“, ceva indescifrabil, „castroane cu cireșe, nu știu ce, eu nu mă aleg decât cu sâmburii...“ După care - și îmi amintesc vag când am scris treaba asta - m-am gândit la un titlu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întrebat eu. —E același lucru ca AA, dar pentru drogați, mi-a explicat el. — Fugi de-aici! am spus eu teribil de amuzată. Vorbești serios? — Da, mi-a răspuns Mike privindu-mă ciudat. Oricât am încercat, n-am reușit să descifrez privirea aia. —Și CA? —Cartoforii Anonimi. —Și BA1? Nu mă puteam abține să nu râd. Nu, lasă-mă să ghicesc - Bătătorii Anonimi - pentru cei care nu se pot opri din bătutul la mașina de scris! —Bulimicii Anonimi, a răspuns Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Când am simțit că nu mai îndur tensiunea din atmosferă, m-am aventurat să rup tăcerea zicând: —îmi pare rău, Brigit. Brigit s-a uitat la mine. Ne-am uitat una în ochii celeilalte o veșnicie. Nu puteam să-i descifrez sentimentele, dar am implorat-o, în gând, să mă ierte. Am încercat să transmit mesaje subliminale din capul meu către capul ei. Iart-o pe Rachel, spuneam în minte. Fii prietena ei! Probabil că manevra a funcționat fiindcă fața lui Brigit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
11 noaptea, profesorul Vancea ieși din cameră, cu geanta pe umăr. — O să luăm un taxi, doamnă. S-a făcut târziu. Vă conduc acasă. Doamna Venera citea o carte franțuzească. O copertă veche, groasă, cu titlul în litere curbe, greu de descifrat. Profesoară de franceză... de matematică, cine știe. Nu ridicase privirea de pe carte decât târziu. Îl privea fix în ochi. Apoi, își mută privirea bănuitoare spre geanta de pe umărul profesorului. Am putea lua un taxi, să vă conduc acasă, apoi merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cutie cu chibrituri. Te poți trezi, cu criza asta deenergie, oricând în nevoie de focul ancestral. O mică foaie de carnet era prinsă în ușa apartamentului cu o pioneză mică, nostimă, chinezească, roșie. Se apropie mai mult, se aplecă să descifreze scrisul mărunt: Plecat în concediu. Anunțuri frecvente de acest tip pe ușile magazinelor, la dispensare și oficii poștale, oriunde. Închis, suntem la ședință. Închis, suntem în inventar. Închis, gestionarul bolnav. Inventar. Ședință. Plecat în concediu. Caligrafia era însă aici, emoționantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
O enigmă tăcută. Iar atunci când lumea Îmi va pune Întrebări, am să mă mulțumesc să dau doar din cap sau să mâzgălesc un mesaj criptic pe o bucată de hârtie. Și oamenii le vor lua și vor Încerca să le descifreze Înțelesurile ascunse... — Asta-i Lissy ? spune Jack, arătând un nume din broșura-program, și tresar. Îi urmăresc privirea și Încuviințez din cap fără vorbe, cu gura Închisă. — Mai cunoști și pe altcineva din spectacol ? mă Întreabă. Ridic din umeri, a „cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
chiloți, nici nu i-am auzit pașii în picioarele goale, m-am trezit numai mușcat de umăr. Zina ieșise probabil la budă ori după un pahar de apă, și văzuse lumină la bucătărie. Peste umărul meu ar fi greu să descifreze ce scriu, răzbunându-mă pe pixul pe care a trebuit să mi-l cumpăr din Constanța, ar fi greu, zic, și dacă ar ști să citească mai bine decât știa ea. Tu scrii chiar tot timpul? se îmbufnează deodată. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sau chiar cu leșie, tot n-aș putea face sè disparè mirosul nedefinit care, ca un abur imperceptibil, mè învèluie într-o membranè subțire de neguri transparente! Deși este incompetent în materie de parfumuri și nu ar fi capabil sè descifreze natură exactè și rafinatè a esențelor mirosului sèu, Matei l-ar recunoaște, totuși, dintr-o mie, nèrile lui, ca și cum și-ar fi dezvoltat papile speciale de identificare a acestuia, ar ști sè-l distingè fèrè ezitare, Am așteptat-o în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
inima, stomacul, bilă, ochii, pielea, în fine, toate organele trupului nostru transmit pe cèile sângelui, prin rețeaua sclipitoare de nervi, prin complexul sistem celular, numai adevèruri pure! Din pècate, noi deținem un set minimal de coduri prin care sè putem descifra acest limbaj al organelor trupului nostru și, inevitabil, decodificând la modul fragmentar suntem tentați sè umplem golurile rèmase cu un limbaj mai puțin precis, care, inevitabil devine literaturè, Dar, vè asigur, cè durerea mea de dinți nu e literaturè! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pierdut cu așa ceva. El nu și-a putut permite să piardă timpul niciodată. El nu a mers de bunăvoie decât la concertele Anei Maria. * Christa s-a oprit și ea din aplaudat. Tot trage de lănțișorul de la gât: Încearcă să descifreze ecranul ceasului, mijindu-și ochii, neputincioasă. Nu vrea să-și pună, În acest moment, ochelarii. — ...Nu plecăm Înainte ca să biseze? Îl Întreabă. Veșnicul lui contratimp cu Christa. S-ar părea că În fine l-a auzit și, brusc, este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
despre tine. Poate vom afla ceva și despre împrejurarea în care a apărut strania ta dorință de a învăța o limbă atât de puțin vorbită, cum este armeana noastră. Acum spune-mi: ce piatră îți poartă norocul? Marioritza ezita dar, descifrând o tăcută încurajare în zâmbetul prințului care, prin fumul ciubucului, o privea din celălalt capăt al salonului, acceptă. ― Nu sunt nici înger, nici demon. Sunt doar femeie. O să aleg aceste picături transparente de sânge sau... de noroc. PAGINĂ NOUĂ 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]