71,108 matches
-
adult și sănătos și dificil pentru anumite afecțiuni (reumatici, astmatici ș.a.). În vederea funcționării optime a proceselor de termoreglare este benefică expunerea treptată a organismului la fluctuațiile de temperatură. Evaluare 1. Prezentați influența temperaturii și a precipitațiilor asupra activității turistice. 2. Descrieți două forme de climatoterapie. 3. Prezentați acțiunea terapeutică a bioclimatului solicitant de câmpie și litoral. 2.3. Hidrografia Apele constituie o resursă turistică importantă, ca urmare a trăsăturilor pitorești, particularităților fizico-chimice cu valoare terapeutică și a posibilităților de agrement. În funcție de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și stresante, gestionarea lipsei de informații și identificarea soluțiilor, luarea deciziilor și managementul crizei. Sportul se pretează în Peștera Isverna din Munții Mehedinți, Peștera Șura Mare din Munții Șureanu și în multe peșteri din Munții Banatului și Apuseni. Evaluare 1. Descrieți trei forme de turism pe care ați vrea să le practicați în următoarea vacanță. Indicați, în fiecare caz, locația pe care doriți să o alegeți și argumentați alegerea făcută. 2. Prezentați cinci sate cu resurse turistice diferite, unde se practică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
alături de un lac, o pădure și un ștrand; Complexul Băneasa, cu Pădurea Băneasa și Grădina Zoologică; Parcul Snagov cu pădurea, lacul și mânăstirea cu același nume; Complexul Cernica ș.a.. Evaluare 1. Identificați zona turistică cu cele mai multe stațiuni balneoclimaterice permanente. 2. Descrieți o zonă turistică în care obiective cultural - istorice sunt bine reprezentate. 3. Enumerați obiectivele turistice naturale care, în opinia voastră, merită o promovare internațională, la nivel de strategie guvernamentală. În fiecare caz, argumentați alegerea făcută. 7. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de noapte, m-am trezit. Adormisem pe spate și, când am deschis ochii, am văzut cerul de noapte fără stele și o poartă ce se deschidea în cer, deasupra mea. În fața porții se afla chipul Maicii Domnului. Nu pot să descriu exact nuanțele de albastru ale cerului din poartă și nici ale hainelor Mariei, doar atât că cerul era mai azuriu, iar hainele mai închise la culoare. și Maria era frumoasă și zâmbitoare în hainele ei albastre. și îmi zâmbea mie
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mama m-a sunat și m-a întrebat dacă sunt conștientă de ceea ce cer. Eram foarte conștientă. Am repetat ceea ce doream. și mama s-a conformat. S-a dus la Mitropolie și a plătit slujbă pentru Maria . Acuma am să descriu dispoziția camerelor din pavilionul în care eram. Era un hol lung din care se intra, pe stânga, mai întâi în camerele prematurilor, apoi la rezerva unde mă aflam eu. La camerele prematurilor erau două uși: una pe unde se intra
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
a spațiului) față de totalul suprafeței utile a tuturor locuințelor (respectiv spațiilor) din condominiu. Cheltuielile de genul celor menționate mai sus se repartizează proporțional cu cota-parte indiviză a fiecărui proprietar. Părțile de construcții și instalații aflate în proprietate comună indiviză sunt descrise în cartea tehnică a construcției și în acordul de asociere și se referă la: subsol; conductele de distribuție și coloanele instalațiilor de apă, canalizare, termoficare și energie electrică; casa scării; pod; spălătorie; uscătorie; terasă; ascensor; centrală termică proprie; crematoriu; tubulatură
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
și deplină”. Dar poate fi fericirea „înghesuită” în două, trei cuvinte dintr-un dicționar, eventual într-un tratat de filosofie, ca mai apoi, raportându-ne la aceste definiții să ne considerăm fericiți sau nu? Să fi fost cel care a descris primul această simțire, el însuși cel mai fericit om de pe pământ? Cine știe! Ar fi frumos! Ce înseamnă fericirea, dincolo de definiții rigide și concepte filosofice, mai mult sau mai puțin înțelese și acceptate? Unii se consideră fericiți pentru că tocmai au
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Jankélévitch spune: "Limbajul nostru este în mod natural alegoric"), ratează întâlnirea cu obiectele. Quiditatea lor devine spațiul Însinelui poeziei. Ele sunt "reprezentarea absolutului sau a universului în particular" (Schelling). Creionam mai înainte rolul personificării în lirica lui Botta. Fr. Schlegel descrie arta ca o întrepătrundere a alegoriei și a personificării, pe care le definește astfel: "La baza personificării se găsește imperativul: Să faci spiritual tot ce e sensibil. Al alegoriei: să faci sensibil tot ce e spiritual. Cele două împreună redau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în textele „pictorului” Boancă ai în față un popor viu, o lume diversă, pe care până acum le-a pictat în ulei și tempera, iar acum le pictează în cuvinte. Aceleași proaspete sentimente și mai mult, o anume filozofie, se descriu în multele și diferitele personaje. Publicați-i povestirile așa cum sunt ele, cu greșelile lor, chiar cele de gramatică. Publicați-i-le, pentru că autenticitatea este un lucru rar, nu seamănă cu fanfaroanele „copiatorilor de stiluri”. Seamănă cu ele, cum seamănă un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și N. Macarovici). Materialul cineretic este format din material vulcanic: cristale de piroxeni (brune, opace, sticloase), cristale de feldspat plagioclaz și material detritic. Aceste cinerite au fost descrise de R. Sevastos, I. Atanasiu și N. Macarovici la Nuțașca și Ruseni, lângă Plopana. Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terase și material aluvionar pe văile Lohanului și ale afluenților săi; la par-tea superioară a acestora apar și depozite loessoide
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
din 4 martie 1977, care a provocat mari distrugeri în partea sudică și centrală a Moldovei. 4. HIPSOMETRIA BAZINULUI LOHAN. Harta hipsometrică a fost realizată urmărindu-se curbele de nivel de 150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor respective relevă următoarele suprafețe și ponderi: • sub 150 m: 16,8 km2 din totalul de 110 km2 (sau 15,3% din suprafața bazinului); • între 150 - 250 m, 51,9 km2 (sau 47
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură România a cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor identificate de Ostrom și descrise, între altele, în lucrarea Guvernarea bunurilor comune (2007). În România, înainte de pătrunderea capitalismului și apoi a comunismului, forma cea mai răspândită de guvernare a resurselor era cea în comun. Având în vedere acest fapt, precum și recunoașterea de care se bucură
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a lucrării și apoi vor fi suprapuse, ca o grilă, peste studiul antropologic al lui Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt sustenabile, iar resursele sunt regenerabile. În
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Feedback între participanți. Deși condițiile fizice rămân aceleași, indivizii își pot schimba strategiile ca urmare a observării strategiilor celorlalți (Kiser și Ostrom, 2003, p. 75). 2.3. Analiza formelor de organizare în satele devălmașe românești În studiul său, Stahl (1998) descrie trei etape foarte interesante din punctul de vedere al studierii proprietății comune a sistemelor de resurse. Într-o primă etapă, care corespunde cu o perioadă de abundență a resurselor generată în principal de incapacitatea tehnologică de a utiliza la maximum
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Țuțea. „Merită să-l cunoști“, mi-a spus și, ca argument, mi-a citat câteva mots-uri Țuțea culese din ultima lor întrevedere. Îmi amintesc cum, prietenul fiind gurmand, am asociat imboldul lui cu felul în care poți trezi apetitul cuiva descriindu-i o excelentă rețetă culinară. Era în îndemnul acela un fel de „du-te și gustă și tu din Petre Țuțea; ai să vezi ce mult o să-ți placă...“ Poate că felul în care s-a consumat acest prim contact
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
când vezi un polițist, ca o statuie, pe stradă, el nu-ți apare coercitiv — ci regulator. ORIGINAL Originali, vorba lui Heidegger, nu sunt decât idioții. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, că nu face decât să descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu încape îndoială, e un geniu, pentru că descrie genial opera lui Dumnezeu. PERSONALITATE Personalitatea este acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-și mai aparține. Personalitatea e
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
coercitiv — ci regulator. ORIGINAL Originali, vorba lui Heidegger, nu sunt decât idioții. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, că nu face decât să descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu încape îndoială, e un geniu, pentru că descrie genial opera lui Dumnezeu. PERSONALITATE Personalitatea este acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-și mai aparține. Personalitatea e un ins care influențează ambianța prin simpla lui forță harismatică; un om cu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
noi, rezistente la intemperiile vieții și ale terrei. Aici cred că trebuie să deschidem o paranteză ceva mai mare ca să explicăm, în mare, cum își formează spiritul viitorul trup pe care îl va îmbrăca în viața terestră. Profesorul Scarlat Demetrescu descrie frumos etapele de construcție intrauterine ale corpului uman astfel: spiritul coboară la viitoarea mamă și o înconjoară cu un fluid protector sub forma unui clopot de la gât în jos. Are mare grijă să nu-i atingă capul, ca să nu-i
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. .............................................. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând Și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
somnolență, indiferență - nu știu să explic exact, știu doar că încă mai persistă, cu toate că au trecut câteva săptămâni bune. E adevărat, cu intensitate mai mică. Bine. Să explic acum de ce și în realitate: Visam, el era acolo așa cum l-am descris; am deschis ochii și am continuat să l văd câteva momente și după ce m-am trezit. Mulțumesc și pentru atât! E foarte mult și poate că numai atât merit, pentru că eu îmi doresc mult mai mult. P.S. O comparație aș
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
visat, împreună cu soțul meu, în curtea de la Frasin, chiar pe locul unde o visasem pe Măicuța, dar eram amândoi îmbrăcați în gri destul de deschis, dar nu strălucitor, ci mat. Luni, 26 mai 2008 După toate întâmplările de acum un an, descrise în „Povestea unei reîncarnări”, m-am rugat câteva zile la rând la Părintele ceresc și la Măicuța pentru ca să-mi spună ce va fi cu copilul care vine. Și am rugat să fie sănătos și un spirit de lumină, dacă se
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pe care o va fura lui Ibrăileanu pentru a o atrage printre membrii activi ai cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mângâierile mării, sărutul nisipului, îmbrățișarea copacilor, plânsul ploii și fluturii ce devin mesageri ai iubirii. Manuela trăiește voluptăți secrete autocontemplându-și gesturile ascunse altor priviri: scoaterea ciorapilor de culoare neagră, alegerea bijuteriilor, pieptănăturii sau parfumului, îmbrățișarea așternutului sau a apei băii. Descriem martori indiscreți ai dialogurilor între femei, Alina și Manuela discută despre dragoste și despre bărbați ; lumea e abordată exclusiv sub unghiul feminității în așteptarea împlinirii erotice. Printre pagini plutește un nor de pudră, „cu parfumul ușor precipitat”, cum scrie autoarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Femeia în fața oglinzii prioritatea părea a reveni problemelor individuale, la maturitate introspecția are în vedere, nu fără un gust amar, probleme ale destinului în sens larg. Nici o încărcătură emoțională nu pare a însoți, în romane, căderea în moarte după boli descrise minuțios, din apropiere. Obsesia morții se va manifesta la scriitoare, spre apusul vieții, prin tristeți iremediabile. După cum aprecia Claudia Millian-Minulescu, autoarea suporta degringolada unui suflet devastat cuprins de anxietate: “Hortensia Pabadag Bengescu e bolnavă. I s-au stricat resorturile gândirii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]