3,042 matches
-
de Saxa-Coburg, un prinț german preferat de britanici. Acesta însă a refuzat, din cauză că nu era mulțumit nici de aranjamentele financiare și nu era de acord nici cu frontierele regatului său. Mai tîrziu, el a devenit regele Belgiei. Capodistrias, care îl descurajase probabil pe prinț, sperînd ca înaltul post să-i fie oferit lui, nu va mai trăi ca să fie martor la fondarea regatului grecesc. El a fost asasinat în octombrie 1831 într-un act de răzbunare de o familie pe ai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai amplă cum ar fi un roman. Și pe undeva au dreptate pentru că sunt foarte tânăr, inadmisibil de tânăr. Puțin peste 20 de ani. Iar romanul e un gen greu, de maturitate, gen serios. Asta se spune pentru a-i descuraja pe cei care s-ar încumeta să fabrice așa ceva. Am puțin peste 20 de ani, o carte de proză publicată și, hai să zicem, o măruntă carieră de jurnalist pârât. O carte publicată, cum deja v-am informat, dar care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
solicita timp de studiu. Mi-aduc aminte că uneori, atunci când avea o dispoziție deosebită, devenea aproape „abrupt” în dialog cu mine, și-mi spunea direct: „Ia să te văd Cotețoaie, acum să te aud, ce părere ai ?”. Ușor, ușor mă descuraja acest apelativ, dar ulterior am aflat că era preluat din „lumea și coloratura personajelor lui Panait Istrati”. La geografie, întâlnirea cu doamna Moise Mioara n a făcut decât să mă determine în a-mi schimba opțiunile și desigur a reformula
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
trei nașteri din căsnicia ei cu Bucuța o obosiseră curând de tot. Disprețuind orice cochetărie sau chiar numai grija pentru cum este datoria unei femei să se Înfățișeze lumii, sau chiar celora ai ei sau mai de aproape, Eufimia ne descuraja pe toți prietenii cu acea continență austeră și amară, proprie fiziono miei ingrate și defiante cu lumea a Bucuțenilor. (Un amănunt: pudra, rujul, apa de colonie, coafatul și manicuratul erau soco tite ca dezonorante În menajul lor; sutienul și portjartiera
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu va fi și ultima!). Suferă un grav accident aviatic la Brașov, în urma căruia Fleet-ul pe care îl pilota împreună cu Ion Voivozeanu se prăbușește de la mică înălțime, acesta din urmă pierzându-și viața. Di Cesare nu numai că nu se descurajează, dar simte un imbold în plus să continue, să se perfecționeze ca zburător. Urmează Școala de Ofițeri de aviație de la Cotroceni, absolvită în 1939, și este repartizat la Flotila 1 Vânătoare de la Pipera. Aici îl are comandant pe nimeni altul
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
s-a rezolva ceva. Pentru ce l au ținut șapte ani, ce-a făcut? și-a apărat neamul, adevărul și țara. Nu știu ce o să fie mai departe.” „Aveți încredere în ceva?” „în biserică, în Dumnezeu. Numai aici la vamă m au descurajat. Poate odată și odată vine și Unirea. Mă gândesc, poate. Da’ cam greu. Nici din partea aceea, dar nici din partea asta nu vor. Am observat eu și la dumneavoastră, sunt ca și cum au aceeași boală. S-au molipsit și nu ai ce
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
se umpleau de bani, dar, când se ivea ocazia să se simtă și ei bine o jumătate de ceas, se uitau unii la alții și se întrebau: „Cum adică să te simți bine?!“ Cinicii din rândul întâi Cei care te descurajează când e să-ți alegi un drum în viață sunt mai mulți și mai convingători decât cei care te încurajează. Se socotesc îndreptățite să-ți spună un „Nu“ sigur pe el mai ales persoanele care au marcat un eșec în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
special limba, apreciind acele versuri care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. El atrăgea atenția că “ideea națională” trebuie avută permanent în vedere de “românii din Austria”, îndemnând pe românii din Bucovina “să nu se descurajeze de modestele lor mijloace sau de mica întindere a țării”. Românismul promovat de familia Hurmuzaki s-a născut și a crescut “la umbra ocrotitoare” a idealului unității naționale a românilor. 2. Promotori ai învățământului românesc din Bucovina Deși activitatea membrilor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
fac să înțelegem de ce nu putem intra în ceruri, dacă nu vom fi prunci. Omul ușor le uită și lucrează ca și cum ar putea face totul singur, ca și cum ar ști totul; și când vede că e pe o cale greșită se descurajează. Îngâmfarea aceasta și descurajarea sunt cele două mari păcate ale lumii de azi. Împotriva lor rămâne totdeauna adevărul, pentru a ne mântui, pentru a fi fericiți, trebuie să fim ca pruncii: să recunoaștem că nu putem nimic și să ne
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
In 16, 23). Cere de la Dumnezeu prin meritele Fiului său Isus Cristos, harul ca să veghezi totdeauna cu sârguință și să fii sigur că vei fi ascultat. Iar apoi dacă ai avut nefericirea de a fi căzut în ispită, nu te descuraja. Aleargă cu încredere la ajutorul Preasfintei Fecioare, la dânsa care s-a învredinicit a se chema “scăparea păcătoșilor” și cere-i ca să te apere de răzbunarea lui Dumnezeu și să te aducă din nou în starea de har, pe care
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
scos afară din celulă și l-a bătut până l-a lăsat aproape mort. În timp ce se afla în arest la București, a visat într-o noapte că Isus a venit în celulă la el și i-a spus: „Nu te descuraja, Mihai, căci în curând vei pleca de aici!” Și visul i s-a împlinit. „Nu vă spun acestea ca să mă laud, adăuga el, ci ca să vă întăresc în credință!” La ieșirea din temniță, Pr. Rotaru, Pr. Mărtin Mihoc și Pr.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
acționez cu prudență și maximum de atenție. Eu ocupam locul din partea dreaptă a băncii. Ușor-ușor, am întins mâna stângă cu palma desfăcută, pipăind cu buricele degetelor interiorul pupitrului. Stop. Un prim obstacol. Obiectul era învelit în hârtie. Nu m-am descurajat; am continuat să pipăi. Am găsit un colț descoperit. După alte câteva momente, care mi s-au părut nesfârșite, am reușit să desprind cu cele două degete, opozabilul și indexul, o fărâmă din prețiosul material cald și lipicios. Doamne, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mare stând pierdut în fața ei și i-a vorbit așa, ca o mamă adevărată, cu toată dragostea: Ce-i cu tine măi rătăcitule, ce-ai pățit? Ce s-a-ntâmplat? Ești cam descumpănit? Ei lasă, nu-i nimic, nu te descuraja. Mergi înainte! Cumva-cumva, trebuie să reușești. Hai, pornește! Curaj! Încurajat de cele spuse imaginar de "doamna Haltă " cu baticul având culoarea macilor de câmp, și-a îndreptat pașii spre prima stradă ieșită în cale; cum i-o fi norocul: Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ca o ghilotină în miniatură, nu le rezista nimic, fiind perfect înarmați și adaptați pentru viața subterană, specialiști în construirea galeriilor multiple, adânci și ramificate. Ne-am cumpărat o lampă și o țineam noaptea aprinsă, sperând că lumina îi va descuraja, obligându-i să bată în retragere, să renunțe la atacurile nocturne, permanente și terorizante. De unde! Specia asta de rozătoare este de o inteligență diabolică, tenace, fără sincope în urmărirea și atingerea scopului propus. Se părea că noi eram intrușii, noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tejghea și l-a scos în stradă pe nefericitul interpret, fără prea multe menajamente, care, ambițios și fiind convins de talentul său, a continuat cu elan creator interpretarea, sub ramurile primului salcâm primitor și înțelegător. Acest fiasco nu l-a descurajat. O, repertoriul lui era diversificat, bogat și atractiv! În sat mai era o cârciumă, așa că temerarul nostru ascendent la grațiile Euterpiei a considerat că acest locaș, cu puțină bunăvoință, ar putea fi asimilat celebrissimei La Scala din Milano. A răscolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
scaieți, stând acolo, suspendați la aer, ca pe balconul unui bloc cu patru etaje. Da, eram complet edificat. Exemplarul din fața mea avea barbă, copite despicate și coarne. Prin urmare era... da, știm noi bine, ducă-se pe pustii! Eram complet descurajat, abătut și dezorientat. Totuși... Ce nume să-i pun, domnule, ce nume? În timpul acestei adânci și sterile frământări am primit un ajutor substanțial și nesperat de la însăși ființa pe care o țineam de funie. Me... Me... Sunetul acesta monosilabic mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să dea la rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el, lăsa imediat orice lucru și-și dezvelea brațul. Dănuț nu se descurajă și se duse direct să pipăie locul cu pricina. Fu mirat însă cînd îl auzi pe nenea Dode spunîndu-i că degeaba caută, tot nu va găsi nimic. Cum așa ?... Schija dispăruse și nenea Dode credea că se deplasase și că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu este prea cunoscută în acest județ, sau poate preferințele publicului larg, datorită formării unui anume tip de viață culturală, se îndreaptă spre altceva. Oricum, eu mi-am pus în cap să perseverez, și chiar dacă alții ar fi fost poate descurajați la un moment dat, eu m-am gândit că publicul orădean trebuie să cunoască mai multe despre arta naivă. Așa că mi-am propus să mai fac și alte expoziții personale în Oradea. Teatrul Arcadia, Oradea 2003 - 2004 Teatrul Arcadia este
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pretinde el, ca zeii, fără suferință și bătrînețe, dacă, oricum, nu-l putem crede și nu-l putem urma? Un paradis pierdut se bazează totdeauna pe neîncrederea că ar mai putea fi cucerit altul și nici o altă eroare n-ar descuraja mai mult mîna Întinsă spre fructele acestei veri. Fericirea nu e decît o amintire tulbure, tot ce mai putem face e s-o regretăm, iată ce spune În realitate Hesiod luptîndu-se cu duritatea pămîntului pe care-l cultiva singur sub
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
acum, eu trebuie să fiu acolo. A venit, are mare succes, s-a căsătorit aici, are un copil, e foarte fericit... Dacă revezi Filantropica alături de acest om, înțelegi ce voia să spună, deși, la prima vedere, Filantropica ar trebui să descurajeze pe orice om de afaceri onest să vină în România. Vreau să spun doar că filmele lui Nae au proprietatea de a spune lucruri complet diferite criticilor și publicului. Avem nevoie de minimaliști ? (dialog cu Alexandru Budac) Alexandru Budac : Dragă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bine, iar la școală avem căldură de 10 zile. Mamie, iubita mea, nu pot vedea pe nimeni. Ieri seară a fost Pauline; era mișcată găsindu-mă atât de anihilată din pricina lipsei tale. Vrea să-mi dea curaj; ea însăși e descurajată și fără nicio speranță. Caută să mai ia ore la Institut, în urma făgăduielii lui Cirinelli(?). La ședința de duminecă a venit și Mircea Damian, care m’a întrebat dacă vrei un carnet de ziaristă. Era șfichiuitor cu d-na Post
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau cu asprime „mestecarea de sânge”, care se producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39)"/>. „Nu se cade pravoslavnicului să se Împreune cu femeia eretică”, prevedea Pravila lui Matei Basarab de la jumătatea secolului al XVII-lea <endnote id=" (52
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muncitorii și hamalii nu par să disprețuiască munca grea, dar ceea ce Însuflețește cu adevărat acest oraș este numărul mare de evrei care locuiesc În el. Activi, Îndatoritori, optimiști, ei emană viață și acțiune, pentru că nici formalitățile, nici extenuarea nu-i descurajează dacă speră să obțină o minimă recompensă. Astfel, de Îndată ce vezi pălăria cu boruri largi și caftanul negru și ponosit ale unui evreu poți să spui că ai la dispoziție, dacă dorești, un angajat plin de abilități, inteligent și neobosit, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, economistul Thibault Lefèbvre descria astfel lașitatea, umilința și lipsa de demnitate de care dădeau dovadă evreii din Țările Române : „Nimic nu-i supără [pe evrei] ; nici o vorbă nu-i descurajează, nici o insultă nu-i atinge. Ei primesc cu umilință sau cel puțin În tăcere observațiile cele mai aspre, asprimile cele mai simțitoare și câteodată cele mai nedrepte” <endnote id="(109, p. 113 ; 816, p. 307)"/>. Scriind În aceeași epocă despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștinii de iubiți, dacă toți ar avea calitățile dumitale !” <endnote id="(267, p. 63)"/>. „Nu toți evreii sunt răi” Tot În această categorie de clișee verbale intră și expresia „Nu toți evreii sunt răi”. Într-un articol recent, menit să descurajeze prejudecățile antisemite, publicat Într-o revistă românească altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori : „Evreii nu au fost toți răi și nici românii toți buni” <endnote id="(438)"/>. Sub aparența obiectivității, această expresie induce de fapt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]