2,164 matches
-
cu definiția hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale. ... (3) Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole. ... (4) În cazul pajiștilor permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271847_a_273176]
-
al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu, secretar de stat Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe Anexa (Anexa la Ordinul nr. 393/87/2013 ) ACTIVITĂȚILE ȘI COSTURILE MAXIME generate de punerea în funcțiune a stațiilor de desecare din zona ce urmează a fi afectată pentru prevenirea inundării localităților, a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, precum și pentru prevenirea accidentelor la construcțiile hidrotehnice, stabilite de comisiile formate din reprezentanții instituțiilor prefectului, ai inspectoratelor județene pentru situații de urgență și ai
ORDIN nr. 1.142 din 18 octombrie 2013 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 393 / 87/2013 pentru aprobarea activităţilor şi costurilor maxime generate de activităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258083_a_259412]
-
al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu, secretar de stat Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe Anexa (Anexa la Ordinul nr. 393/87/2013 ) ACTIVITĂȚILE ȘI COSTURILE MAXIME generate de punerea în funcțiune a stațiilor de desecare din zona ce urmează a fi afectată pentru prevenirea inundării localităților, a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, precum și pentru prevenirea accidentelor la construcțiile hidrotehnice, stabilite de comisiile formate din reprezentanții instituțiilor prefectului, ai inspectoratelor județene pentru situații de urgență și ai
ORDIN nr. 163 din 25 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 393 / 87/2013 pentru aprobarea activităţilor şi costurilor maxime generate de activităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258101_a_259430]
-
de normele în vigoare. c. prezentei îngrășămintelor chimice sau pesticidelor; - Laboratoarele de parazitologie vor d. prezentei resturilor metalice sau a cadavrelor; │avea în colecție moluște și gasteropode f. surselor de apa de pe pajiști și pășuni. Se stabilesc măsuri privind: a. desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora; b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede; c. eliminarea corpurilor străine; d. eliminarea plantelor toxice; Se preleveaza probe de furaje, SANITARĂ │episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt │materii prime, premixuri. A │incriminate furajele
PROGRAM din 30 decembrie 2004 (**actualizat**) al acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259687_a_261016]
-
Drum balastat", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "7.020 lei"; - la poziția nr. 100, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Pieții", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 469 ml din centru sat (DJ 711D) la canal desecare - Drum balastat", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "7.035 lei"; - la poziția nr. 103, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Fănică Stănescu", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 434 ml de la școală (DJ 711D) până la canal
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
Drum balastat", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "7.035 lei"; - la poziția nr. 103, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Fănică Stănescu", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 434 ml de la școală (DJ 711D) până la canal desecare Drum balastat", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "6.510 lei"; - la poziția nr. 105, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Lăutarilor", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 173 ml de la Str. Pieții până la str. Fănică Stănescu
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
2) 1. Agricultura, silvicultura și acvacultura (a) Proiecte pentru restructurarea proprietăților funciare rurale; (b) Proiecte pentru folosirea terenului necultivat sau a suprafețelor seminaturale în scopul exploatării agricole intensive; (c) Proiecte hidraulice agricole, inclusiv proiecte de irigare și de asanare și desecare a solului; (d) Împăduriri inițiale și defrișări în vederea reconversiei solului; (e) Instalații de creștere intensivă a animalelor de fermă (proiecte neincluse în anexa I); (f) Piscicultură intensivă; (g) Recuperarea terenului din mare. 2. Industria extractivă (a) Cariere, exploatații miniere la
jrc3320as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88477_a_89264]
-
de terenuri din mare prin construcția de diguri, stabilopozi sau baraje; b) lucrările de despădurire, de îndepărtare a pietrelor din albia râurilor sau de pe terenuri, cu scopul de a permite utilizarea pentru producție a acestor terenuri nefolosite până atunci; c) desecarea terenurilor mocirloase sau irigarea terenurilor aride prin construirea de diguri sau de canale de desecare sau irigare; d) prevenirea inundațiilor sau eroziunii maritime și fluviale prin înălțarea de stabilopozi, diguri sau baraje împotriva furtunilor. Aceste activități pot conduce la crearea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de îndepărtare a pietrelor din albia râurilor sau de pe terenuri, cu scopul de a permite utilizarea pentru producție a acestor terenuri nefolosite până atunci; c) desecarea terenurilor mocirloase sau irigarea terenurilor aride prin construirea de diguri sau de canale de desecare sau irigare; d) prevenirea inundațiilor sau eroziunii maritime și fluviale prin înălțarea de stabilopozi, diguri sau baraje împotriva furtunilor. Aceste activități pot conduce la crearea unor noi structuri semnificative, cum ar fi stabilopozi, baraje împotriva furtunilor, diguri, dar acestea nu
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
28862410-9 Conducte din argilă vitrificată 28862420-2 Racorduri din argilă vitrificată 28862430-5 Guri de vizitare din argilă vitrificată 28862440-8 Racorduri și adaptoare de țevărie din argilă vitrificată 28862500-7 Conducte de apă potabilă 28863000-9 Țevi și racorduri 28863100-0 Țevi 28863110-3 Conducte pentru desecare 28863111-0 Conducte pentru drenare 28863112-7 Sisteme de drenaj 28863120-6 Conducte de încălzire la distanță 28863121-3 Conducte de încălzire 28863130-9 Conducte de ape reziduale 28863140-2 Conducte de aburi și apă 28863150-5 Conducte de joasă presiune 28863160-8 Conducte de distribuție și accesorii
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
cu definiția hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale. ... (3) Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole. ... (4) În cazul pajiștilor permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276982_a_278311]
-
8,3-11 l/s). Strate acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași. Este de reținut faptul că relieful actual din luncă a suferit modificări profunde datorită intervenției antropice: îndiguire în mai multe etape, desecări, realizarea de canale de irigații, a canalului navigabil ce deservește S.C.TENARIS - DONASID S.A., rectificarea zonei Gura Borcei, amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului, etc. O altă sursă naturală a municipiului Călărași o reprezintă apele de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
specială acvifaunistică, în suprafață de 2.877 ha. Este un lac de luncă situat pe dreapta drumului național București - Călărași, legat de Borcea printr-un prival Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și îndiguit, el a funcționat ca o întinsă depresiune lacustră
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială central europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive înainte de apariția căii ferate. Prin urmare, lucrările de regularizare a cursului Bega și Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului. Orașul este lovit în martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă, care face un mare număr de victime (aproximativ 1.000 din totalul de 6.000 de locuitori). Un incendiu devastator distruge aproape
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
apă din zona periurbană. Apele uzate menajere sunt colectate și transportate către stația de epurare prin intermediul unei rețele gravitaționale cu trei trepte de pompare. Canalizarea pluvială evacuează apa din precipitații direct în râul Ialomița și într-unul dintre canalele de desecare. Principala problemă a rețelei de canalizare este faptul că aceasta a rămas în urma rețelei de alimentare cu apă, existând zone importante din municipiu care nu beneficiază de colectoare de canalizare la care se adaugă și faptul că o mare parte
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
utilizarea lor în irigații, sunt folosite și în caz de inundații pentru a prelua apă din Bega și a o conduce pe câmpuri, reducând astfel viiturile. Un alt scop pentru care au fost create stațiile de pompare, este acelaș al desecării. Se știe că terenurile din Banat sunt mlăștinoase, tocmai de aceea surplusul de apă este pompat în Canalul Bega.
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
Millau. Podul Regele Carol I, construit de Anghel Saligny la Cernavoda, inaugurat în anul 1895, se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunării), unul peste Dunăre și un viaduct peste baltă Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării acestei bălti, și înlocuit cu un terasament de rambleu.
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
a mării. Un oarecare rol în formarea deltelor îl are și vântul. El acționează prin deplasarea maselor de nisip de pe grinduri, contribuind la colmatarea mlaștinilor, brațelor, lacurilor. De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Podul Olt, comuna Hărman. Relieful este o depresiune intercarpatică. Însăși denumirea de "Luncă" spune de la sine că este vorba de locul unde apa râului se revarsă din matca sa. Până în anul 1956 teritoriul satului era mlăștinos, însă, prin acțiunea de desecare a apelor, bălțile au dispărut. Terenul a fost mereu supus inundațiilor prin revărsarea Târlungului, combinat cu apele Râului Negru și ale Oltului. Climatul regiunii se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 7,8 °C și o cantitate de precipitații
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
hidrografice Ialomița și Călmățui. Sursele existente nu pot asigura necesarul de apă al localității din punct de vedere calitativ și cantitativ. Terenul agricol aparținând comunei este asigurat cu : a. sistem de irigații (canale aducțiune principale, antene, etc.); b. sistem de desecare (canale de colectare, evacuare, stații de pompare, etc.) parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250 mc și circa 201 km rețea distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
ape freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil. Multe din apele freatice de pe teritoriul satului nu îndeplinesc condițiile de potabilitate stabilite prin STAS 1342, datorită mineralizației ridicate, conținând multe sulfuri și cloruri. Acestora se adaugă canalele artificiale de desecare din zonele cunoscute ca "Lunca Mică"(la nord) și "Lunca Mare"(la sud), care au avut ca scop hidroameliorarea zonei, precum și canalele de irigații. Pădurea Tătaru situată la est de localitatea Dudești are un rol de protecție împotriva factorilor climatici
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
este un cernoziom degradat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bun pentru agricultură, chiar și în anii secetoși. Teribila secetă din anii 1946-47 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a desecărilor, stratul de apă freatică a coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum județean(asfaltat abia
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și uscat, poreclit și traistă-goală. Direcția lor este est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai mult ca sigur că a contribuit și factorul antropogen prin desecarea bălților din zonă și a celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
chiar și pentru standardele mai permisive din Europa Răsăriteană comunistă. Printre cele mai poluante întreprinderi s-au numărat fabrica de negru de fum de la Copșa Mică și combinatul siderurgic de la Hunedoara. Ceaușescu a aprobat planuri, parțial puse în practică, pentru desecarea unor întinse terenuri din Delta Dunării și exploatarea agricolă a zonei. Ceaușescu introduce un plan de dezvoltare economică în care, mai ales industriei i se imprima un ritm absurd. De exemplu, industria metalurgică, în special cea siderurgică într-o țară
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În hotarele Apahidei existau lacuri naturale,astăzi în mare parte secate:Lacul Cocor,în jurul căruia s-au descoperit vestigii istorice,Tăul Ghiughioaii,azi pământ arabil,fiind afectate desecările în anii șaptezeci,Tăul Maierului care nu este secat complet,având scurgere pe Valea Broaștei.Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a sedimentului Badenian,unele ariale
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]