3,976 matches
-
nu suporți puțină durere pentru cea mai grozavă trupă din lume? După tot ce-au făcut pentru tine? Mă dezamăgești, omule, să știi! Gaz părea terminat. Nu pot s-o fac. îmi pare rău, omule, îmi pare rău că te dezamăgesc, dar nu pot s-o fac. —Dă-o dracului, a șuierat Joey ridicându-se și dând un șut în canapea. După care și-a plimbat degetele făcute greblă prin păr și-a mai pocnit o dată canapeaua. Apoi, pe neașteptate, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aparențe, fără s-o intereseze dacă sunt niște ființe decente sau nu. O persoană așa de egoistă încât fură, fără să se gândească măcar o clipă dacă sau cum îl afectează pe cel de la care a furat. Cineva care-și dezamăgește colegii de muncă și angajatorii fără să clipească. O persoană cu un sistem de valori distorsionat. Cineva care habar nu are cine e, care împrumută accentele oamenilor cu care stă de vorbă... Și Josephine i-a dat înainte. De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
medie. E greu să trăiești într-o familie în care toată lumea are câte-o favorită, dar tu nu ești niciodată aceea. — Dar..., am încercat eu să intervin. —E greu să trăiești cu o mamă care nu ascunde faptul că e dezamăgită de tine și care și-a transferat sentimentul de dezgust față de propria înălțime asupra ta, a continuat ea fără posibilitate de apel. Alții pot spune că ești prea înaltă, dar e supărător, nu-i așa, Rachel, atunci când cea care spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Asta era ceea ce mă ucidea. Faptul că stricasem totul, că-mi distrusesem toate șansele de a avea o viață fericită, fără droguri. Mă disprețuiam pentru că tata cheltuise atâția bani ca să mă țină la Cloisters, pentru că-mi făcuse atâta bine. îi dezamăgisem pe toți. Pe Josephine, pe ceilalți pacienți, pe părinții mei, familia, ba chiar și pe mine. Eram zdrobită de un sentiment profund de vinovăție, rușine și dezamăgire.Voiam să dispar de pe fața pământului, să mor și să mă dizolv. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eu. A, nu! Toate au clătinat din cap foarte hotărâte. —Certurile fac parte din viață. E mai bine să înveți să trăiești cu ele. N-o să mă mai împac niciodată cu mama, am spus eu bosumflată. Aproape c-am fost dezamăgită când, în mai puțin de o zi, disputa cu privire la bucata de dantelă se sfârșise și fusese dată uitării. —Data viitoare când o să te mai ciorovăiești cu ea o să fie și mai simplu, m-a asigurat Jeanie. Am simțit o plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Brigit, de pildă, în urmă cu un an, acum nu mai aveam nimic de ascuns. Nu mai eram torturată de acea stare de neliniște vagă, nenumită, dar care-mi întorcea stomacul pe dos. Și asta se întâmpla fiindcă nu mai dezamăgeam oamenii, nu-i mai mințeam, nu mai eram crudă sau rea cu nimeni. Și nici n-am mai trecut prin depresiile sălbatice care mă cotropeau după o noapte petrecută în oraș. —E normal, m-a asigurat Nola. Ai încetat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în felul ăla... I-am aruncat o privire. Luke părea complet impasibil. Pentru numele lui Dumnezeu, reacționează cumva! Am fost lipsită de loialitate, i-am dat înainte. N-am avut nici un pic de integritate, te-am trădat și te-am dezamăgit. Probabil că nu te interesează de ce nu te puteai baza pe mine, dar vreau să știi că m-am schimbat foarte mult și acum îmi susțin prietenii. Sigur, am adăugat, asta nu mai contează pentru tine acum. Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
săptămâni au fost minunate. Abia aștept să-mi mai petrec timpul în compania ta. Randall — Un admirator? m-a întrebat David. Presupun că da, am rânjit eu. Îmi venea să mă dau peste cap. Ce ușurare- deci Randall nu fusese dezamăgit de comportamentul meu distant din urmă cu două seri. Sau, cel puțin, era gata să mai acorde relației noastre o șansă. Abia așteptam să-i spun lui Bea. Deci, ce pot să fac pentru tine în dimineața asta? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a băgat capul în birou. Când a văzut că vorbesc la telefon, s-a retras imediat. — Pot să te sun eu înapoi? am întrebat-o pe Bea. Mă așteaptă cineva... — Bine, mi-a răspuns ea, deși era limpede că era dezamăgită că nu primea versiunea detaliată a evenimentelor din seara precedentă. Apropo, eu și Harry tocmai ne-am cumpărat biletele pentru Iowa. O să-ți trimit un e-mail cu itinerariul. știu că mai e destul timp... dar știi ce destinație căutată e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
dacă Lucille mă iritase? Chiar trebuia să mă reped așa, asupra lui Randall, din secunda în care închisese portiera? Ce dacă o făcuse lată cu treaba cu cina? Nu era decât un bun fiu, căruia îi venea greu să-și dezamăgească părinții. De ce stricam eu primul week-end întreg pe care-l petreceam împreună, după luni de zile? — Îmi pare rău, Randall. Nu știu ce m-a apucat, i-am spus pe un ton scăzut și rușinat. El mi-a întins sticla de Evian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
plan, într-o clipită și totuși mă așteptasem ca voiajul nostru în Iowa să fie considerat o excepție. Ne cumpărasem biletele cu două luni înainte. Iar Randall știa cât de mult însemna week-end-ul ăla pentru mine. — știu, iubito. Sunt foarte dezamăgit, mi-a răspuns el. Dar serviciul e serviciu. Îți promit c-o să mă revanșez față de tine. Serviciul e serviciu. Serviciul e serviciu. Am rostogolit cuvintele în minte, căutând să le pătrund înțelesul. Serviciul e serviciu. Ce naiba însemna chestia asta? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
noptieră. Randall a scos de la spate o pungă de cadouri cu sigla Cartier. — Îmi pare foarte rău pentru week-end-ul ăsta, mi-a zis el, așezându-se pe marginea patului și dându-mi ușor părul de pe frunte. știu că te-am dezamăgit, draga mea. Dar e una dintre situațiile alea - nu pot să lipsesc de la birou pe parcursul afacerii ăsteia. Claire, uneori detest sacrificiile pe care trebuie să le fac pentru slujba asta, dar ele sunt parte din ea. Îmi dădeam seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
înainte... Da? Foarte drăguț, iubito. Mă bucur. Cum? Nici o reacție? Ar fi trebuit să fiu ușurată fiindcă Randall nu se simțea amenințat de faptul că-l luam cu mine pe Luke - dar o parte din mine, o recunosc, era puțin dezamăgită de indiferența lui. — O să scap de zdrențele astea și-o să fac un duș. O să fiu rapid. Îți promit. Zâmbindu-mi ca un drăcușor, Randall și-a slăbit nodul cravatei, după care s-a îndreptat înspre baie. Poate că simțea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
aceleași observații caraghioase ca până acum, aceleași scânteieri rizibile, aceleași comicării dezlânate și întorsături pseudohistrionice și, una peste alta, a trebuit să recunosc că eram impresionat de acest pungaș cu cap de dovleac. Era, poate, un pic obositor, dar nu dezamăgea. La plecarea din anticariat, îi invitasem deja pe Tom și pe Harry la cină, sâmbătă seară. Când am ajuns înapoi acasă era puțin trecut de ora patru. Gândul la Rachel încă mă chinuia, dar era prea devreme ca să o sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și eu pe făptura asta, am zis. După cum o descrii tu, pare o ființă venită din altă lume. — Oricând vrei, Nathan. Vino la mine acasă într-o dimineață, la opt fără un sfert, și putem merge împreună. N-o să fii dezamăgit, îți garantez. Și așa s-a făcut că ne-am întâlnit devreme, a doua zi, și am pornit pe strada preferată a lui Tom din tot Brooklynul. Plecasem de la premisa că exagera atunci când începea să vorbească despre „puterea hipnotică“ a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
astrologie, în puterea cristalelor și în tot felul de aiureli New Age. Mă rog. Nimeni nu-i perfect, cum suna o replică dintr-un vechi film, nici măcar Mama Frumoasă Perfectă. Păcat de Tom, am meditat. Avea să fie grozav de dezamăgit dacă va intra vreodată într-o conversație serioasă cu ea. Pe de altă parte însă, poate era mai bine așa. Dedusesem câteva dintre elementele esențiale ale existenței ei, dar încă mai eram curios să aflu dacă și restul teoriilor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tactică adoptată în campania continuă împotriva kilogramelor). — Bani mulți, i-am spus lui Harry. Sună interesant. — O șansă unică în viață, a zis el. — Ai vreun motiv anume să nu vrei să vorbești despre ea? — Mă tem să nu-l dezamăgesc pe Tom, atâta tot. Mai sunt încă de reglat câteva aspecte mărunte și, până nu se bate totul în cuie, n-are rost să ne ambalăm prea tare. — Am ceva bani de rezervă, cu care nu fac nimic. Destul de mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fals complet, pe care să i-l înmâneze lui Trumbell, nu înțelegea ce rost avea vizita de-acum a lui Gordon. Îmi face întotdeauna plăcere să vă văd, a spus el, dar n-aș vrea ca domnul Trumbell să fie dezamăgit. Manuscrisul e încuiat într-un seif, la agenția Citibank de pe Fifty-third Street, în Manhattan. Dacă mă sunați dinainte, l-aș fi adus astăzi aici. Dar, dacă nu mă înșel eu, trebuia să ne vedem abia lunea viitoare, după-amiază. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fiarbă într-un cazan cu ulei încins. Dar dacă David nu vorbea? Rezulta că nu însemn nimic pentru el, că rămânea alături de reverendul Bob, indiferent ce s-ar fi întâmplat. Nu aveam prea mult timp la dispoziție. Dacă David mă dezamăgea, va trebui să nu mă mai gândesc la mine. Lucy era cea care trebuia salvată și singurul fel în care puteam face asta era să o scot din Carolina de Nord. Nu mâine sau săptămâna viitoare, ci acum, în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mi spui acum? Pentru că am decis că știi să păstrezi un secret. Nu mă faci de râs, sper? Nu, nu te fac de râs. Dacă nu vreți ca Joyce să afle, n-am să-i spun. Și nu te-am dezamăgit? — Sigur că nu. Dacă tu și Nancy sunteți fericite, bravo vouă. — Vezi tu, avem atâtea în comun. Parcă suntem surori și creierele noastre sunt pe aceeași lungime de undă. Știm întotdeauna ce gândește și ce simte cealaltă. Cu bărbații cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
danseze și cei care se considerau sufletul petrecerii se dădeau în spectacol peste tot în timp ce eu mă furișam prin bucătărie, căutând cel mai mare cuțit din casă. Ei, nici chiar așa, dar eram tare deprimată. În primul rând, mă simțeam dezamăgită de Jack, apoi mă simțeam umilită pentru că eram sigură că toată lumea de la petrecere mă compătimea. Sărăcuța de Katie, cu imaginația ei bogată. I-am dat timp până la unsprezece, apoi m-am dus sus cu o sticlă de vin într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
M-ar fi scutit de multe probleme. Bărbații sunt toți la fel. Doar numele se schimbă. Mă ridic și mă uit ostentativ la ceas. — Pleci undeva? Mike pare surprins și chiar puțin jignit. Nu sunt sigură de ce. Poate e doar dezamăgit că nu o să facă ce vrea cu mine. Aș vrea să plec acum. Mike pare așa de abătut încât mă simt groaznic. Desigur că, în adâncul inimii, știu de ce fac asta. Doar îi spun ce mi-aș fi dorit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
totul despre mine. Cred că da, spun, ridicând vag din umeri. Ploaia răpăie din ce În ce mai tare pe acoperiș și-mi intră În sandalele argintii ale Jemimei. Dumnezeule, sper să nu i se păteze. — Îmi pare rău că seara asta te-a dezamăgit atât de tare, spune Jack, ridicând glasul pentru a acoperi zgomotul. — Nu m-a dezamăgit, spun, simțindu-mă brusc destul de prost. Doar că... Îmi făcusem atâtea speranțe ! Voiam să o aflu și eu câte ceva despre tine și voiam să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pe acoperiș și-mi intră În sandalele argintii ale Jemimei. Dumnezeule, sper să nu i se păteze. — Îmi pare rău că seara asta te-a dezamăgit atât de tare, spune Jack, ridicând glasul pentru a acoperi zgomotul. — Nu m-a dezamăgit, spun, simțindu-mă brusc destul de prost. Doar că... Îmi făcusem atâtea speranțe ! Voiam să o aflu și eu câte ceva despre tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să râdem... și-aș fi vrut să văd și eu cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
stambă, unde o să aștepte până la sfârșitul zilei. Iar eu am pe mine un costum care mă face să arăt de șase ani. O fetiță de șase ani, fără pic de gust și simț al culorilor. În clipa În care ies dezamăgită din cort, formația tocmai cântă melodia „Oom-pa-pa“ din Oliver, și cineva face nu știu ce anunț de neînțeles printre pârâielile care se aud dinspre microfon. Mă uit În jur, cu mâna streașină la ochi pentru a mă feri de soare, Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]