8,420 matches
-
diagnosticați cu tulburare afectivă sub vîrsta de 18 ani, debutul tulburării se face frecvent printr-un act suicidar comparativ cu situațiile În care debutul tulburării se produce după vîrsta de 18 ani. De asemenea Tondo arată că din 310 pacienți diagnosticați cu tulburare bipolară riscul suicidar este mult mai mare În cazul persoanelor tinere, iar Lewinsern arată că tentativele suicidare sunt de 2 ori mai frecvente la adolescenții diagnosticați cu tulburare bipolară decât cei diagnosticați cu episod depresiv major și de
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
vîrsta de 18 ani. De asemenea Tondo arată că din 310 pacienți diagnosticați cu tulburare bipolară riscul suicidar este mult mai mare În cazul persoanelor tinere, iar Lewinsern arată că tentativele suicidare sunt de 2 ori mai frecvente la adolescenții diagnosticați cu tulburare bipolară decât cei diagnosticați cu episod depresiv major și de 44 ori mai mare decât În populația generală. De-a lungul timpului s-au depus numeroase eforturi În Încercarea de a Înțelege mai bine care sunt factorii care
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
Tondo arată că din 310 pacienți diagnosticați cu tulburare bipolară riscul suicidar este mult mai mare În cazul persoanelor tinere, iar Lewinsern arată că tentativele suicidare sunt de 2 ori mai frecvente la adolescenții diagnosticați cu tulburare bipolară decât cei diagnosticați cu episod depresiv major și de 44 ori mai mare decât În populația generală. De-a lungul timpului s-au depus numeroase eforturi În Încercarea de a Înțelege mai bine care sunt factorii care determină creșterea marcată a risului suicidar
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază cu abuzul de droguri și alcool , nu s-a instituit Încă unui tratament adecvat , există un istoric familial de tulburări psihice. Suicidul reprezintă o proporție
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism și a tratamentului
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
reprezentând o „clinică dirijată” sau controlată în mod voluntar de către experimentator, după criterii anterior propuse metodologic și urmărind niște obiecte precise, ca realizare finală. Clinica este spațiul observației unei suferințe naturale, apărută în interioritatea normalului și care trebuie „descifrată” sau diagnosticată de către medicul clinician care o observă. Ea reprezintă un tip de raționament deductiv, pe când laboratorul reprezintă un tip de raționament inductiv. Laboratorul construiește „modelele patologice” în mod artificial, prin experiment, pe când clinica descifrează semnificația „modelelor naturale” apărute în sfera normalului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de gândire medicală, este un raționament de tip deductiv, care urmărește să dea o formă logică, coerentă, „suferinței bolnavului”, convertind datele de semiologie clinică (simptomele) în elemente din care se construiește „cunoașterea medicală”. Aceasta va avea, în final, o formulare diagnostică, reprezentând rezultatul unui demers epistemologic. Etapele gândirii medicale reprezintă un raționament care, pornind de la aspectele subiective relatate de bolnav, și datele de observație obiectivă constatate de medic, vor conduce la o concluzie finală de factură logic-obiectivă, care este diagnosticul clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
seama de următoarele aspecte: a) ansamblul de caractere comune și diferențiale, b) subordonarea acestor caractere, c) evoluția succesivă și previzibilă a elementelor reunite în cadrul aceleiași clase. Plecând de la aceste „principii”, pe care astăzi le putem considera veritabile „criterii” de clasificare diagnostică, J. Fairel distinge patru categorii principale de afecțiuni psihice și anume: 1) tulburări ale facultăților intelectuale, morale sau instinctive: a) tulburările de inteligență, sensibilitate și voință, b) tulburările sentimentale, intelectuale și instinctive, 2) tulburări datorate unor idei sau sentimente predominante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
PSIHOPATICE Cadrul general Personalitățile psihopatice ocupă un loc intermediar între starea de normalitate psihică și marile tablouri psihopatologice. Ele reprezintă un domeniu al patologiei psihiatrice extrem de complex și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un sindrom organic particular în care etiologia este cunoscută sau cel puțin este presupusă. Elementul esențial al tuturor acestor tulburări îl reprezintă o anomalie psihologică sau comportamentală, asociată cu o disfuncție tranzitorie sau permanentă a creierului. Tulburările mintale organice sunt diagnosticate prin recunoașterea prezenței unuia dintre sindroamele mintale organice, prin demonstrarea cu ajutorul anamnezei bolnavului, al examenului somatic, neurologic și psihiatric și a testelor psihodiagnostice, a prezenței unui factor specific organic ca fiind considerat responsabil din punct de vedere etiologic de starea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și echilibru, disartrie, tremurături, tulburări ale reflexelor osteo-tendinoase, inegalitate pupilară (anizocorie) cu păstrarea acomodării la distanță și pierderea capacității de acomodare la lumină (semnul Argyll-Robertson). c) Sindromul humoral are un caracter de mare specificitate diagnostică prin confirmarea etiologiei sifilitice a bolii. El pune în evidență pozitivitatea reacției Bordet-Waserman în lichidul cefalorahidian, confirmând prin aceasta natura afecțiunii. Din punct de vedere clinico-psihiatric, PGP poate lua mai multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează printr-o slăbire intelectuală și are ca model clinico-psihiatric demența post-traumatică. Din punct de vedere psihopatologic, slăbirea intelectuală este mult mai discretă, fapt care face adesea ca aceasta să scape observației clinico-psihiatrice sau să fie greu și imprecis de diagnosticat. Din acest motiv se impune o investigare-evaluare psihodiagnostică a stării mintale a acestei categorii de bolnavi. În acest caz, dat fiind gradul clinico-psihiatric redus al tulburării, se vorbește despre o stare de deteriorare mintală. Întrucât gradele de deteriorare mintală sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al umanului”. Înțelegerea medicală a nebuniei ca boală psihică este, în final, o „tehnică” de gândire diagnostică și de practică terapeutică. Dar aceasta nu acoperă în întregime problema. Nebunia trebuie înțeleasă ca „fenomen uman”, raportată la un sistem de valori logice, morale și culturale cu care să fie comparată și eliminată prin excludere. Rezultă de aici faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârși" Când Platon scria acest dialog, eroul principal murise. Așadar, ce rost mai avea să scrie acest dialog funebru? Putem ghici că un curriculum eironeic poate „trece” dincolo de moarte! La Theaitetos, Socrate tocmai diagnosticase „dureri ale rodului lăuntric” și îl îndeamnă: „Lasă-te în seama mea, ca a unuia care este fiu de moașă, moșind el însuși și dă-ți silința să răspunzi cât mai bine îți va sta în putință la ceea ce te
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pacient înainte de a-l fi examinat minuțios și de a-i fi indicat cu precizie maladiile. În acest fel, nu va risca să prescrie aspirină dacă are în față un bolnav cu hepatită sau să administreze morfină unui reumatic. Cercetarea diagnostică a stării educaționale nu poate fi nici eludată și nici considerată o activitate livrescă, de birou sau de laborator. Ea trebuie să fie, obligatoriu, o investigație de teren. Investigatorii trebuie să se supună așa-numitului „principiu al lui Korzybski”, conform
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
An Interdisciplinary Journal of Curriculum Studies) cu privire la teoria curriculumului și practica școlară. Elizabeth Ellsworth a prezentat referatul „Why Doesn’t This Feel Empowering? Working Through the Repressive Myths of Critical Pedagogy”70. Mai în glumă, mai în serios, autoarea a diagnosticat în cazul pedagogiei critice o boală perversă: voaierismul. Ellsworth a susținut, efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bancuri la adresa comuniștilor, dar niciodată nu s-a aflat asta”. Nu toți au avut însă această șansă. Am întâlnit și unele organizări strategice privind relațiile cu ceilalți, rezultat al vieții duble pe care mulți o duceau. Un pensionar, fost inginer, diagnostichează cu realism relațiile lui cu colegii: „Eram tineri atunci și ni se părea frumos. Acum, dacă stau și mă gândesc, eram destul de reci unii cu alții, toată lumea suferea de spionită, te fereai să vorbești. Dacă spuneai un banc politic, i-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
criterială - apelează la un criteriu, apreciind performanța unui individ în funcție de gradul de realizare a criteriului stabilit în funcție de obiective (ce a realizat elevul X și Y din sarcina dată, față de „pragul de reușită”). după perspectiva temporală din care se face: evaluare diagnostică (stabilește starea de fapt, identificându-se cauzele); evaluare prognostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor). după caracterul standardizat al instrumentelor: evaluare formală - realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice; evaluare informală - realizată prin instrumente nestandardizate, alternative, proiectate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și interpretează datele obținute în urma aplicării unor tehnici, metode și instrumente de măsurare, elaborate în conformitate cu obiectivele și tipul evaluării, în funcție de conținutul și grupul de lucru vizat, în scopul emiterii unei/unor decizii în plan educațional. Evaluarea școlară îndeplinește următoarele funcții: diagnostică - permite nu numai constatarea stării de fapt a unei situații, ci sunt analizați și făcuți cunoscuți factorii care conduc la obținerea anumitor rezultate de către elevi, în vederea ameliorării sau restructurării demersului pedagogic (realizează o reflectare cât mai obiectivă și mai exactă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copil poate părea aproape normal și poate avea doar puține trăsături autiste (ar putea, de exemplu, să fie un copil liniștit în clasă, cu puțini prieteni sau fără nici unul și cu câteva obiceiuri ciudate; ar putea nici să nu fie diagnosticat ca autist decât mult mai târziu în viață). La extrema cealaltă, un copil ar putea prezenta într‑o formă accentuată simptomele autismului, cu mari dificultăți în relaționarea și comunicarea cu cei din jur. De asemenea, unele persoane pot avea simptome
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care fac parte din tabloul simptomatologic al autiștilor (este vorba despre sinestezie, anormalități la nivelul creierului observate la examenele RMN și un nivel crescut al secreției de serotonină în creier). Specialiștii au încercat crearea unor instrumente/probe care să poată diagnostica din timp prezenta tulburărilor din spectrul autist; The Checklist for Autism in Toddlers (CHAT) este un instrument utilizat de către medici pentru depistarea autismului la copiii de 18 luni; The Autism Diagnostic Interview (ADI) și algoritmul de diagnosticare care îl acompaniază
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tulburări de dezvoltare 1; spre exemplu, tulburarea Rett (deficite specifice multiple care apar după o perioadă de dezvoltare și evoluție normală după naștere) diferă de tulburarea autistă prin rata apartenenței sexuale și patternul de deficite caracteristice - tulburarea Rett a fost diagnosticată numai la persoanele de sex feminin, pe când tulburarea autistă survine mult mai frecvent la persoanele de sex masculin. De asemenea, în special în perioada preșcolară, indivizii cu tulburare Rett pot prezenta dificultăți în interacțiunea socială, similare celor observate în tulburarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ignorate sau marginalizate alte tipuri de instrumente ori probe de investigație (catalogate în mod abuziv ca fiind „de mâna a doua”) care solicită anumite calități sau un efort mai mare în aplicare și care de multe ori au o relevanță diagnostică majoră. Din acest motiv, am propus în prezentul capitol instrumente mai puțin utilizate de majoritatea specialiștilor, dar care își au valoarea demonstrată în cunoașterea și evaluarea copiilor/adulților cu dizabilități sau cerințe educative speciale. De asemenea, este cunoscut faptul că
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cantitative și calitative (ceea ce face dificilă analiza de ansamblu a expresiei psihice). Din această perspectivă, cunoașterea psihopedagogică a persoanei devine un proces dificil și pretențios care solicită aplicarea unui set de instrumente și probe diverse, atractive și cu o valoare diagnostică mare. Prin urmare, activitatea de evaluare și intervenție în cazul persoanelor cu dizabilități presupune din partea specialiștilor rigoare, eficiență, absența rutinei și prejudecăților în raport cu anumite categorii de instrumente și dezvoltarea unor strategii flexibile de acțiune care să poată fi adaptate la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]