2,549 matches
-
I, pag. 535) Potrivit acestei largi concepții, care dă joc liber elementelor asimilabile. Rhaban Maurus consideră toate științele profane ca fiind folositoare studiului Scripturii și vieții creștine. „Gramatica, zice el. conține o parte, care e metrica, indispensabilă pentru înțelegerea Psaltirii; dialectica ne învață regulile de legătură a adevărurilor și îngăduie să știm ceea ce se poate deduce corect din adevărurile Scripturii; aritmetica, grație cunoașterii numerelor, ne descoperă sensurile ascunse ale Scripturii, care rămân închise neștiutorilor; geometria ale cărei proporții au fost urmate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia cunoștință progresiv de ceea ce este. Dialectica identității și identificării și rolul ei în reconstrucția personalității adolescentului este legată de integrarea socială și presupune o restructurare profundă a personalității, atât în relațiile cu sine cât și cu alții, fiind strâns legată de formarea conștiinței de sine, de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la filosofia sofistică și ceea ce noi considerăm a fi o filosofia naturală. Bacon îl critică pe Aristotel pentru dialectica sa, pe Anaxagoras pentru ca a susținut existenta homeomerilor, teoriile atomiste ale lui Leucip și Democrit și "cerul și pământul lui Parmenide"68, teoria cu privire la iubire a lui Empedocle și focul heraclitian. Principala acuzație pe care le-o aduce este aceea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știință; cunoaștere teoretică (prin opoziție cu praktike și cu poietike)"50. Această direcționare de la proces spre obiect o întâlnim în Republica 51 (521c-534a) lui Platon care pentru a exemplifica cunoașterea dianoietică (διάνοια) enumeră științele aritmetică, geometrie, astronomie, armonie, iar pentru dialectica primește apelativul de știință (έπισήμη). Respectivul fragment se încheie cu o clasificare a cunoașterii: "să numim prima parte știință (έπιστήμη), a doua inteligență analitică (διάνοια), a treia credință (πίστις) și a patra reprezentare (είχασια). Ultimele două sunt în domeniul opiniei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și politica, iar medicina, arhitectura, poetica și retorica fac parte din științele poetice. Pornind de la clasificarea aristotelică, în școlile din perioada scolastică se folosea și o altă clasificare. Științele erau clasificate în științele principale, ce alcătuiau trivium: gramatica retorica și dialectica, și cele secundare, ce alcătuiau quadrivium: aritmetica, astronomia, geometria și muzica. În Renaștere se încearcă o nouă împărțire a științelor inspirată de Pliniu și Lucrețiu. Ea avea la bază ordinea în care Dumnezeu a creat lumea, după Geneză 57. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
hotărește înființarea unei facultăți de teologie pe lângă Universitatea din Iași, în acord cu legea din 1919. În același timp, Arhiepiscopia Chișinăului cere Ministerului de Instrucție înființarea unei academii teologice în capitala Basarabiei. Ministerul combină aceste două cereri și, "printr-o dialectică de o ingeniozitate și o subtilitate în adevăr apreciabile, se oprește la o soluție intermediară: înființează la Chișinău o facultate de teologie depinzând de Universitatea din Iași13. În asemenea context favorabil, Biserica a pierdut realiter oportunitatea de a-și forma
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spre ceva, deci unilateralitate. De aceea, erezia este unilaterală, chiar când natura ei mistică este indeniabilă, căci la originea ei stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui realism lucid, care ne permite să întrezărim poziția tragică a savantului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
juxtapunerea gândirii filosofice științelor, Ștefan Lupașcu propune un principiu pe care îl aplică filosofiei și științei, deopotrivă. El pleacă de la tema contradicției care nu este o temă a culturii europene, ci nucleul gândirii noastre. Ea corespunde momentului de manifestare a dialecticii, când Hegel demonstrează existența antinomiilor care semnifică depășirea identității și a tautologiei. Știința propriu-zisă încearcă să vorbească de o logică a complementarității care anulează principiul terțiului exclus, dar ea nu atacă încă vechiul principiu al contradicției sau pe cel al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
logică a complementarității care anulează principiul terțiului exclus, dar ea nu atacă încă vechiul principiu al contradicției sau pe cel al non-contradicției. În acest peisaj se înscrie Ștefan Lupașcu cu principiul său. Filosoful român pare să nu se regăsească în dialectică, ci el se revendică de la spiritul ei, plasându-se în cadrul gândirii contemporane. Meritul lui Ștefan Lupașcu constă în faptul că el nu pleacă de la înregistrarea în fapt a contradicției, ci de la natura sa; de aceea, el nu va vorbi de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Totul, de la electron până la gândire, reprezintă energie. Este vorba de energii antagoniste care marchează un conflict creator. Principiul lupașcian fundamental nu este identic celui hegelian al contradicției. Dualismul antagonist, adică amestecul tensiunilor contradictorii, este contradicția însăși, fără nici o conciliere. Această dialectică este lipsită de cel de-al treilea termen hegelian; Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în constelații dinamizate, prin anumite mijloace de a regrupa imaginile pe o axă care merge de la organic la spiritual, în vederea decriptării esenței lor. De exemplu, Bachelard vorbește de o "imaginație a calităților", pusă în relație directă cu imaginația literară. O dialectică a valorilor animă imaginația calităților. A imagina o calitate înseamnă a-i atribui o semnificație care depășește sau contrazice valoarea sensibilă, valoarea reală 6. Acum, imaginea dobândește adevăratul său sens, fiind interpretată prin intermediul Celuilalt sau Aceluiași, un raport deja depășit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
valoarea sensibilă, valoarea reală 6. Acum, imaginea dobândește adevăratul său sens, fiind interpretată prin intermediul Celuilalt sau Aceluiași, un raport deja depășit între imagine și gândire. Gaston Bachelard introduce termenul de "imagine imaginată" care nu este decât o sublimare a arhetipurilor. Dialectica energetismului imaginar împlinește o funcție primordială care poate regla regimul complexelor de imagini, descoperind rețele implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă primordială, înainte de a se obiectiva în dialectica celuilalt"12. Imaginea speculară rămâne suportul lumii vizibile. Funcția stadiului oglinzii constituie o expresie a funcției imaginii care trebuie să stabilească o relație între organism și realitatea sa, un fel de Innenwelt și Umwelt. Ruptura acestui raport generează o reconfigurare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
imaginii care trebuie să stabilească o relație între organism și realitatea sa, un fel de Innenwelt și Umwelt. Ruptura acestui raport generează o reconfigurare a structurii subiectului. Momentul în care se încheie stadiul oglinzii marchează, prin identificarea ființei cu imaginea, dialectica care leagă subiectul de niște situații, social elaborate. Stadiul oglinzii este perceput, deci, în cadrul experienței psihanalitice, "ca formator al funcției subiectului". Metafora oglinzii reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ernest, Trilogie filosofică, Cluj, Editura Dacia, 2002. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Editura Humanitas, 2005. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Îndemn la simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, București, Editura Predania, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, București, Editura Predania, 2011. Crainic, Nichifor, Cursurile de mistică, Sibiu, Editura Deisis, 2010. Deleanu, Paul Costin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spune popa, nu ce face popa, el recunoaște o deosebire de fapt între preot și om. Dar nu numai atât. Ci încă, imposibilitatea omului de a mânji pe preot. Iar mai departe, printr-o întunecată, dar nu mai puțin subtilă dialectică, necesitatea metodică a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cum spune Georges Poulet, a înfăptuit în lumea spirituală o revoluție coperniciană, după el, lumea conștiinței și, prin urmare, cea a poeziei, a literaturii, nu mai sînt ca înainte este totodată, argumentează Irina Mavrodin, și un poietician al uimirii. Autorul Dialecticii spiritului științific modern (ediția românească apare în 1986 la Editura Științifică și Enciclopedică), Gaston Bachelard vine spre critica și teoria literară dinspre științele exacte, este licențiat în matematici, profesor de fizică și chimie. Într-un capitol din cartea amintită, supraraționalismul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII). Bun cunoscător al științei epocii sale, extraordinar autodidact, Dante era stăpîn pe tutto la scibile (tot ce se putea cunoaște și ști) la începutul veacului al XIV-lea în ce privește istoria, teologia, matematica, fizica, astronomia, dialectica, zoologia. Iubitor și bun cunoscător al Antichității el va deschide prin opera sa zorii prerenașterii. Toma De Aquino îi era unul dintre dascălii preferați. T.S. Eliot îl consideră în eseul său, Dante, scris în 1929, "cel mai universal dintre poeții
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
implice o devalorizare. Factorul dominant este "mai tare" ontologic, ceea ce nu înlătură posibilitatea ca raportul recesiv să sufere variații, să treacă prin diferite grade pînă chiar la răsturnarea lui. Faptul gradării, al varierii raportului de recesivitate explică opinia, curentă în dialectica hegeliană, că un termen "trece" în opusul lui contradictoriu. Se înțelege, nu poate fi vorba ca individualul dominant să devină general recesiv, și invers, ci numai ca individualul dominant să facă loc unui general care, din recesiv cum era înainte
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru a radiografia demisiile morale ale unor directori de conștiință din cultura română, imediat după instaurarea noii puteri. Acțiunile de “epurare” (din universități, presă, Societatea Scriitorilor Români), începute cu o grabă febrilă și fără discernământ, s-au situat sub semnul dialecticii lui “să dea seama” și a îmbrăcat haina cunoscută a “vânătoarei de vrăjitoare”. Tribuni ai “noii ordini culturale”, în numele noilor idealuri și a “așteptărilor maselor populare”, își denunțau confrații, pentru ideile lor, solicitând interzicerea acestora, demascarea lor publică, distrugerea carierei
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
ceea ce Henri Bergson numește, bon sens, prin care trebuie să înțelegem "l'expérience continue du réel" [experiență continuă a realului (=duratei)]5, caracteristică artistului adevărat, mecanismele inițiatice ("închise) și directe ("simple") ale gândirii poetice definesc o nouă cale, o sinteză dialectica între reflecție ("verificare") asupra datelor memoriei ("a gândurilor iubite"), și percepția pură, dezinteresata ("canonica deplasare în spirit") și directă, i.e., intuiția ("locuire", engl. "indwelling" )6, descrisă de poetul american, de la care autorul "Jocului secund" pare să fi preluat termenul, astfel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
una individuală - deși poetul român ține să se delimiteze clar de poetica suprarealista 54. În parafrază barbiana, procedeul preschimba ontologia, în epistemologie, si invită la lecturi paralele. Doar prin poiesis - înțeles schellingean că o a treia cale, născută din relația dialectica ("alia[nța] poeziei și științei - , poetul poate să iasă din izolarea lui aristocratica și să își regăsească dispoziția vatică, drumul către "mulțime" ("înnodatel[e], geloasel[e] rase de jos"). Cuvântul scris ("semne de gudron") ce, în determinările lui obișnuite, aparține
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în minte descrierile kantiene, vom înțelege că permutarea termenilor nu este doar un joc gratuit, ci semnifică o schimbare majoră de metodă, sau, cum spune poetul, un "mod imediat de gandire" (care este așadar, intuiție și analiza, intr-o relatie dialectica, ca și la Poe, de fapt), ce depășește orizontul "științei ancilare", căreia Henri Bergson îi face un adevărat rechizitoriu, incepand cu "Leș Données" (1888) continuând cu "Matière et Mémorie" (1896) și culminând în "L'Évolution crèatice" (1907). În lumina evoluțiilor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
speranța într-un alt registru decât violența și consumismul. Bibliografie Buzalic, Alexandru, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005. Eliade, Mircea, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, de Mircea Eliade, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. Habermas, Jürgen și Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării, traducere de Delia Marga, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005. Kant, Immanuel, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, 2011; Kuhn, Thomas S., Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. INSCOP Research, " În ce cred românii", http
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]