3,842 matches
-
asimetria de gen și în al doilea rând o problemă legată de termenul „posturi de decizie”. Mă voi referi pe scurt la cea din urmă. Decizia este urmarea unei deliberări, cel mai adesea, raționale. Cel sau cea care decide are discernământ, are informația necesară, are interese, și le poate manifesta și răspunde, cel puțin moral, de consecințele deciziei. Acest exercițiu este comun ambelor sexe, dar asimetric în sferele sale de manifestare. Dacă am lua în considerare viața privată, ne-am da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
omului nu sunt o obsesie cetățenească, darămite emanciparea femeilor, egalitatea reală în drepturi cu bărbații și participarea lor la viața publică. Mesajul implicit al formulei „suntem între bărbați” este: suntem între cei care contează ca cetățeni contribuabili, persoane înzestrate cu discernământ civic și politic, între persoane eligibile, competitive. Restul nu contează. Restul nu conține decât femei deci persoane nule ca semnificație publică. În campanie electorală, defăimarea adversarului este o armă redutabilă a psihologiei învingătorului. Ca să-ți diminuezi teama de adversari, trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
iar nașterea mea a fost cea dintîi dintre nenorocirile mele"13. De la tatăl său a moștenit dragostea pentru lectură. În vreme ce acesta repara ceasuri, Jean-Jacques îi citea romane sentimentale și pagini alese din Plutarh. O astfel de lectură, făcută însă fără discernămînt, a lăsat în sufletul său urme adînci, ținîndu-l într-o atmosferă de visare care l-a îndepărtat de realitate. Epuizînd biblioteca rămasă de la mama sa, Rousseau a trecut la cărțile bunicului său: opere clasice ale literaturii antice și moderne: Ovidiu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a ieșit. Numai că textele lui Andrei Pleșu nu numai, nici pe departe, ale unui dezamăgit, chiar dacă el spune: „E regretabil că puterea nu are înțelepciunea de a evita lichelele consacrate (și recondiționate), fie și pentru a dovedi un minim discernământ cosmetic”. Fiindcă, nu peste mult precizează: „Simpatizantul de azi al puterii face de bunăvoie ceea ce înainte făcea doar dacă era constrâns. El poate fi slugarnic (în mod liber!), poate fi idiot, dar există și cazuri de adeziune pornită din convingere
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
este martor de profunda iubire pe care o am față de voi în iubirea lui Cristos Isus și de aceea, plecând de la această iubire, mă rog ca dragostea voastră să se îmbogățească din ce în ce mai mult în cunoaștere și în orice fel de discernământ. Mă rog pentru ca voi să puteți cunoaște voința lui Dumnezeu și să puteți alege vocația, chemarea voastră, în așa fel să fiți drepți și neprihăniți până în ziua venirii lui Cristos, plini de acele roade ale dreptății care se obțin prin
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
iar referința comunitară este fundamentală. Nu se poate alege gândindu-se doar la sine: adevăratele alegeri bune sunt făcute în cadrul Bisericii vizibile. Cele două puncte pe care le dezvolt privesc respectiv: voința lui Dumnezeu și cunoașterea acestei voințe; vocația și discernământul ei. Nu sunt același lucru, chiar dacă sunt în mod strâns legate și la sfârșit se unesc. Observați că, vorbind despre voința lui Dumnezeu, vorbesc despre „cunoașterea” voinței lui Dumnezeu; vorbind despre vocație, vorbesc de „discernământ”, care este un cuvânt mai
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
cunoașterea acestei voințe; vocația și discernământul ei. Nu sunt același lucru, chiar dacă sunt în mod strâns legate și la sfârșit se unesc. Observați că, vorbind despre voința lui Dumnezeu, vorbesc despre „cunoașterea” voinței lui Dumnezeu; vorbind despre vocație, vorbesc de „discernământ”, care este un cuvânt mai subtil, ce indică un proces delicat, mai atent, mai dificil. 1. Ce este voința lui Dumnezeu și cum o cunosc? 1.1 Expresia „voința lui Dumnezeu” în Biblie este exprimată și prin alți termeni: este
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
fiecare zi și Sfântul Paul se roagă „ca voi să știți să creșteți în cunoașterea voinței lui Dumnezeu... să puteți distinge întotdeauna ceea ce este mai bun, dragostea voastră să se îmbogățească din ce în ce mai mult în cunoaștere și în orice fel de discernământ...”. Chiar și acesta este un concept care supune întotdeauna omul plin de dorințe în mișcare, în realizare, maturizare și ordonare. Dar voința lui Dumnezeu e de asemenea un mister. Într-adevăr, uneori este numit de Paul „misterul”: adică faptul că
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
28). Cine crește în iubirea lui Dumnezeu, căutând propria vocație cu sinceritate, nu poate greși. Poate, cel mult, să greșească o alegere grabnică, dar apoi o va corecta deoarece în el predomină iubirea lui Dumnezeu. De aceea, regula fundamentală în discernământul vocațional este de a da spațiu Duhului care este în noi, pentru a se ruga în noi, cu noi, cu ajutorul cuvintelor noastre și pentru a ne conduce la alegerea vocațională, în care creștem ca și persoane, pentru a recunoaște că
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Întrebarea fundamentală: „Petru, mă iubești?” este întrebarea antropologică decisivă pentru a înțelege natura profundă a omului. Să ne rugăm, și să ne rugăm unii pentru alții, pentru a ne fi dat să creștem în cunoașterea voinței lui Dumnezeu și în discernământul chemării noastre. SACRAMENTUL RECONCILIERII 1. Fiul rătăcitor „Apoi le-a spus: Un om oarecare avea doi fii. Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui: «Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine». Iar el le-a
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Domnia Sa, despre bunul jurnalist? Citez: "Pe lângă pregătire strict gazetărească, tehnică, talent, fler, naturalețe, comportament empatic, bunul jurnalist trebuie să fie un om de cultură, o minte deschisă, cu vederi largi, cu sensibilitate, umor, apetit pentru noutatea de valoare. Dacă are discernământ critic și caracter pe lângă toate acestea, ar fi super, cum spune generația cool". Adevărat om de cultură, se implică cu finețe și responsabilitate în diverse acțiuni pe scara Richter a frumosului: participă la festivaluri de teatru, lansări de carte, vernisează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de valori. Pe acest fundal, al babiloniei literare, apar diverse personaje ce urmăresc să umple cu imaginea proprie cât mai mult din spațiul public. Revistele, radioul sau televiziunile, pentru a-și umple spațiile, nu au întotdeauna timp, competență și nici discernământ pentru a aduce în pagina de ziar, în fața microfoanelor sau pe platouri doar personalități adevărate, valori certe, preferând de multe ori să-i invite pe cei mai accesibili, pe cei care nu prididesc să se "producă" în orice condiții, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
profesie pe stadioane folosite pentru execuții sau în vecinătatea lagărelor. Oricum, aforismul despre lipsa de legătură sport-politică identifică în sportivi o subcategorie umană aptă de viață într-un rai de tâmpiți musculari și decerebrați. Sportivii nu pot judeca, nu au discernământ, trăiesc între sala de antrenament și comunicatele etice ale autorităților. Se mai îndoapă, fără vină, cu droguri, căci, fiind precerebrali, nu pot face diferența între bine și rău. Așa devin ei rudele în chiloți de sport ale soldatului în uniformă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cu diversele fațete ale portretului cogiativ și sensibil propriu poetului. (...) Analogia are loc pe plan global și la un nivel de adâncime unde nu sunt implicate diferențele specifice prin forța lucrurilor, inerente oricărei înjghebări individuale. Identice sunt sufletul, simțul orientării, discernământul, ritmul vital, tonalitatea fundamentală. (...) Eminescu este așadar o reflectare "globală" a unei matrițe stilistice naționale ..."16. Aprecieri deosebit de importante face Steinhardt în legătură cu Eminescu în Cuvânt înainte la Eminescu abisul ontologic, cartea Svetlanei Paleologu Matta, cuvânt înainte ce va fi publicat
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
1999. Noica. Constantin, Pagini despre sufletul românesc, Editura Humanitas, București, 1991. Oișteanu, Andrei, Imaginea evreului în cultura română, Editura Humanitas, București, 2004. Paleologu, Alexandru, Alchimia existenței, Editura Humanitas, București, 1997. Patapievici, Horia-Roman, Omul recent, Editura Humanitas, București, 2001. Patapievici, Horia-Roman, Discernământul modernizării: 7 conferințe despre situația de fapt, Editura Humanitas, București, 2005. Pelin, Mihai, ""Artur": dosarul Ion Caraion", Editura Publiferom, București, 2001. Pleșu, Andrei, Despre îngeri, Editura Humanitas, București, 2007. Ralea, Mihai, Fenomenul românesc, Editura Albatros, București, 1997. Ricœur, Paul, Memoria
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nea-părat xenofobie (Adam Michnik). Dacă naționalismul poate fi utilizat de comuniști, cum s-a întîmplat adesea, ca argument pentru dictatură, tot el reprezintă o formă de structurare a împotrivirii la comunism 44. E o situație ambiguă, desigur, care obligă la discernămînt și măsură. O democrație supranațională nu se poate împlini decît printr-o totală schimbare de optică, susceptibilă a impune așadar o altă filozofie a istoriei, dincolo de "ideologia lui Wille zur Macht a marilor puteri"45. Națiunile nu sînt simple ficțiuni
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
revoluționară din Rusia, distrăgînd atenția populațiilor de la faptul că aceasta riscă să afecteze flăcările naționaliste a căror căldură mai suportabilă n-ar altera echilibrul social european și n-ar modifica decît superficial traseul său teritorial. În sfîrșit, învingătorii girează fără discernămînt consecințele acestei strategii în tratatele de pace pe care le impun. Ei încheie afacerea pe baza unor expertize grăbite avînd grijă mai puțin de a garanta viabilitatea statelor apărute din neant decît de a acorda dividente convenabile țărilor sau oamenilor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că literatura scrisă și mai ales publicată în timpul comunismului se resimte drastic de pe urma climatului politic și ideologic în care a apărut. Prin urmare, operele pe care noi astăzi le citim și le evaluăm ca pe niște texte finite, care exprimă discernământul, voința și posibilitățile expresive ale autorilor, nu sunt decât versiuni, nu o dată diferite de la o ediție la alta, ale negocierilor dintre scriitor și cenzor, dintre scriitor și redactorul din editură; ele capătă, odată publicate, girul implicit al oficialităților politice, într-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
capacității civile în cele două componente este justificată numai în cazul acelor drepturi subiective care pot aparține unui titular, fără a fi nevoie ca exercitarea lor să o realizeze aceeași persoană (așa este cazul drepturilor minorilor sau ale persoanelor cu discernământul afectat de o boală mintală). De asemenea, în cazul persoanelor juridice nu poate exista capacitate de folosință fără capacitate de exercițiu. Constituirea unei persoane juridice urmărește întotdeauna realizarea unui anumit scop, a unui obiect concret de activitate. De aceea, capacitatea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
aceasta, capacitatea de exercițiu". Aceeași formulare o regăsim și în art. 38 din noul Cod civil. Între 14 și 18 ani, minorul are o capacitate de exercițiu restrânsă (art. 9 din Decretul nr. 31/1954). La această vârstă el are discernământ, își poate manifesta conștient voința, dar este lipsit de experiență juridică, astfel că, dacă ar încheia singur acte juridice, ar putea fi prejudiciat. De aceea, în intervalul arătat, pentru actele juridice pe care le încheie, are nevoie, în condițiile pe
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
art. 953 din aceleși Cod, potrivit căruia consimțământul nu este valabil când este dat din eroare, smuls prin violență sau surprins prin dol. Pentru a fi valabil, consimțământul trebuie să întrunească condițiile următoare: a) Să provină de la o persoană cu discernământ. Subiectul de drept civil trebuie să aibă puterea de a aprecia, de a discerne efectele juridice care se produc în baza manifestării sale de voință. Persoana fizică cu deplină capacitate de exercițiu este prezumată că are discernământ juridic necesar pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o persoană cu discernământ. Subiectul de drept civil trebuie să aibă puterea de a aprecia, de a discerne efectele juridice care se produc în baza manifestării sale de voință. Persoana fizică cu deplină capacitate de exercițiu este prezumată că are discernământ juridic necesar pentru a încheia acte juridice civile. Persoana lipsită de capacitatea de exercițiu (minorul sub 14 ani și cel pus sub interdicție judecătorească), este prezumată de a nu avea discernământ, fie datorită vârstei fragede, fie stării de sănătate mintală
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cu deplină capacitate de exercițiu este prezumată că are discernământ juridic necesar pentru a încheia acte juridice civile. Persoana lipsită de capacitatea de exercițiu (minorul sub 14 ani și cel pus sub interdicție judecătorească), este prezumată de a nu avea discernământ, fie datorită vârstei fragede, fie stării de sănătate mintală. Minorul între 14-18 ani are discernământul juridic în curs de formare, deci are o capacitate de exercițiu restrânsă. În cazul persoanei juridice nu se pune problema prezenței sau lipsei discernământului întrucât
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acte juridice civile. Persoana lipsită de capacitatea de exercițiu (minorul sub 14 ani și cel pus sub interdicție judecătorească), este prezumată de a nu avea discernământ, fie datorită vârstei fragede, fie stării de sănătate mintală. Minorul între 14-18 ani are discernământul juridic în curs de formare, deci are o capacitate de exercițiu restrânsă. În cazul persoanei juridice nu se pune problema prezenței sau lipsei discernământului întrucât reprezentantul legal al acesteia este întotdeauna o persoana fizică cu deplină capacitate de exercițiu. În
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
avea discernământ, fie datorită vârstei fragede, fie stării de sănătate mintală. Minorul între 14-18 ani are discernământul juridic în curs de formare, deci are o capacitate de exercițiu restrânsă. În cazul persoanei juridice nu se pune problema prezenței sau lipsei discernământului întrucât reprezentantul legal al acesteia este întotdeauna o persoana fizică cu deplină capacitate de exercițiu. În practică, în afară de incapacitățile legale (cazuri în care legea prezumă persoana ca lipsită de discernământ), există și cazuri de incapacități naturale, în care se găsesc
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]