4,704 matches
-
pare a fi să admitem existența unui adevăr bimodal sau plurimodal, să admitem că există diferite "moduri de a cunoaște" sau că există două tipuri fundamentale de cunoaștere, fiecare folosind un sistem propriu de semne lingvistice : științele, oare folosesc modul "discursiv" și artele, care folosesc modul "reprezentativ". *11 62 Reprezintă oare arabele tipuri adevărul ? Primul se referă la ceea ce se înțelege de obicei prin filozofie, în timp ce ultimul se referă la "mitul" religios și la poezie. Acesta din urmă ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
veridică. în pledoaria ei în favoarea simbolismului reprezentativ ca formă a cunoașterii, Susanne Langer pune accentul nu atât pe literatură cât pe artele plastice și, în special, pe muzică. Se pane că ea consideră literatura ca fiind oarecum o combinație de "discursiv" și de "reprezentativ". Dar elementul mitic sau imaginile arhetipice ale literaturii ar corespunde ideii ei despre reprezentativ.*12 Trebuie să facem distincție între concepțiile potrivit cărora arta constă în descoperirea sau intuiția adevărului și concepția că arte - și în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
copiilor sau conversațiilor cu copiii. În cazul servitorului, locutorul devine nonpersoană; în exemplul de baby talk, alocutorul capătă acest statut. Evitând referirea la sine, vorbitorul suprimă existența vreunei relații personale (întrucât el nu există ca persoană socială) și mărește distanța discursivă. Persoana destinatarului este valorizată prin diminuarea importanței locutorului, prin contrast. Adresarea la persoana a treia apare așadar în cazuri de maximă politețe, când distanța socială și puterea relativă au valori ridicate, dar și în cazuri de maximă familiaritate, când cele
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
așa față! Ești coșcogea om și ți-e frică/ Ești coșcogea omul și ți-e frică. Câteva au un inventar de regenți foarte restrâns: get-beget (român ~, bucureșteanca ~, moldovean ~), uneori, limitat la un singur lexem - peșin (bani ~), vâlvoi (par ~). La nivel discursiv, functioneaza întotdeauna anaforic/cataforic (sau deictic) adjectivele asemenea și așa, trimițând la un antecedent de la care își preia referință: El spune că portarul echipei naționale, marginalizat pentru că refuză prelungirea contractuluii, nu merită un asemeneai tratament după tot ce a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
din relatările analizate. Cazul Popa a fost făcut cunoscut părții ungare de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Cu toate acestea, se pare că la Huedin au fost numai două victime. În orice caz, este interesant de constatat cu ce strategii discursive încearcă membrii comunității ungare, chiar și după cincizeci de ani, să îndepărteze cât mai mult responsabilitatea pentru cele petrecute: conform relatărilor acestora, participanții la linșaj au fost "indivizi de joasă speță" din împrejurimi. Membrii elitei ungare locale au încercat să
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
alte cuvinte, structurile corelative asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici. Structurile corelative realizează coeziunea textului funcționând - asemenea conectorilor - la diferite nivele: la nivel intrapropozițional (în interiorul propoziției), la nivel frastic (interpropozițional) sau la nivel transfrastic (discursiv). Corelația dintre unitățile sintactice se realizează prin două tipuri de construcții: structuri alcătuite din două componente lexicale identice ori structuri alcătuite din două componente lexicale diferite. Primul tip apare numai între unități sintactice de aceleași rang (relație sintactică de nondependență
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
concesiv consecutiv fiindcă ca să dacă deși încât de aceea... fiindcă de aceea... ca să dacă... atunci deși... totuși atât de... încât subordonare (circumstanțiale care centrează informația nouă pe anumite secvențe ale enunțului) cumulativ pe lângă că pe lângă că... mai și La nivel discursiv (transfrastic) coeziunea prin conectare privește nu numai organizarea semantică și formală, ci și organizarea tematică a textului. În acest caz, coeziunea se realizează fie prin "convertirea" unor conectori frastici ("investiți" cu funcții pragmatice: dar, căci etc.), fie prin unități lexicale
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
capacitatea lor de a stabili conexiuni între două acte de vorbire, la diferitele roluri argumentative pe care le îndeplinesc, la funcțiile expresiv-emotive și de rememorare (cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența unor conectori corelativi de structurare discursivă (cf. GALR: II: 775). 1.2. Deși este foarte bogat și variat, sistemul corelativelor prezintă în româna actuală "zone mișcătoare" (de mobilitate sau de instabilitate). Unele perechi corelative sunt concurate de alte perechi mai noi prin care se exprimă același
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
transfrastic, cu rolul de a introducere a unei noi teme în discurs 22. 4. TRECERI DINSPRE CLASA CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare discursivă (GALR II: 775−776). 4.1. Construcția-tip este aceea în care al doilea component este lexicalizat ca pe de altă parte. Cele două componente ale structurii corelative pot apărea în aceeași frază/propoziție și sunt uneori "legate" prin conjuncțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este utilizarea pe de altă parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele praxiologice. În celelalte tipuri este încă mai puțin reprezentat. 5
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Campania și alegerile sunt {și pentru consilieri} (y), {nu doar pentru starurile de ocazie. }(x) ("Adevărul"). 20 GALR îl menționează, de altfel, în cadrul discuției despre conectorii frastici și transfrastici, fără să insiste însă asupra lui: Unele adverbe au valori pragmatice, discursive, marcând roluri argumentative: concesia (totuși), acordul (într-adevăr) etc. [...]" (GALR II: 771). 21 Cf. GALR II: 592. 22 "În organizarea discursului, foarte importanți sunt conectorii de introducere a unei noi teme de discurs, care asigură totodată legătura cu tema anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă, omiterea termenului sau a termenilor corelativi fiind destul de frecventă." (GALR II: 775−776). --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 24 1
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Când vorbim despre democrația republicană și relația cu mass-media se pune problema în ce măsură aceasta din urmă constituie o instituție democratică de bază și dacă prin structura sa facilitează procesul deliberării cu privire la binele comun. În acest caz, presa trebuie să fie discursivă, cuprinzătoare, să încurajeze reflecția și alegerea politică. La rândul ei, democrația complexă are nevoie de entități media care să ajute grupurile să recunoască momentele de criză și să mobilizeze membrii participanți. Entitățile media segmentate trebuie să susțină aceleași scopuri referitoare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ASPECTE PRAGMASEMANTICE ÎN DINAMICA ACTUALĂ A CONECTIVITĂȚII: CONVERSII DISCURSIVE ADRIANA GORĂSCU 1. În paginile următoare ne vom opri asupra unor fenomene de natură discursivă privitoare la conectivitate, fenomene care caracterizează în principal limbajul mediatic (scris sau audiovizual), dar care, prin abundența manifestărilor, prin înaltul grad de difuziune în corpul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ASPECTE PRAGMASEMANTICE ÎN DINAMICA ACTUALĂ A CONECTIVITĂȚII: CONVERSII DISCURSIVE ADRIANA GORĂSCU 1. În paginile următoare ne vom opri asupra unor fenomene de natură discursivă privitoare la conectivitate, fenomene care caracterizează în principal limbajul mediatic (scris sau audiovizual), dar care, prin abundența manifestărilor, prin înaltul grad de difuziune în corpul social a acestui limbaj și prin creditul de care se bucură in societate utilizatorii săi
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2. Fenomenele care ne interesează constau în preferința marcată, în structurarea mesajelor, pentru anumite tipuri de conectivitate în dauna altora, fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
anumite tipuri de conectivitate în dauna altora, fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem stabili că o unitate discursivă oarecare, construită prin conectivitate, este rezultatul unei conversii și nu, pur și simplu, o construcție care utilizează un anumit tip de conectare? Adoptăm următoarele convenții: Df.1: Numim conversie discursivă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem stabili că o unitate discursivă oarecare, construită prin conectivitate, este rezultatul unei conversii și nu, pur și simplu, o construcție care utilizează un anumit tip de conectare? Adoptăm următoarele convenții: Df.1: Numim conversie discursivă situația în care o structură-ocurență2S2, marcată pragmasemantic, se află într-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem stabili că o unitate discursivă oarecare, construită prin conectivitate, este rezultatul unei conversii și nu, pur și simplu, o construcție care utilizează un anumit tip de conectare? Adoptăm următoarele convenții: Df.1: Numim conversie discursivă situația în care o structură-ocurență2S2, marcată pragmasemantic, se află într-un context comunicativ în care poate fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
că e adevărat - și nici nu insinua lucruri pe care nu le consideri adevărate, am putea adăuga în spiritul, dacă nu în litera "textului sacru"). Nu orice conector este generator de implicaturi convenționale. Astfel, pentru orice vorbitor, în orice împrejurare discursivă, un enunț ca Deși mă iubește, ține morțiș s-o iau de nevastă impune, pentru a fi acceptat, admiterea ca validă a presupoziției "Dacă mă iubește, n-ar trebui să-mi forțeze mâna/să încerce să-mi îngrădească libertatea" - în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
bazează o bună parte din utilizarea manipulatorie a limbajului - în publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
scriitoare române contemporane") pentru care este validă, pentru fiecare, predicația globală a întregului enunț - deci propune o perspectivă exocentrică, inclusivă 9 (care îl include pe alocutor) în locul celei egocentrice, exclusive (a locutorului, propusă ca atare alocutorului). 4.4. Convertibilitatea/conversia discursivă a conectorilor 10. Pornind de la tiparele de complexitate logico-semantică și pragmasemantică a conectorilor, se pot elabora scale de convertibilitate discursivă, care să dea seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]