2,296 matches
-
explicațiile cu privire la fenomene; iar în științele practice, cum ar fi politica, ne arată cum putem descoperi cele mai potrivite opțiuni în ceea ce privește politicile. Avînd în atenție această concepție asupra teoretizării, lucrarea de față nu oferă altceva decît o serie de interpretări discutabile ale impasurilor teoretice - cel puțin în ce privește realismul. Însă această carte este scrisă și cu un alt interes teoretic. Teoria nu este doar acel rezultat al cunoașterii prin care sînt generalizate constatările empirice; teoria este însăși condiția cunoașterii: avem nevoie de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unul singur" (Allison 1971: 255). În această interpretare, realismul modelului I rămîne valid, deși cu anumite limite (pentru o interpretare similară, vezi Waltz 1979: 126 și urm.). Modele contradictorii? Dacă modelele sînt mai degrabă contradictorii decît complementare, relevanța realismului devine discutabilă - din moment ce realismul este înțeles ca o teorie a interacțiunii strategice între state, în vederea explicării comportamentului acestora, așa cum a exemplificat modelul I. Există motive reale pentru a interpreta astfel textul lui Allison. Dacă modelele ar fi considerate complementare, atunci modelul I
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ajute să înțelegem lumea reală cu ajutorul unor legi obiective, realismul este o viziune asupra lumii care ne poate sugera gînduri asupra ei și care permite limbajului comun să dea un sens acestei lumi. Realismul a fost un bogat, deși foarte discutabil, rezervor de lecții ale trecutului, de metafore și analogii istorice, care, în mîinile celor mai înzestrați dintre reprezentanții lui, au fost propuse, uneori impuse, și reproduse ca ghid pentru o înțelegere comună a chestiunilor internaționale. Realismul este prezent în memoria
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
colectivă și în înțelegerea de sine a elitei și publicului nostru (din Occident), educat sau nu, din domeniul politicii externe. De aceea, nu putem să nu ținem seama de el. Din acest motiv, a da uitării realismul este de ase-menea discutabil. Observatorii academici nu trebuie, desigur, să se lase pradă capriciilor politicii cotidiene. Dar a sta la distanță sau a fi critici nu înseamnă că ei trebuie să-și piardă capacitatea de a înțelege limbajele celor care iau decizii majore, nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atitudini asemănătoare ci și înclinații conceptuale ale autorilor occidentali la care mă refer, precum și pe ale mele proprii. 1 Într-adevăr, în timpul celui de-al doilea război din Golf, intervenția americană a primit la limită aprobarea Senatului. 1 Este foarte discutabil dacă weberianul Aron ar accepta o teorie pur inductivă a cunoașterii. Teoria cunoașterii propusă de Weber era una neokantiană. Weberienii acceptau întru totul perspectiva kantiană asupra construirii cunoașterii (prin conferirea de înțelesuri), adică existența unor categorii care întemeiază posibilitatea însăși
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care să înlocuiască poezia și s-o sugereze. Valoarea unei astfel de critici stă în aceea că este integral documentată și nu se rătăcește în fantezie. Ea are aspectele creației cu mijloacele analizei celei mai pozitive și chiar când e discutabilă, prin chiar faptul discutabilității e serioasă, pentru că pune probleme. Admițând că criticul a greșit, exagerând valoarea autorului, critica lui de impresie nu rămâne mai puțin valabilă, deoarece ea ține locul poeziei, cerând ca această poezie să răsară spre a justifica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
organelor de percepție ale rasei, încît acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea unei pseudo-apriorități. Filozoful gândește că orizontul nostru specific este "plaiul" și numește asta "spațiu mioritic" într-un eseu interesant, însă insuficient documentat și deci foarte discutabil. Nae Ionescu a avut o înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae Ionescu urmărea să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practica obiceiul preluării unor imagini de pe medalii mai vechi și le valorifica pe altele noi, cum este și medalia cu originalitate discutabila din fig. 21av. O altă realizare este din anul 1990 și vrea să acrediteze ideea că în anul respectiv s-au împlinit șase sute de ani de atestare documentara a Iașului și că acesta a devenit cetate de scaun în timpul celei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aproape șase sute de ani in urma (prima mențiune documentara certă a Iașului). Vom încheia rândurile consacrate aversului medaliei aniversative a Iașului (Alexandru Lăpusneanu) cu precizarea că inițiativele sunt lăudabile doar atunci când nu transforma medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetiță, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliile din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia fetei de pe aceste medalii este discutabila. Discutabila este și vestimentația militară a bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), ca ținută militară respectivă (gulerul, franjurile și modelul de pe epoleți, decorațiile, eșarfă) este aceea a generalului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia fetei de pe aceste medalii este discutabila. Discutabila este și vestimentația militară a bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), ca ținută militară respectivă (gulerul, franjurile și modelul de pe epoleți, decorațiile, eșarfă) este aceea a generalului de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de inscripții și simboluri, unele dintre acestea discutabile. Interesantă ni se pare imaginea-bust a lui Iorga, realizată de Gheorghe Adoc pe aversul medaliei respective (fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice din păcate, ci prin exces de cuvinte și unele date discutabile, care nu au cum să acopere dimensiunea personalității lui Dragomir Hurmuzescu. Pentru cititorul neavizat, vom sintetiză din lucrarea des citată a lui Ionel Maftei, cât și din surse Internet,{\cîte 99} câteva date despre fizicianul, inventatorul, profesorul și directorul vestit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Bernard, în atacul său asupra amneziei istorice, îi uită, în mod convenabil, pe commisaires din timpul regimului de la Vichy! 15 După Bernard, legile descentralizării din 1982 de-abia dacă au reprezentat punctul culminant al acestei lungi perioade istorice, declarație foarte discutabilă. 16 C. Grémion, "Les paradoxes du corps préfectoral", Revue française d'administration publique, nr. 96, octombrie-decembrie 2000, pp. 555-564. 17 Ibid. 18 Conceptul de "guvernare de tip rețea" s-a dezvoltat în ultimii ani ca o modalitate de captare a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca și cum postmodernismul ar fi singura "cheie" către universul contemporan, și respingerea completă, ca și cum postmodernismul nu ar avea nici o semnificație și nici o putere de explicație sunt de nedorit și ar trebui eliminate. După cum afirmă și Andreas Huyssen 194, indiferent cât de discutabilă este transformarea culturală despre care teoretizează postmodernismul, ea există și în acest context, atât susținătorii, cât și detractorii postmodernismului trebuie să cunoască trăsăturile și strategiile noului fenomen, astfel încât elogierea și ridiculizarea postmodernismului în ansamblu nu mai reprezintă opțiuni valabile. Ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
obține prin referirea la o realitate externă, în locul unui concept de cultură autoreferențial, care se raportează la propriile sale discursuri decât la vreun alt referent extern. Interpretarea întreprinsă de King este într-adevăr transpusă într-un cadru nou, dar rămâne discutabilă măsura în care argumentele prezentate sunt suficiente pentru a susține pănă la capăt tezele inițiale. Dualismul epistemologic subiect obiect invocat (și care la un moment dat intervine în argumentația lui King ca un punct de asociere a teoriei baudrillardiene cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
considerat că Baudrillard a exprimat adecvat în lucrările sale starea psihică esențială a culturii postmoderne, și anume panica. Mai mult, acest lucru nu ar fi posibil fără anunțarea dizolvării sensului și a subiectului în "extazul comunicării". Ideea de sens devine discutabilă, din moment ce nu mai există granițe stabile în care să se situeze, distanța dintre simulare și obiect, reprezentare și realitate fiind inexistentă. În ceea ce privește seducția, ea este doar operațională, creând fascinația și transparența imaginilor media. Subiectul, la rândul său, este redus la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Întîlnim și În alte Împrejurări: „Și-n sacra mea ardoare ferice voi sorbi...” O imaginație mai bogată aduce Zburătorul, capodopera lui Heliade după opinia aproape unanimă a criticii literare. Că balada are valoare deoarece analizează „psihologia personajului” (D. Popovici) este discutabil. „Psihologia” este, aici, starea de criză erotică, individualizată prin cîteva semne ce se pierd În mit. O boală necunoscută, cum zice G. Călinescu, „explicabilă mitologic și curabilă magic”. Lăsînd deoparte construcția, succesiunea simbolurilor, limbajul poemului, mai curat, mai fluent decît
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
degete lungi, subțiri, inelate! În imaginația lui o îmbrăcase și o dezbrăcase felurit, goală, în toate atitudinile familiare și voluptoase, dar nu și-o închipuise nicodată atât de frumoasă, de statuarică". Tulburarea erotică e provocată, așadar, nu de frumusețea (altminteri, discutabilă) a "nemțoicuței", ci de "icoana femeii" inaccesibile, "aproape goală, în tul albastru, cu safire și diademă de diamante", pe care voia s-o ducă "în pupila lui, într-o singurătate absolută", "să o admire, să o iubească, să i se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt, articolul lui Lovinescu Mizerii literare nu a fost prizat la cenaclu, tocmai pentru că se baza pe un principiu considerat discutabil, acela conform căruia "în relatări ce n-au nimic cu istoria nu adevărul faptelor contează, ci exclusiv semnificația lor psihologică". Dorind să justifice deformarea caricaturală a unor portrete, cum și recursul la anecdotă ca procedeu de caracterizare, Lovinescu afirma că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
etc. Ei bine, există în Jocurile Divinității a lui Virgil Nemoianu o temă specială, aparent exotică pentru spațiul cultural românesc. Ea este succint, dar excelent tratată în carte de Virgil Nemoianu: mișcarea New Age. Provocarea maestrului Nemoianu vine din partea unei discutabile afirmații a lui Edward Luttwak. Cu privire la oferta religioasă, politologul american susține că în viitor vom avea de ales doar între umanismul secular, fundamentalismul religios (al celor trei monoteisme) și mișcarea New Age. Subscriu întru totul opiniei lui Virgil Nemoianu că
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
american susține că în viitor vom avea de ales doar între umanismul secular, fundamentalismul religios (al celor trei monoteisme) și mișcarea New Age. Subscriu întru totul opiniei lui Virgil Nemoianu că lumea religioasă este infinit mai complexă, iar alegerile sunt discutabile (uneori fantasmele religioase sunt cele care ne aleg pe noi!), iar New Age are acum din ce în ce mai mulți simpatizanți și susținători în Occidentul european și american. M-am oprit și eu succint asupra mișcării New Age în două dintre cărțile mele
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă cu condiția ca să nu devină, prin abuz, un fel de scop În sine, zăpăcind pe mânuitorul ei. Cu alte cuvinte, trebuie să fie prezentă În mintea cititorului ideea că «balaurul» și bezna În care zace lighioana nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai sus. Iată În ele și o parte din argumentele tov. Crohmălniceanu În articolul amintit. Cu asemenea mijloace sumare și categorice, expeditive, sunt condamnate cele 5-6 nuvele de care vorbeam. Iată, de pildă, o diagramă critică a unei povestiri, altminteri discutabilă ca realizare: «muncită poveste fantastică din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și pe puncte În final». Clar, nu? Și mai ales, scurt și cuprinzător. Iată, deci, o carte, cu defecte desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de taxe sau reglementări"; conservatorismul structurilor sociale avînd drept consecință extremismul ideologiilor; "legătura profundă dintre omnipotența statului și slăbiciunea vieții colective" etc. (pp. 394-395). Întrebările pe care și le puneau francezii la fiecare schimbare de regim după 1944 privesc idei discutabile și la noi după 1989. Vorbim de separarea puterilor în stat, dar avem miniștri cu fotolii de parlamentari; Curtea Constituțională (numită) aplică o cenzură legilor votate de aleșii poporului. Lista e mai lungă. Nu trebuie uitate posibilele paralelisme și comparații
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]