6,113 matches
-
că odată, pe când nepoata lor Marina era încă bebeluș, Profesorul a plecat ca de obicei la plimbare cu micuța în cărucior. Peste vreo două ore s-a întors acasă doar cu cartea în mâini. - Mărine, unde-i copilul??? îl întrebă disperată soția. Vă puteți închipui că, absorbit de lectură, uitase fetița cu cărucior cu tot, în parc? Au alergat împreună și au recuperat-o după mai mult de jumătate de oră, căci locuiau pe Calea Lugojului și copila fusese uitată în
CITITUL STRADAL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342030_a_343359]
-
orașul, nu dramatizez, nu invoc, nu cercetez, nu readuc în ochean copilăria, nu șovăi între oglindă și memoria-n risipire. La îndemnul tău, Carlos, pătrund tăcut în regatul cuvintelor! Acolo sunt poemele care-așteaptă să fie scrise./ Stau paralizate, dar nu disperate! Aștept ca fiecare dintre ele să se împlinească,/ să se consume cu puterea cuvântului/ și cu puterea tăcerii. Nu privesc în spatele cuvintelor și nici nu le bârfesc lungimea rochiilor. Tac, ticsit! Doar atunci, în noaptea așteptatei nunți, mă fac atât
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
cretă turistică printr-un sejur de 5 zile, cazare, masă și transport împins. În rest, totul e în ceață unde ici-colo mai cade o stea în viziunea victimei și în vizuina unui lup hămesit rătăcit la capătul lumii ce urlă disperat de arsura cozii ... Ah!!..Ce romantic!... Zbang! Am rămas cu pixul în gură. Cine l-a adus pe ăsta în mintea mea? Imaginație-imaginație da', nici așa! Mă duc să cumpăr înghețată. - Și semințe! - îmi reamintește Miorița, mioritica mea nevastă, în
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
doar că timpul râde de-ale politicului mofturi, văzând în ele nostimada cu broasca și-ale ei avânturi, ce pusu-s-a să bea la apă până cât leul va ajunge, dar a crăpat mai înainte ca brotăceii s-o alunge. BALADA DISPERAȚILOR Ni se părea în comunism că rău mai mare-i peste poate - azi, după douăzeci de ani, speranțele ni-s toate moarte. Visam după Decembriadă la lapte îndulcit cu miere și prea puțin ne sinchiseam că bunăstarea-i doar părere
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
INT - interior, EXT. - exterior INT. / MATERNITATE / NOAPTE În sala de travaliu a maternității din București Narcisa se chinuie să nască sub încurajările doctorului și a celor două asistente. Deodată lumina se stinse brusc și de afară răzbate un huruit. Țipete disperate se aud din spital, de pe stradă și de prin blocurile din apropiere. Lumini ca niște descărcări electrice luminează întinderile din noapte în timp ce huruitul se amplifică. Cei din salon se clatină pe picioare când în stânga când în dreapta. Asistentele țipă disperate neînțelegând
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
Țipete disperate se aud din spital, de pe stradă și de prin blocurile din apropiere. Lumini ca niște descărcări electrice luminează întinderile din noapte în timp ce huruitul se amplifică. Cei din salon se clatină pe picioare când în stânga când în dreapta. Asistentele țipă disperate neînțelegând ce se întâmplă. DOCTORUL :(strigă) Păstrați-vă calmul! Este cutremur! ASISTENTELE:(disperate) Aoleuuu! DOCTORUL: Nu părăsiți încăperea, scările sunt vulnerabile la seism! Nu intrați în panică! După câteva clipe dansul diabolic al clădirii se liniștește. Doctorul iese pe hol
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
apropiere. Lumini ca niște descărcări electrice luminează întinderile din noapte în timp ce huruitul se amplifică. Cei din salon se clatină pe picioare când în stânga când în dreapta. Asistentele țipă disperate neînțelegând ce se întâmplă. DOCTORUL :(strigă) Păstrați-vă calmul! Este cutremur! ASISTENTELE:(disperate) Aoleuuu! DOCTORUL: Nu părăsiți încăperea, scările sunt vulnerabile la seism! Nu intrați în panică! După câteva clipe dansul diabolic al clădirii se liniștește. Doctorul iese pe hol. DOCTORUL : Dați drumul la generatoare! Am nevoie de lumină! Doctorul se întoarce în
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
rimează dar, rimează cu hai-hui pe unde umblă ea, criminala ... țicneala, ușchiala, fatala ... Ei, domnule doctor! Ce boală credeți că am?... dădeam, final, pam-pam ... - ... înebuneam ... prosteam ... capul rău duream ... - Alo! Domnu' doctor! Ce-aveți?... sticleți, racheți, glumeți ... Cadrul medical caută disperat o gură de aer în submarinul ce se scufundă și ... Fatalitate!... poate, să înoate, pe spate ... găsește salvarea din impasul consultației. Foarte simplu! Doar cui pe cui se scoate și deci, vindecarea e tot în boala lui. Revenit din haos
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
Eu!...Eu care nu am stat într-o bucătărie mai mult de 10 minute, timp acordat de familie pentru spălarea vaselor, eu care nici până acum nu știu că oul se sparge înainte de al prăji, eu care în cea mai disperată foame mi-am călcat pe inimă și mi-am preparat un ceai cu infuzie de chiștoace în confuzia cutiei de ceai cu scrumiera, eu care nu știu cum fac dar, atunci când stau la “biroul” meu pe masa din bucătărie mă gâdilă talentul
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
capul lui, ci de pe capul lui. Avea cagulatul un fel de lămpaș pe cap.*** Dotat, ce mai !... Sculă de sculă, nu ca rebutul ăla de lanternă a Balconistului. Cum ?Ce spuneam ? Începător, ai ? - Băă !... Mai e unu' în baie ! - urlă disperat Yală. - Aia-i oglinda, boule ! - încercă să-l liniștească Balconistu. Ori el era amețit de căzătură, ori lămpașul proiecta imaginea unei poze, ori oglinda avea pijamale, nu se clarifica nimic în capul lui. Cert era că în fața lui, în spotul
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
prietenoase sau dușmănoase, nu se știe niciodată. Furtună, vânt și alte fenomene... naturale și denaturate. Zi de zi cu capul pe brațe se uita atent la plasa aruncată peste ape. Un băț de pescuit pentru plăcerea de a simți mișcarea disperată sau chiar plină de speranță a peștelui, care sfârșea după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși în desagi, plecau spre târg, în inima orașului aglomerat. Saluta în stânga și în dreapta după
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
dar mai avea acel cabinet de avocatură și un fiu, un băiat blond, frumos ca un zeu, dar care terminând liceul, nu mai era primit în facultate din cauza etichetei de « rus alb ». Băiatul s-a apucat de băutură, iar părinții disperați, l-au căsătorit repede cu această secretară, brunetă, frumoasă și cu un suflet ales. La un an a venit pe lume un băiat, dar tatăl său inconștient de menirea lui, continua să bea.” Mariajul ei nefast se transformă într-o
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
vreme nemișcat, dureros de nemișcat, apoi cu mișcări încete te apleci să aduni bucățelele de suflet ce sau împrăștiat în toate direcțiile. Încerci să le reașezi în aceea formă pe care știi tu c-o avea sufletul tău în încercarea disperată de a-l reîntregi. Oare vei reuși ? Căci sufletul este viața din noi. Fără suflet nu am exista. Suntem născuți din aceeași țărână, praf aruncat în ochii existenței. Suntem suflete pierdute ca florile-n oceane de furtuni. Suntem cruci vii
FÂŞII DE VIAŢĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341804_a_343133]
-
Ci: Îți plac? Un altul mai mărișor din provincie, venit în București, își sună o mătușă de la telefonul public și pus de cineva mai mare să spună că vorbește de acasă, întrebat de unde sună, face ochii mari, persoana îi face disperată semn că de departe, iar copilul răspunde candid: Eu sun de acolo, nu de aici. Naivitate plină de poezie a unui copil nevinovat, pusă în slujba unui neadevăr. M-am născut într-o lume care nu-și revenise încă de pe urma
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
prin Munte) se vor transfigura plebeul proletar în Cavaler-Rege (cu “arme lucitoare” - fulgerul lui Thor), cușma frigiană în coroană esoterică-clopot; prin furor sacer, femeia chtoniană (vândută) devine Prostituata Sacră: Femeia (pluralizată) cu “ură și turbare în ochii ... negri, adânci și disperați” (ochi luciferizați) se transfigurează în Formă Hieratică: “Ca marmura de albe, ca ea neprihănită” - apoi, în stadiul mare, refăcând echilibrul orfic-thanathic: “Scânteie marea lină... Corăbii învechite scheletele de lemn” (ca forme de graniță, între schelet și Revelație) pătrund, prin pânzele
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
că și demonismul Femeii: sau al Androginului (Hyperion) sunt reminiscențe gnostice (Luceafărul, Demonism, dar și Împărat și proletar: “Spuneți că-i omul o lumină? Nici o scânterie-ntr-însul nu-i candidă și plină?” etc.). În viziunea lui Mani, cosmogonia este un gest disperat al lui Dumnezeu, de a salva o parte din sine însuși (deci, aplicat la Eminescu: expresivitatea-amprentare divină.). Omul este creat de Materie, pentru c Materia să mențină închise particulele de lumină (de aceea, scepticul non-vizionar din Împărat și proletar nu
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
tăi : numai ei știu concentrația exactă de melancolie din acest amurg aflat în cădere liberă. Sunt fericit că Îngerul de zăpadă a găsit un loc în inima ta! Uneori mă întreb și eu ce mai fac și mă trezesc privind disperat în jur, negăsindu-mă nicăieri! Oricum, a doua zi se va găsi cineva să mă aducă de la obiecte pierdute!...Aș vrea să mă laud cu noaptea aceasta splendidă, dar știu că numai tu poți face luna să crape mugurii de
PARAŞUTIST ŞI ÎNDRĂGOSTIT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341929_a_343258]
-
de exemplu, cu ocazia zilei de 1 Iunie, dar și a sărbătorilor de Crăciun, așa cum am făcut în anul 2012, evenimente care ne dorim să fie o tradiție pentru asociația noastră) sau pentru a susține cazuri noi, aflate în situații disperate. Nu stați pe gânduri și fiți alături de noi. Nu vă costă decât câteva minute. Toate formularele completate mi le puteți trimite până în luna mai 2013 pe adresa Asociația Un copil pentru copii, Peciu Nou, nr. 84 C, jud. Timiș, cod
APEL LA SUFLET SI INIMĂ de DIANA COZMA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342224_a_343553]
-
de matematică se gândea cum să procedeze s-o aducă pe domnișoara Lepădatu la el acasă, poate și-ar fi schimbat atitudinea față de cei doi. Doamna Orru s-ar mai fi liniștit, iar domnișoara Orru ar fi devenit și mai disperată și dezamăgită atât de el, cât și de lipsa ei de decizie. Ajunsă acasă, Brigitté nu mai avea răbdare până a doua zi ca să facă publică marea sa descoperire. Așa că o sună pe Emanuela să-i spună ultima bombă de
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
alteori, foșnea spulberat de vânt în zări. - Din păcate, nu cred că se mai poate face mare lucru acum - îi răspunse Ana după un timp, încercând să readucă discuția pe făgașul inițial de la care Angela divagase, ca într-o încercare disperată de a se extrage din copleșitorul prezent. Prezent ce părea perpetuu. Căutând prin amintiri, Anei i se părea că revede de fapt aceeași piesă, în care doar actorii erau în parte, alții. Privi spre silueta parcă împietrită a Angelei. - Oare
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
A reapărut la valul următor și după aceia apărea și dispărea periodic ... Pe mal nu mai era decât o fată, în care am recunoscut o pacientă din salonul Iulianei cu care această eră prietena, Fata a început să facă semene disperate, arătând spre apa mării, solicitând ajutor.. Am alergat cât am putut de repede. Aruncandu-ma în mare m-am îndreptat, înotând cât puteam de tare, spre locul unde ar fi trebuit să se afle acea persoană.. Înotam cu disperare, si
DESTIN DE FEMEIE.OANA. COSMARUL de DAN PETRESCU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342350_a_343679]
-
acum trăgeam fiecare de câte o ramă. Nu mai intra apă la fel de multă, însă nu înaintam la fel ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți și disperați. Mergând direct spre mal, nu am fi reușit să străbatem prin furia valurilor întreaga distanță ce ne despărțea. În suflet se strecurase pe nesimțite teama. Până la panică și disperare nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
și au venit în grabă să vadă ce se întâmplă. Toată lumea îl iubea pe ursul Pândele, dar nimeni nu-i putea gasi leacul. Apărură chiar și câțiva mocani din împrejurimi, dar și dânșii dădură, nedumeriți, din umeri. Dalila deveni din ce in ce mai disperată. Din greșeală calcă pe arici și înțepâdu-se sări în sus de doi metri scoțând un chiot de victorie. - Evrica! Evrica! - Erica-aau! Pe nevasta mea o cheamă Erica, nu Evrica! spuse aproape plângind, Socrate - ariciul. - Nu mă interesează cum o cheamă
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
că iată, noi nu avem sursele tale de informare, dar suntem îndurerați și ne arde dorința de a-ți fi de folos... - Margareto, adă-mi, dragă, o cafea, că simt că pocnesc dă nervi ce am pă mine acu’! răcni disperat șeful, înainte de a da vreun răspuns. Bă, Costele, băi băiatule, tu știi că ne-o luară alții înainte, că produce și chinezu’ și rusu’ și paștele mă-sii mai știe cine, nasturi mai ieftin ca noi!? Nimeni nu apucă nici măcar
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
timizi, simțind că s-a întâmplat ceva rău. Când ajunse la pupă văzu catargul prăbușit și sub el Panait zăcând nemișcat. Se așeză pe pieptul acestuia și începu să toarcă. Văzând că nu mișcă începu să miaune din nou, parcă disperat, din ce în ce mai tare. Auzi, parcă un oftat și văzu pleapele marinarului că se mișcă. Acesta intredeschise ochii și îi închise la loc. Peste câteva clipe îi deschise din nou. Încercă să se miște, dar se simțea imobilizat de greul catarg și
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]