4,131 matches
-
și C. Canivet (1997) "China: Role Conceptions After the Cold War" în P.G. Le Prestre (coord.) Role Quests in the Post-Cold War Era: Foreign Policies in Transition, McGill Queens University Press, Londra, pp. 187-224. Bhagwati, J. (1996) "The US-Japan Car Dispute: A Monumental Mistake", International Affairs 72, 261-279. Bilveer, S. (1998) "East Asia in Russia's Foreign Policy: A New Russio-Chinese Axis?", Pacific Review 11, 485-503. Blaker, M. (1993) "Evaluating Japanese Diplomatic Performance" în G.L. Curtis (coord.) Japan's Foreign Policy
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
35, 51, 68, 78, 96, 100-107, 109, 111, 115-116, 123-124, 127, 152, 156, 159-162, 164-165, 172, 174, 177 constituție / 107, 113, 116 Coreea de Nord / 100, 102, 174 Coreea de Sud; statut / 102 criza identității /118 CSCE/OSCE / 107 Declarația comună SUA-Japonia (1996) / 106 disputa privind pisele auto / 104 Doctrina Yoshida / 99, 112 drepturile omului / 156 EAEG / 104-105, 107 FMI/Banca Mondială / 31, 86, 101-102, 108 G7 / 86, 107 Gaitsu / 101, 104, 110, 117, 155 GATT/OMC / 107, Grupul de Lucru de la Manila / 101 Hotărârea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este așadar cea de demiurg, nu de Dumnezeu, care, după expresia lui Leibniz, Dum calculat, fit mundus ("în timp ce El calculează, lumea devine"). • Consecință: concurența artă-religie Creatorul se definește printr-o violență a iruperii în real, al cărui monopol și-l dispută cu Dumnezeu, câteodată opunân-du-i-se: "Prin durată, arta protestează împotriva morții... Arta este aparența a ceea ce moartea nu ajunge să atingă" (Adorno, 1995, p. 51). La fel, Jean Duvignaud (Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967) și Pierre Francastel (Art et
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Proprietatea este anterioară legii, încât ea este recunoscută chiar și printre sălbatici, care nici nu au legi, sau cel puțin nu au legi scrise. Când un sălbatic și-a consacrat munca pentru a-și construi o colibă, nimeni nu îi dispută posesiunea sau Proprietatea colibei. Fără îndoială, un alt sălbatic mai puternic poate să îl alunge din colibă, însă acest lucru nu se poate petrece fără să indigneze și să alarmeze întreg tribul. Tocmai acest abuz al forței este cel care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
barierele dumneavoastră. Voi înarma nave, voi face cuceriri, voi achiziționa colonii și voi crea pentru poporul meu consumatori care vor fi obligați să mănânce grâiul nostru și să bea vinul nostru. Și ceilalți regi vor face același lucru. Vă vor disputa cuceririle, coloniile și consumatorii. Iată război peste tot și lumea în flăcări. Voi mări impozitele mele, vameșii mei, marina mea și armata mea. Ceilalți vă vor imita. Îmi voi dubla eforturile. Ei vor face același lucru. Între timp, nimic nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ceea ce am realizat deci cu Thomas nu a fost numai un creier optim pentru traducerea lui Heidegger, ci, prin Heidegger și dincolo de el, senzația de muncă sălbatică, de dezlănțuire în spirit, pe care numai duelul a două minți care-și dispută ceva ce nu le aparține ți-o poate lăsa. Dar toate acestea nu pot fi povestite, și micul nostru eroism, dobândit într-o bătălie lipsită de fast, trebuie să rămână un secret al nostru, la care nu vor ajunge decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trăgeam de obicei cu Andrei, în sejururile noastre păltinișene. Pe drumul acesta sânt presărate încă două cabane, rămase "ca pe vremuri". Ajung în fața primeia dintre ele. Pe terasa joasă este instalată o masă de ping-pong la care doi tineri își dispută un meci. La câțiva metri de ei, pus pe pervazul ferestrei, un casetofon dat tare le ține de urât. O formație "de cartier", dintre cele foarte îndrăgite de noua generație, reia la infinit aceeași "frază muzicală", ca acul unui patefon
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lămuri repede. Într-adevăr, dacă Rusia voiește războiul, ea nu va accepta propunerea din cauze foarte simple. O campanie de iarnă e în favoarea oștilor slave, fie din sud fie din nord; pe când natura trupelor turcești, cărora nu li se poate disputa un estraordinar curagiu și o deosebită energie în purtarea suferințelor și privațiunilor, esclude totuși campania de iarnă; căci pentru arab, egiptean și alte rase de la miazăzi iarna e un dușman neînvins, pe {EminescuOpIX 224} care, după cum zice proverbul, nu-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alăturare cu repertoriul francez modern, piesa aceasta e bine aleasă. Venim acum la jocul actorilor. Îmbrăcămintea îngrijită, un joc de scenă corect, o grimare destul de caracteristică, sunt lucruri ce le-am lăudat întotdeuna la actorii noștri, cărora nu le-am disputat niciodată talentul. Dar ceea ce constatăm cu părere de rău este că afară de doi-trei, ceilalți nu știu a vorbi. În teatrul românesc ți se pare că auzi citind pe cineva într-o limbă pe care el n-o pricepe. Ca să ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dau de cuminți - își închipuiau într-un rând o stăpânire a Moldovei prin evrei și ceangăi, pentru că știau că evreul s-ar asocia cu orișicine împrotiva poporului românesc. Și astăzi, când poate existența noastră e în joc, când ni se dispută drepturi seculare, emanate din capitulațiile luminaților Domni ai acestor țări, tot ei și prin uneltirea "alianților " ni îngreuiază poziția, trecând peste capetele noastre, cerând drepturi de la străini, de la dușmanii noștri chiar. Știu d-nealor ce i-ar aștepta în Germania pentr-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asupra progresului științific ca succesiune de programe de cercetare era considerată mai conformă cu istoria științelor particulare decît schimbarea la nivel de gestalt (Blaug 1975; Keohane 1983). În fine, un ultim grup de savanți au discutat noțiunea de incomensurabilitate și disputa inter-paradigme. Să ne ocupăm de ultimii, care au creat triada de acum consacrată a teoriilor internaționale (pentru lista completă a acestora, vezi Rittberger și Hummel 1990: 23; Wver 1996: 153). Obsesia triadelor K. J. Holsti (1985: 11) considera următoarele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
chestiunea incomensurabilității într-un mod mult mai subtil, așa încît să cuprindă mai bine discuțiile teoretice din domeniul relațiilor internaționale. Al doilea avantaj al acestei matrici este că ea pune în evidență apropieri și agende paralele de cercetare, acolo unde disputa mai degrabă statică a paradigmelor ar vedea doar paradigme definitive (Guzzini 1988). Cîteva ilustrări vor fi suficiente. Ole Wæver (cel mai recent în 1996) a descris două apropieri importante, care nu prea au sens în termenii paradigmelor incomensurabile, dar apar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acesta ar fi și inutil. Pentru că acesta ar fi cu siguranță cel mai bun mod de a-l reproduce în continuare, tacit și necritic. Bibliografie Abendroth, Wolfgang (1973) 'International Relations, Völkerrecht und Auenpolitik als Teildisziplinen der politischen Wissenschaft ein Disput mit Ernst Otto Czempiel', in Ekkehart Krippendorff (ed.) Internationale Beziehungen, Köln: Kiepenheuer & Witsch, pp. 13-37. Adorno, Theodor, et al. (1969) Der Positivismusstreit in der deutschen Soziologie, Neuwied: Luchterhand. Alemann, Ulrich v. and Erhard Forndran (1979) Methodik der Politikwissenschaft. Eine Einführung
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sunt tratate ca naturale și imuabile. Coeficientul de adversitate, preluat după sugestia lui J.-P. Sartre, arată o altă abordare: faptele sociale sunt construite cultural. În acest sens, ele sunt rezultatul unui proces de negociere între actorii sociali, care-și dispută prioritățile, dar își stabilesc și interesele comune. Evident, în măsura în care raporturile de putere nedreptățesc o parte dintre participanți, este de dorit ca ele să fie schimbate. Când gândurile noastre îi favorizează pe cei din grupurile cărora le aparținem sau pe care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
profundă a scriitorului. Devenit personaj Într-un scenariu pe care nu-l mai controlează defel, autorul jurnalului intim se vede prizonierul ambiției nemăsurate de a face din notația lentă, de zi cu zi, literatură. Creație paradoxală, autoportretul se află mereu disputat de câteva timpuri greu de conciliat. Pe de o parte, el se subordonează spațiului retoricii, pe care o populează cu Întreaga sa gamă de ambiții și cu o insațiabilă nevoie de a se cunoaște. Acest demers trebuie circumscris, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
convingă lumea că erau adecvați la principiile vremii. Unirea a fost insistent prezentată ca un act de voință politică, reprezentativitatea celor implicați fiind permanent subliniată. Din acest tablou trebuiau șterse indiciile contradictorii, cum erau acele acțiuni militare românești în teritoriile disputate cu vecinii. Grija pentru a sublinia "neamestecul" în țările vecine are și accente propagandistice ulterioare, din timpul regimului Ceaușescu, când s-au exacerbat valorile acțiunii populare și ale unanimității românești în problema Marii Uniri. În contextul fricțiunilor naționaliste româno-maghiare, acutizate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ultimatum, mobilizare, toate aceste au fost inutile și puțin glorioase"; trupele române înaintau oricum "la știrea armistițiului, spre Brăila, Focșani, Bicaz, Dobrogea, Cernăuți"110, grăbindu-se să recupereze teritoriul pierdut în 1916 și să se extindă în zonele limitrofe, intens disputate cu vecinii. Coincidența retragerii trupelor inamice cu noua ofensivă românească a fost de la început speculată politic, în dublul sens al acțiunii naționale și al loialității față de Antantă. Aruncând o ultimă privire în paginile de însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de literatură autoreflexivă cu priză la public, pe care îl atrage de partea ei creând un cadru de lectură destins cu ajutorul ironiei, umorului și al plăcerii ludice, lucrările de specialitate mai noi1 care-i sunt dedicate readuc în actualitate vociferantele dispute privitoare la acest subiect, contribuind la depășirea acutului complex al marginalizării pe care l-a trăit mult timp, alături de creatorul ei, această formă de expresie artistică. În lucrarea de față ne-a interesat îndeosebi modul în care, adjudecându-și polemica
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
altfel supuse jurisdicției lui Dioclețian și cezarului Galerius (293-305), inițiatorii acestei prigoane. Falimentul sistemului tetrarhic este vizibil și prin luptele de succesiune ce au urmat abdicării lui Dioclețian și Maximian din anul 305, care au văzut și până la șapte auguști disputându-și conducerea Imperiului. Ceea ce ne interesează este tocmai influența pe care asemenea lupte au avut-o asupra politicii religioase postdioclețiene. În lumea occidentală Maxentius (306-312) și Constantin, potrivnici augustului anticreștin Galerius (305-311), nu au reaprins persecuția, ba chiar au arătat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
stat la originea tendințelor Fanfani și Moro, a fost o mișcare organizată și articulată ideologic; același lucru se poate spune și despre gruparea de stînga, numită Base. Cazul Partidului Social-Creștin valon (PSC) este și mai clar: două familii și-au disputat aici puterea: o aripă sindicală și una burgheză. Primele se recunosc în Jacques Delors, în timp ce celelalte două se situează la dreapta eșichierului politic belgian. În aceeași manieră, pacifist-evangheliștii și conservatorii au divizat democrația creștină olandeză. De fapt, curentele care divizează
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
al lui Giulio Andreotti, DC a fost cel mai renumit dintre partidele creștine. El nu a putut însă rezista tulburărilor provocate de prima Republică italiană. Alegerile din 1994 l-au găsit împărțit între cele trei alianțe electorale care și-au disputat voturile italienilor. Stînga grupa "polul progresist" format în jurul PDS. Este vorba de Cristiani sociali. Dreapta, condusă de Onofrio, constituia Centrul Creștin Democrat, aliat al lui Berlusconi în sînul "polului libertăților", timp în care Centrul se împărțea între vechea casă, redevenită
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]