2,133 matches
-
masculine prin retenție seminală ș.a. Haremul a jucat un rol important în viața particulară a sultanilor, dar și în istoria Imperiului Otoman, era o instituție socială. Acest lăcaș al femeilor ocupa o parte a seraiului, a palatului și comunica cu Divanul instituția consiliului cu atribuții juridice, administrative și politice printr-un spațiu secret numit adalet panceresi sau "fereastra dreptății". În harem sultanii (și înalții demnitari, oamenii bogați- fellahi) își trăiau viața particulară cu soțiile, concubinele și cadânele sau odaliscele. Ierarhia era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
București, 1977. Relgis Eugen, Istoria sexuală a omenirii, Editura Pacifica, București, 1994. Ringdal Johan Nils, Die Neue weltgeschichte der prostitution, Piper, München Zürich, 2006. Salingen V.D., Rasputin amantul mistic, Editura Victor, Editura Romcart, București, 1994. Siguret Catherine, Femei celebre pe divan, traducere de Laszlo Alexandru, Editura Curtea Veche, București, 2009. Șonagon (Shonagon) Sei, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1977. Tudor Dumitru, Femei vestite din lumea antică, Editura Științifică, București, 1972. Utazub Yuan, Viața intimă a suveranilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cora Pearl, Countesses de Castiglione, Katharina Schratt, Alice Keppel, Sadayakko etc. All these, in a certain time, have a special statute, recognized, respected and desired by courtesans. Sometimes they were called Celebrated Women, fatal women, alcove queens, dives for the Divan, mettresses, cocottes, demimondaines etc., the courtesans are paid women, practising paid multiple eroticism and who value their own beauty, intelligence, seduction power, sex-appeal, talents and give value to their attractiveness for conquering men with important social position, to be desired
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
and revenge as well. Powerful and willing, they confronted with hostility, rivalry and competition from the men of the courts, queens and empresses, nobles' wives and their alike that waited to find the proper time to replace them. Mettresses and divan dives experienced glory and brightness, but sufferings, decay, disdain and social exclusion as well. Their spectacular life was marked especially by their successes. Their life was often with luxuries, born titles, accumulated luxuries, won thrones as well as havingthem offered
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
antologați autori din toate epocile, de la preromantici până la cei contemporani. O grijă deosebită de a armoniza tendințele, de a oferi texte variate, aparținând unor scriitori de prestigiu din generații diferite, se observă și în ce privește proza: Mihail Sadoveanu cu fragmente din Divanul persian, cu povestirile Meșter dulgher și Luna mănăstirilor, Cezar Petrescu cu un fragment din romanul Întunecare și cu două scurte nuvele (Învierea omului și A zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
În Occident”. În același timp, ei se legau „pe onoare” să voteze „un principe străin” și „să stăruim În acest vot până-l vom dobândi” <ref id="16">16 D. A. Sturza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad-hoc În 7/19 și 9/21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, tom XXXIV (1911-1912), București, 1912, p. 790. </ref>. Din acest moment, membrii grupului au accelerat pregătirile, atât În țară cât și peste hotare
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
, monahul (a doua jumătate a sec. XIV - începutul sec. XV), autor de imnuri religioase. Logofăt - se presupune - în divanul domnesc și apoi monah, F. este în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân primul autor cunoscut din Țările Române al unor cântări bisericești. Menționat ca scriitor al unui document de danie voievodală către mănăstirea Cozia din 8 ianuarie 1392 (păstrat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
Național de Artă al României, Pallady urmează rețetarul simbolisto-decadent al înscrierii feminității într-o arie a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul artificial al unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului este expus privirii. Cearșaful îi maschează discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va reține în a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Noembre, În taina nopței, Pe malul mărei, Ifigenia în Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit unul dintre sâni, poartă o mască și o rochie neagră care-i subliniază carnația albă. Aceasta stă pe divan, picior peste picior, este poza femeii moderne și nu cea a orientalei care apare cel mai adesea culcată lasciv. Pe un perete se află un nud clasic cu care inevitabil tabloul lui Teișanu intră într-un dialog subversiv, subliniind devierea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
securitatea comercială pe Dunăre (principalul flux cerealier) au devenit o chestiune de interes european. Tratatul de pace de la Paris (1856) mai prevedea, pe lângă libera circulație pe Dunăre, și consultarea populației din cele două principate în vederea organizării lor politice. În 1857, divanurile ad-hoc au solicitat unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, România, în fruntea căreia să fie instalat un prinț străin. Convenția de la Paris (1858), luând act de voința poporului român exprimată prin divanurile ad-hoc, a hotărât unirea parțială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
organizării lor politice. În 1857, divanurile ad-hoc au solicitat unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, România, în fruntea căreia să fie instalat un prinț străin. Convenția de la Paris (1858), luând act de voința poporului român exprimată prin divanurile ad-hoc, a hotărât unirea parțială a celor două țări sub denumirea "Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei". Deși rămâneau separate ca entități politice distincte, fiecare cu propriul său domnitor, guvern și parlament, Principatele Unite împărtășeau două instituții comune (Comisia Centrală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii în ceea ce a rămas în conștiința colectivă sub numele de "monstruoasa coaliție" care l-a forțat pe Cuza să abdice și să părăsească țara în 1866. Împlinindu-se voința populară exprimată în divanurile ad-hoc din 1857, elita politică românească a oferit tronul țării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ca soluție de rezervă după refuzul lui Filip de Flandra, primul ofertat în acest sens. Carol continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de acolo, Toader, ginere lui Mânză de acolo, Mihăilă Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a influenței mai deosebite a umbrăreștenilor în situații de acest fel. Răzeșii umbrăreșteni s-au aflat în câteva rânduri în judecată, inclusiv în fața Divanului Domnesc, cu unii membri din proeminenta familie a boierilor moldoveni Costache, familie care, așa cum vom arăta, a avut implicații aparte în trecutul satului Umbrărești, implicații ce reprezintă un deosebit interes atât pentru obștea Umbrăreștilor, în general, cât și sub aspectul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând pentru păstrarea celei vechi, domnitorul Mihail Sturza intervine cu instrucțiuni pertinente pentru cazul în speță și lămurește mai bine situația și calea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat măria sa amanet lu bărbatul meu după cum arată zapisul ce este la mâna măriei sale”. Fiind somată să achite datoria soțului său, Anastasia motivează că nu are cu ce „răspunde”, și declară că se leapădă „de clironomia bărbatului” ei. În consecință, Divanul, instituit ca instanță de judecată a cazului și de la care domnitorul ceruse împlinirea datoriei bănești, hotărăște că este drept „ca din lucrurile bărbatului să să împlinească datoria măriei sale, în afară de celi ce sunt di pi zăstrea ginirilor”, nici, deducem noi, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai 24, prin care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile d-Sale Torceștii și Blăjerii „se împresoară de moși Gerului”. Văzând și noi câteva din documentele enumerate, constatăm că, într-adevăr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. S.). De acum înainte se instituie clasica stare a țăranilor clăcași din toate satele aservite. Condițiile de muncă și de viață ale acestora devin tot mai apăsătoare printr-o serie de zise așezăminte, cum rezultă, de exemplu, din Anaforaoa Divanului Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de muncă impus țăranilor prin nart = normă, rămân la voia stăpânilor de moșii, ei singuri fiind în măsură și în drept să fixeze cât și când țăranii clăcași trebuie să lucreze, generând numeroasele abuzuri, pricini și judecăți, semnalate în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775, din care am reprodus pe larg mai înainte. E probabil ca evenimentele din 1768-1774 să fi fost percepute de către lucrătorii pământului ca posibilitate și mijloc de emancipare, ceea ce nu s-a întâmplat. După 1774, consolidându-și pozițiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]