5,279 matches
-
poci numele, de a te invita să mori. Au toți nefericirea să creadă că, pentru a părea inteligent, trebuie să atârni, mereu, de o beregată. Ura pare să devină, în asemenea cazuri, nu doar un mod de viață, ci un divertisment și un ideal. Nu pot decât să-i mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ferit, până acum, de această anticameră a iadului. Frica Suferim, se pare, de un masochism galopant, cu înfățișări diverse: ne place să ne cultivăm spaimele, să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
O doamnă, sau domnișoară, altfel foarte bine-crescută, plină de bune intenții, insistentă, dar cuviincioasă, mi-a cerut să mărturisesc o „plăcere vinovată“ în materie de muzică. Urma ca, după mărturisirea mea, piesa menționată să fie difuzată în cadrul unei emisiuni de divertisment. Vasăzică cineva avusese ideea unui scenariu cât se poate de „amuzant“, din care să rezulte ce ascultă pe ascuns câte un grangure de pe scena publică (eventual, culturală). Am încercat să explic de ce ideea mi se pare defectă. În materie estetică
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se pare scandalos. Nu pricep hazul acestei hârjoneli de doi bani și mă înfurii că pierd atâta timp ca să mă explic și să mă sustrag. Întâmplarea de mai sus subîntinde două întrebări: 1. Ce a ajuns să însemne, la noi, „divertismentul“? O mică bălăcăreală cu gâdilici, o zgândărire a „flagrantului“, un moft echivoc, din care cineva să iasă nițel șifonat, nițel micșorat, nițel impur. Așa, ca să mai râdem! 2. Ce cred unii despre oamenii de cultură? Că stau de dimineața până
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
picantă, senzațional și vulgaritate. Numai că, în țările cât de cât normale, tematica aceasta e preluată de publicații specializate, numite tabloide, „presă de supermarket“, „junk-food news“. Uneori, și ziarele „serioase“ lasă să se strecoare, în josul câte unei pagini marginale de divertisment sau de „diverse“, câte o bârfă în doi peri despre celebrități din sport, cinema sau politică. La noi însă, procentul de tabloidizare a tuturor ziarelor și a tuturor posturilor de televiziune a atins cote îngrijorătoare. Fenomenul este simptomul unei primejdioase
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și voma bețivului și râsul prostesc, și înjurăturile și exhibiționiștii și pedofilii, și tâlharii și sadicii. De mitocănime nu mai vorbim. Dar le avem din plin, pe toate, în jurul nostru. N-ar strica să căpătăm, din partea emisiunilor de informații și divertisment, câte o pauză vindecătoare, câte o gură de aer restaurator. Altfel, ideea că realul e nemărginit și că toate comparti mentele sale sunt la fel de „legitime“ ne va îngădui, în curând, să transformăm privatul în privată și, de dragul comodității, să umblăm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
doar optima participare a animalului la viața biosferei. La asta am vrut să ajung astăzi, ca un dar oferit animalului de ziua lui mondială dar, paradoxal, prea puțin cunoscută. Indiferent de scop - subiect al afecțiunii, interesului material ori chiar al divertismentului -, animalul a fost supus unei selecții de către un om dornic - Înainte de vreme - să „corecteze“ Natura, după chipul și asemănarea sa; o fi demiurg? Iar selecția s’a făcut atât Între specii cât și Între indivizii aceleiași specii. Întâi, istoricește chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât bani, adică „ochiul dracului“, e prea de tot. Asta ca să dau un singur exemplu de degradare a unor „elemente“ ale Naturii pentru satisfacerea unor luxuri umane. Dar, dacă Înlocuirea omului de către animal Într’o vărsare de sânge menită doar divertismentului s’a făcut cândva printr’un salt calitativ - creștinarea -, o „lege“ nouă deci, cred că ar mai trebui unul - o nouă lege - nu neapărat În sens religios ori juridic, cât În acela moral, al unei moralități extinse la nivelul biosferei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar ignor câte ONG-uri, desigur nonprofit, se ocupă de ei asigurând unora, așa ca un exemplu ori praf În ochi - deh, chiar și non-profitul poate deveni o bună afacere - facilități excesive: nu caiete, dar televizoare, calculatoare; nu educație, ci divertisment. După care, domnul cu ei. Și-mi aduc aminte de ceea ce evoca Henry Troyat pentru Rusia, infamant țaristă, a anului 1911, „blagoslovită“ și ea cu aceeași „podoabă“. Doar că acești copii erau, cel puțin În Moscova, adunați, crescuți, inclusiv cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
totuși, să trăim pe mai departe Într’o societate... P.S. S’au pomenit și cele mai bine de 400 de emisiuni ale mele, pe care le vreau continuate. O Întrebare Îmi pun totuși: Radioul a Început ca o formă de divertisment la - era să spun purtător, dar Îmi aduc aminte de ditamai lada terminată cu o cască a Începutului, dar - aproape pretutindeni. Și, după ce o epocă a deținut supremația În ale informării, implicit a vehiculat și - tot mai multă - cultură, se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ditamai lada terminată cu o cască a Începutului, dar - aproape pretutindeni. Și, după ce o epocă a deținut supremația În ale informării, implicit a vehiculat și - tot mai multă - cultură, se Întoarce nostalgic - precum curba lui Gauss - spre obiectivul său inițial, divertismentul. Radioul public o face mai cu Încetinitorul, dar urmează aceeași cale, promovată - păcat că banii (una dintre conotațiile negentropicei valori) susțin degenerarea (entropia adică) - de radioul comercial: reclamă și muzica - mai bine zis zgomotul - zilei. Voi avea timp să ajung
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
talia lui în aceată parte de țară. Stăpânea perfect toate figurile jocurilor românești din județele Brașov, Făgăraș, Sibiu, Alba sau de pe Târnave. Mulți ani a fost angajat de patronul unui restaurant-grădină din București numai pentru a răspunde de programul de divertisment al localului. Era atât de pasionat după cântecul și jocul popular, încât atunci când auzea undeva o melodie de joc, nu mai avea astâmpăr și de n-avea cu cine se încinge la o învârtită sau o feciorească, juca de unul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
președintele Academiei, conducătorii cluburilor de fotbal decât rectorii marilor universități, vedetele de televiziune decât actorii eminenți din teatrele naționale, demimondenele decât femeile savante, escrocii decât miniștrii, reporterii unor tabloide decât romancierii și eseiștii, și constatând cu amărăciune că senzaționalul și divertismentul încuibate adânc în carnea prezentului au confiscat aproape exclusiv atenția, în defavoarea trecutului unde se află marile modele, universitarul din orașul lui Bacovia se lamentează cu deplină îndreptățire: "Ni s-au golănit ochii, ni s-a birjărit limba. Ne declasăm voluntar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, cafea, gustări în sortiment restrâns, specialități de cofetărie. 7.2. Bar de noapte - unitate de alimentație publică cu caracter distractiv, având orar de functionare pe timpul nopții. Prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans, iar consumatorilor li se oferă o gamă variată de băuturi, mai ales de cocteiluri, gustări, sortiment restrâns de preparate la grătar, specialități de cofetarie-patiserie. 7.3. Cafe-bar, cafenea - unități specifice desfacerii, cu prioritate, a sortimentelor variate
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
cacao, ceai, băuturi alcoolice fine la pahar, băuturi răcoritoare, sandvișuri, produse de cofetarie-patiserie. În dotarea unităților un rol important revine utilajelor pentru pregătirea cafelei și, în primul rând, a cafelei expresso. 7.4. Disco-bar, Video-bar, Discotecă - unități cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii și al dansului, în acest sens unitatea fiind dotată și amenajată corespunzător. Sortimentele oferite sunt asemănătoare celor din baruri, cu deosebirea că băuturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, având în vedere
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
alcoolice fine la pahar, băuturi răcoritoare, sandvișuri, produse de cofetarie-patiserie. În dotarea unităților un rol important revine utilajelor pentru pregătirea cafelei și, în primul rând, a cafelei expresso. 7.4. Disco-bar, Video-bar, Discotecă - unități cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii și al dansului, în acest sens unitatea fiind dotată și amenajată corespunzător. Sortimentele oferite sunt asemănătoare celor din baruri, cu deosebirea că băuturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, având în vedere că majoritatea clientelei
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
clienților. 10. Unități tip pub și bistro Sunt unități de alimentație publică de influență englezeasca, respectiv franțuzeasca, care oferă sortimente de băuturi și preparate culinare specifice zonelor de influență. 11. Cabaret - unitate de alimentație publică cu caracter de recreere și divertisment în care se desfășoară spectacole complexe cu valoare artistică deosebită. Se oferă consumatorilor preparate culinare de cofetarie-patiserie, diverse băuturi alcoolice și nealcoolice. De obicei, suprafața de servire este realizată în amfiteatru, pentru că programul artistic muzical să poată fi vizionat de la
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
programelor Societă��ii Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. ... Articolul 4 (1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educație, divertisment, sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale, să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competență și exigență, valorile limbii române, ale creației autentice culturale, științifice, naționale
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
și Societatea Română de Televiziune au, fiecare după profilul sau, ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune în limba română, în limbile minorităților naționale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment; ... b) difuzarea programelor prin stații de emisie și linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate, sau prin închirierea rețelelor de telecomunicații audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice; ... c) organizarea și realizarea, în studiourile proprii sau în
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 4. - (1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educație, divertisment, sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale, să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice, să promoveze cu competența și exigenta valorile limbii române, ale creației autentice culturale, științifice, naționale
LEGE nr. 124 din 22 iunie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121053_a_122382]
-
parte, sezonul hibernal nu este cel al vegetației în floare. Cu toate acestea, se știe că "lunile de iarnă, care sunt și cele în care se beneficiază de cel mai mult timp liber și de abundența alimentelor recoltate, sunt propice divertismentului, festinurilor și sărbătorilor"35. Odată cu răspândirea creștinismului, aceste festivități se vor cristaliza în jurul unor solemnități proprii noului calendar creștin. În toată Europa, de altfel, de la solstițiul de iarnă la echinocțiul de primăvară, de la Crăciun la Paști, exista un timp al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
între triburile galilor. E adevărat că exemplul avea o proveniență ilustră, întrucât Napoleon I însuși elaborase pe parcursul șederii în insula Sfânta Elena o lucrare intitulată Précis des guerres de Jules César, care, trebuie să o recunoaștem, nu fusese decât un divertisment pentru prizonierul lui Longwood, care murea de plictiseală. Ca și verii lor germani, belgii nu consumau decât bere. Tot ca și germanii, belgii au fost învinși de către legiunile lui Cezar, care i-au obligat să consume vin. Acest consum a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Meduzei 106, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Născut la Marsilia în 1690, stabilit apoi la Toulon, ordinul Meduzei, care își va răspândi lojele în toată regiunea Provence în secolul al XVIII-lea, avea regulamente al căror titlu era: "Agreabile divertismente ale mesei sau regulamentul societății Fraților și Surorilor Meduzei, sau ale altor societăți bahice." Precum toate confreriile întemeiate atunci, regulamentele de ordine ale Meduzei aveau în principal scopul de a permite într-ajutorarea tuturor membrilor (așa cum încă fac "copiii văduvei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
economică ca o forță care dictează schimbările din domeniul modei. Atât pentru clasa de sus, cât și pentru clasa de jos, consideră autorul, vestimentația este o expresie a bunăstării, care se poate manifesta sub diverse forme: consum ostentativ (conspicuous consumption), divertisment ostentativ (conspicuous leisure), pierdere ostentativă (de timp și bani) (conspicuous waste) și violență ostentativă (conspicuous outrage) pentru a transforma sensul și alegerile în materie de îmbrăcăminte astfel încât să nu coincidă cu norma dominantă (apud A.-M. Sellerberg, 2001, 5415). Astăzi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
control asupra libertății individuale, în favoarea principiilor naționalismului german. Până astăzi, uniformele militare naziste au rămas înscrise în memoria socială ca un simbol al atrocităților celui de-al Doilea Război Mondial. Nu întâmplător adoptarea acestora, chiar dacă uneori doar ca formă de divertisment, stârnește dezaprobarea publicului. În anumite perioade istorice, reprezentările sociale au orientat sistemul de valori și de practici cu privire la uniforma militară, determinând adoptarea acesteia ca ținută obișnuită, de zi cu zi, dar și ca un cod al eleganței. După Războiul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a conținutului și calității vocabularului elevilor la sfîrșitul clasei a IV-a și trecerea lor în ciclul gimnazial, în Buletin de informare și documentare a CD, Sfîntu Gheorghe, nr. 39, 1982, p. 41-49. [189] NEBUNUL, MIHAI, Excursia literară culturală între divertisment spiritual și eficiență pedagogică, în Rev. de Ped., an 31, nr. 8, aug. 1982, p. 29-31. [190] NEBUNUL, MIHAI, Rolul cabinetului multimedia în predarea limbii și literaturii române, în Rev. de Ped., an 31, nr. 11, noiembrie, 1982, p. 29-32
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]