540,079 matches
-
mai putea ieși cu fruntea sus din conflict a declanșat un halucinant mecanism de autoiluzionare: "cei care înșelau au sfârșit prin a se iluziona ei înșiși". Denunțarea lucida a acestei situații nu este lipsită de ironie: calificarea exagerată a unor documente drept secrete duce la scăparea de sub control a datelor. Lupta celor câtorva inițiați cu tomuri imense de documente secrete se soldează de multe ori cu pierderea informațiilor cu adevarat vitale. Întregul eseu este dominat de o intrebare pusă de Ellsberg
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
au sfârșit prin a se iluziona ei înșiși". Denunțarea lucida a acestei situații nu este lipsită de ironie: calificarea exagerată a unor documente drept secrete duce la scăparea de sub control a datelor. Lupta celor câtorva inițiați cu tomuri imense de documente secrete se soldează de multe ori cu pierderea informațiilor cu adevarat vitale. Întregul eseu este dominat de o intrebare pusă de Ellsberg: "Cum de-au putut?". Autoarea nu răspunde, ci completează cu interogații de un bun simț ucigător. Una dintre
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
a așterne pe hîrtie cuvîntul de mai sus, dar altul care să exprime exact atitudinea sa față de așa-zisa "Declarație de la Cluj" nu găsesc. Spun așa-zisa pentru că, pînă în clipa de față, nici unul dintre cei denunțați drept semnatari ai documentului n-a recunoscut c-ar fi avut măcar știre de el. Și atunci? Cum își permite un personaj a cărui principala menire e să vegheze la respectarea legilor să le calce cu cinism în picioare? Fie că dl Constantinescu nu
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
de stat, fără a face o analiză cît de sumara, să lanseze către populație un avertisment atît de grav? Un avertisment, s-o spunem clar, menit să instituie o realitate conflictuală, si nu s-o combată! Ce legătură există între documentul cu pricina (îl iau drept autentic, deși cei invocați că semnatari au tot atît de mult de-a face cu el cît are dl Constantinescu însuși cu onestitatea) și situația din Kosovo? De cînd apelul la descentralizare economică și administrativă
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
pe poziții identice, exasperați de centralismul insuportabil pe care stă cocoțata actuala putere discreționara a regimului Constantinescu. Ce legătură există între dorința românilor, maghiarilor și germanilor din Banat și Transilvania de a duce împreună (repet: împreună!) o viață decentă și documentul din 1986 al Academiei sîrbe de știință, prin care albanezii din Kosovo erau decretați sub-oameni, insecte dăunătoare care se înmulțesc primejdios și care trebuie, prin urmare, stîrpite? Scrisoarea... interceptata de intelectualii cu grade ai domnului Constantinescu e departe de toate
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
e că gestul iresponsabil al președintelui a fost susținut imediat de cîteva ziare importante. Două sau trei din acestea m-au contactat - cu o zi înaintea publicării sale - pentru a-mi cere să-mi dau părerea despre atît de primejdiosul document. Cum doi dintre presupușii semnatari mă avertizaseră că la mijloc e o manipulare de tip securist, le-am sugerat redactorilor cu pricina că înainte de a publica Declarația ar fi normal să-i contacteze pe prezumtivii semnatari, spre a înlătura orice
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
îl vitupera mereu că fanariot și "lifta grecească". Din medalionul d-lui Rădulescu reiese că familia lui Carada era demult stabilită în Muntenia, ca bunicul său matern era sîrb (nu grec), aparținînd unei vechi familii boierești din țară, pomeniți în documente încă din secolul al XVII-lea. Iar tatăl lui Carada a primit în al XIX-lea secol ranguri de boierie. Nimic, în acest medalion, nu verifica pornirile pamfletare ale lui Eminescu în Timpul. Și pentru că veni vorba de medalioane genealogice, să
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
ar fi miza demersului lui Besançon. Dilemă de la care pornește autorul este următoarea: cum de e posibil că principalele evenimente malefice ale acestui secol, Holocaustul și Gulagul, să fie, primul sfredelit de o hipermnezie veșnic alertă, frenetic căutătoare de noi documente, mărturii, descoperiri ale răului, iar al doilea înecat în cețurile unei amnezii suspecte? Studiul lui a apărut în Franța la un an de la publicarea Cărții negre a comunismului, cînd, spre stupefacția lui Besançon, ecourile ei începeau deja să dispară. Firește
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau posterității un document, din care ea să poată scoate informații precise asupra nenorocitei epoci în care România a căzut sub influența Rusiei, pentru ca să poată avea pe viitor mai multă prevedere în judecată minții și mai mult patriotism în pornirile inimii... Atunci vocația mea
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
punctele de vedere, desi văzuse la ce catastrofe dusese teoria raseologică și cercetările antropometrice pe vremea hitlerismului. Mai credea și în eugenie, deși, de asemenea, știa prea bine cum o folosiseră ideologii hitleriști. Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru e, negreșit, un document al unei mărturii probatorii din anii întunecați. Doamnele Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis s-au îngrijit de impecabila apariție a jurnalului, înzestrînd-o cu note lămuritoare foarte bune și corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
cîteva articole și interviuri, redactorul și unii colaboratori ai Jurnalului se referă și la Dosarul Caraion publicat de noi în România literară (nr. 13-14 din aprilie 1999). Vreau să spun din capul locului că primim cu interes și recunoștință orice document ori interpretare care ar conduce la o mai bună cunoaștere a lucrurilor, la eliminarea unor neînțelegeri și confuzii. Am citit așadar cu atenție tot ce conține Jurnalul despre "cazul" Caraion. Și e bine să precizez de pe acum că singurul element
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
ale acestuia din urmă care dovedesc că a "uitat" cît sprijin moral și material îi oferise prietenul său din Franța și că l-a împroșcat cu toate noroaiele de care pamfletarul din el era plin pînă la buza. De autenticitatea documentelor comunicate nouă de dl Pelin nu se îndoiește decît d-na Sipos. "Acestea nu sînt dovezi", scrie d-sa. Dl Florescu (sub pseudonimul Aristarc) socotește și d-sa că ar fi fost necesară reproducerea în facsimil a unei variante olografe
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
îl face fără grație. Iar pe dl Florescu nu atît "cazul" Caraion îl frămînta, cît "cazul" Pelin, care "ne face să ne punem problema asupra necesității accesului la dosarele de securitate". O gazeta care publică de ani buni aproape numai documente și dosare, e de mirare această rezervă. Și oare să nu aibă dl Florescu "informatori" mai prejos de bănuiala? Și: "Convingerea noastră rămîne aceea că dosarul din România literară nu vizează posteritatea omului și nici poziția morală a poetului Ion
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
Florescu "informatori" mai prejos de bănuiala? Și: "Convingerea noastră rămîne aceea că dosarul din România literară nu vizează posteritatea omului și nici poziția morală a poetului Ion Caraion". Aș dori din inimă să aibă dreptate dl Florescu și anume că documentele cu pricina nu sînt de natură a crea o imagine morală urîtă lui Caraion. Că noi n-am vizat asta, mi se pare firesc și m-aș bucura de recunoașterea de către dl Florescu a faptului, daca exprimarea d-sale n-
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
pare firesc și m-aș bucura de recunoașterea de către dl Florescu a faptului, daca exprimarea d-sale n-ar fi suspectă de folosirea improprie a verbului în cauză, care implică intenția. Din păcate, fie că vrem, fie că nu vrem, documentele pătează posteritatea poetului, si asa departe de a fi impecabila. Tocmai despre morală e vorba. Talentul lui Caraion nu l-a pus nimeni la îndoială. Și, în orice caz, adevărul se cuvine spus. Sine îra et studio. Cît privește problemă
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
dus la Zirendorf, unde se află un lagăr pentru cei care cereau azil. Eram posesorul unui lucru extraordinar pentru autoritățile germane, luat fără să știu, cu mine, într-un compartiment al portofelului: copia foii de eliberare din închisoare. Era un document rar și prețios în ^69. Evident, n-a fost nici o problemă pentru obținerea exilului, dar a durat ceva mai mult decît de obicei, din pricina cehilor. Era după Primăvară de la Praga și după invadarea Cehoslovaciei. Diferența dintre regimul de la București și
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
formule aforistice, în mici proze cu efecte incipient artistice sau chiar în exercițiul explicit al unor forme lirice. Paginile sale de jurnal, deși nu au nimic spectaculos sau ieșit din comun, nici că substanță și nici că text, rămîn un document important dincolo de vreo informație anume ori de anecdotica lor generală. Asemenea picturii, ele descriu, în cheie realistă, o lume fragilă, dispersa, transparentă și învăluita în lumini crepusculare. Exact la polul opus, Vasile Dobrian este un profesionist al scrisului. Asemenea multor
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
toate culturile estice au intrat într-o criză prelungită de identitate. Elitele s-au separat decisiv de mase. Dacă, înainte, un român care avea conotații istorice ori politice se vindea în tiraje enorme, acum, literatura de ficțiune stă în umbră documentelor și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în această privință. Alt fenomen este că Vestul a pătruns mai adînc în zona culturii de masă decît în a aceleia de elită. Influențele străine care odinioară afectau exclusiv elitele
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
nu poate și nici nu are intenția să depășească doctrinal comunismul către altceva." (41) Analiza dramaturgiei lui I.D. Sîrbu ca și aceea a rolului său de secretar literar al teatrului craiovean sînt libere de prejudecăți, bazate pe text și pe document. Chiar dacă imaginea finală va fi departe de aceea cu care ne obișnuiseră elogiile reverenței postume, autoarea nu poate fi bănuită de rea intenție, ci poate doar de o luciditate prematură în contextul unui complex al vinovăției încă netratat, indus în
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare scrieri. Caietul reprezintă documentul explorării a tot ceea ce poate deveni poezie. Nu este vorba doar de prozaica existență a familiei Popescu, a cărei convertire în poezie este deja binecunoscută ("Toată familia mea benchetuiește la local familial. Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a petrecut "după intrarea trupelor germane și române în aceste provincii". încă și mai clar se pronunța dl Reichmann în L'Arche (revistă a Fondului Social Evreiesc Unificat) din iulie 1984, la rubrica Document, unde scria (citatul, de asemenea, la Ileana Vrancea) că "exceptînd pe cei 4000 de evrei uciși în pogromurile declanșate în capitală și la Iași de Garda de Fier și Gestapo [...], aceia care trăiau în teritoriile rămase românești au fost salvați
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Ședințele de Consiliu al Uniunii Scriitorilor erau cel mai important prilej. Istorice ședințe, al căror grefier de bună voie s-a dovedit a fi, consemnînd totul și făcîndu-l public, după 1989, în volumele de Jurnal, cele mai prețioase, pînă astăzi, documente ale vieții noastre literare din anii din urmă (cincisprezece, aproape) ai comunismului. Mircea Zaciu a fost un om demn și rezervat în raporturile personale, capabil de tandrețe și devotament, dar ascunzîndu-și ardelenește emoțiile. O distincție naturală îl făcea imediat remarcat
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
marele subiect al mediei autohtone. Ziare, televiziuni, radiouri au tot deșirat firul pînă cînd afacerea a inflamat mai toate partidele parlamentare care au cerut înființarea unei comisii de anchetă pentru descîlcirea problemei. Pînă atunci însă au ieșit la iveală și documente, dar nu din categoria celor limpezitoare, documente care au fost folosite ca elemente de sprijin pentru diverse interpretări asupra reactivării firului pe vremea fostei puteri. Ministrul de Externe de atunci, dl Meleșcanu, a afirmat că nu știe de vreo reactivare
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
radiouri au tot deșirat firul pînă cînd afacerea a inflamat mai toate partidele parlamentare care au cerut înființarea unei comisii de anchetă pentru descîlcirea problemei. Pînă atunci însă au ieșit la iveală și documente, dar nu din categoria celor limpezitoare, documente care au fost folosite ca elemente de sprijin pentru diverse interpretări asupra reactivării firului pe vremea fostei puteri. Ministrul de Externe de atunci, dl Meleșcanu, a afirmat că nu știe de vreo reactivare a firului în dispută. Doi foști miniștri
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
fir, care a existat pînă în '90, a spus dl Roman, dar fără a da amănunte asupra felului în care exista acest fir și la ce era folosit. PDSR-ul și dl Iliescu mai ales, care tocmai oferise presei un document venit de la un binevoitor, că se lucrează la Cotroceni din răsputeri, inclusiv cu viruși, pentru a-l împiedica să mai candideze, și-au jucat de această dată remarcabil rolul de victime. Mai întîi cu proteste susținute de generalități, ceea ce putea
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]