3,782 matches
-
a unei singure persoane, ambele rodul mândriei. (n.s. 1009, p. 455) footnote>, și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe (a ortodoxiei n.tr.) <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Dogmele păstrate rămân tezaurul tradiției pentru toate generațiile. Ele nu sunt legate de un timp, ci au valoare netrecătoare. (n.s. 1010, p. 456 footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96, în Filocalia..., vol. IX, p. 455-456) Credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care a zis Domnul: De veți avea credință cât un grăunte de muștar... (Mt. 17, 20) și celelalte. De aceea, vrând cuviosul părintele nostru Isaac să arate credința a zis că alta este credința cea de obște a dreptcredincioșilor, adică dogmele drepte despre Dumnezeu și despre făpturile Sale inteligibile și sensibile, precum cu harul lui Dumnezeu, le-a primit sfânta și soborniceasca Biserică, și alta cea a vederii, adică a cunoștinței care nu se împotrivește celei ce o naște pe ea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de viață, căci avându-L prin credință pe Hristos în noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate în El Însuși, ca stări iradiind de iubire. Dogma nu e o teorie depărtată de viața
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de viață, căci avându-L prin credință pe Hristos în noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate în El Însuși, ca stări iradiind de iubire. Dogma nu e o teorie depărtată de viața duhovnicească, ci e puterea izvorâtoare a acesteia. (n.s. 340, p. 165) footnote>“. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 25, în PSB, vol. 81, p. 165) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cunoștința premerge după fire credinței. Cele spuse de Scriptură n-au fost spuse numai ca să le înțelegem, ci ca să le și facem”. (Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, suta întâi, cap. 60, în Filocalia..., vol. IV, p. 62) „... în dogmele creștinilor călăuzește credința, nu dovedirea”. (Sf. Grigorie Palama, Despre împărtășirea dumnezeiască, cap.1, în Filocalia..., vol. VII, p. 373) „Astfel, cunoașterea este potrivnică credinței. Căci credința este, în toate ale ei, o dezlegare (o eliberare) de legile cunoașterii, desigur nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Între dereglarea vieții și necredință există legăturile cele mai strânse. Viciul are nevoie să nu creadă în nimic. Lui nu-i trebuie nici Dumnezeu, nici suflet, nici destin veșnic, nici Providență. El nu împărățește în pace decât pe ruinele acestor dogme mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Cei lipsiți de credință nu sunt într-o stare mai bună decât cei care locuiesc în întuneric; ci, după cum cei din întuneric se izbesc de pereți, se lovesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 53, în Filocalia..., vol. I, p. 26) „Nu trebuie să urâm pe cei ce au uitat de viețuirea cea bună și plăcută lui Dumnezeu, și care nu recunosc dogmele drepte și iubite de Dumnezeu. Ci mai vârtos să ne fie milă de ei ca fiind slabi în puterea de-a deosebi lucrurile și orbi cu inima, și cu înțelegerea. Căci primind răul ca bine, se pierd din pricina neștiinței și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
52, sc. 7, în Filocalia..., vol. III, p. 217) „Păcatele din rațiune sunt acestea: necredința, erezia, nebunia, hula (blasfemia), nemulțumirea, încuviințările păcatelor care se ivesc din partea pătimitoare. Iar tămăduirea și leacul acestor rele este credința neîndoioasă în Dumnezeu și în dogmele adevărate, neînșelătoare și ortodoxe, cugetarea neîncetată la cuvintele Duhului, rugăciunea curată și neîncetată și mulțumirea către Dumnezeu”. (Sf. Ioan Damaschinul, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocalia..., vol. IV, p. 187) „Dacă Dumnezeu s-a jurat odinioară că cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 667) „... să primim cu bucurie și cu dragoste pe mama tuturor bunătăților, credința, ca astfel, ca și cum am sosi într-un liman fericit și liniștit, să putem păstra dogmele cele drepte, și viața noastră să o ducem în siguranță, pentru a ne învrednici bunătăților celor veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia II, p. 45) „ În acestea trei stă filosofia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noastră să o ducem în siguranță, pentru a ne învrednici bunătăților celor veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia II, p. 45) „ În acestea trei stă filosofia creștinului: în porunci, în dogme și în credință. Poruncile despart mintea de patimi; dogmele o duc la cunoștința făpturilor; iar credința la contemplarea Sfintei Treimi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a patra, cap. 47, în Filocalia..., vol. II, p. 112) „Cel ce crede
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
învrednici bunătăților celor veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia II, p. 45) „ În acestea trei stă filosofia creștinului: în porunci, în dogme și în credință. Poruncile despart mintea de patimi; dogmele o duc la cunoștința făpturilor; iar credința la contemplarea Sfintei Treimi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a patra, cap. 47, în Filocalia..., vol. II, p. 112) „Cel ce crede se teme; cel ce se teme se smerește; cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 832) „Peste tot, fraților, pretutindeni credința ne este necesară, această credință care este izvorul tuturor bunurilor, care lucrează mântuirea, fără de care nu putem înțelege dogmele, nici marile adevăruri ale religiei noastre; fără credință suntem asemenea oamenilor care încearcă să treacă marea fără corabie; ei plutesc puțină vreme cu mâinile lor și cu picioarele lor, valuri îi acoperă; la fel cei ce se dau propriilor lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cineva ca și despre iudei: Le dau mărturie că râvna lui Dumnezeu o au, dar nu după cunoștință (Rom. 10, 2). Căci închipuindu-și că grăiesc cele drepte și sunt înțelepți, nu bagă de seamă nenorociții că se războiesc împotriva dogmelor adevărului; și stăpâniți de o râvnă falsă ei socotesc că vorbesc în favorul slavei lui Dumnezeu, împotrivindu-se celor ce grăiesc drept”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, în PSB, vol. 38, p. 479) Manifestarea ereticilor „Nimic
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dos. Întrucât trupul Bisericii este unit, diavolul nu poate găsi loc de intrare; dar făcându-se dezbinări, el se furișează pe nesimțite, pătrunde înăuntru, și pe urmă vin smintelile. Astfel, dar, smintelile vin din dezbinări. Dar dezbinarea de unde vine? De la dogmele sau credințele ce sunt contra învățăturii apostolilor. Dar acele credințe false de unde vin? De la a sluji cineva pântecelui și celorlalte patimi. Căci unii ca aceștia, zice, nu slujesc Domnului, ci pântecelui lor. Așadar, nu ar fi sminteli, nu ar fi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 173) „În ce moment apare erezia? Numai atunci când adevărul a fost semănat în suflete și când ele îl primesc aici. După profeții falși, după apostoli ereziarhi, după dogmele alterate iese o erezie corespunzătoare. De unde vine erezia? Ea se ridică chiar din sânul Bisericii; ereticul este aproape totdeauna un renegat, de care se folosește diavolul pentru a pierde în suflete depozitul sfânt al adevărurilor dumnezeiești. Și cine-o introduce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Deci nepedepsirea lor nu se dovedește ca împlinind porunca iubirii de oameni. (n.s. 198, p. 185) footnote>” (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șasea, în PSB, vol. 38, p. 185) „Născocind unele ca acestea împotriva dogmelor Bisericii și îngrămădind mituri deșarte la urechile celor mai simpli, cu dreptate vor auzi: Vai celor ce proorocesc din inima lor ... și nimic din ale Domnului (Ier. 23, 16). Fiindcă, opunând vedenii și preziceri și proorocii ale inimii lor cuvintelor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
răstignesc pe Hristos cei ce explică în chip hulitor sensurile întrupării lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 136, în PSB, vol. 80, p. 321) „... Să respingeți cu toată puterea pe cei ce nu primesc binecredincioasele și mântuitoarele dogme ale Bisericii și să aflați că sunt mai degrabă propovăduitori ai învățăturii lui antihrist cei ce nu mărturisesc pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos în trup, cum strigă limpede marele evanghelist Ioan. E ceea ce propovăduiesc în mod vădit cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce nu aparținea serviciului lui? Apoi dacă călcarea sâmbetei și atingerea de chivotul ce dădea la pământ a adus pe Dumnezeu într-atâta indignare, că nici măcar de cea mai mică iertare nu a învrednicit pe cutezător, oare cel ce vatămă dogmele cele înfricoșate și nespuse, se va bucura de iertare sau justificare? Desigur că nu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni, p. 21) Ferirea de comuniunea ereticilor și a schismaticilor „Se cuvine, dar, să vă depărtați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
86. Gândiți-vă la aceasta, cugetați la aceasta!” (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XC, în PSB, vol. 16, p. 243) „Oare nu se cuvine să se asemene scrierile ereticilor lipsiți de evlavie și speculația înșelătoare a dogmelor elinilor cu mărăcinii din munți și de pe ogoare? Căci ce folos au sufletele oamenilor din acelea, sau mai bine zis ce vătămare nu aduc ele celor ce voiesc să le primească în minte? Deci așa cum mărăcinele e numai hrană focului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și de pe ogoare? Căci ce folos au sufletele oamenilor din acelea, sau mai bine zis ce vătămare nu aduc ele celor ce voiesc să le primească în minte? Deci așa cum mărăcinele e numai hrană focului și mâncare flăcării, la fel dogmele deșarte ale celor rătăciți și poveștile băbești ale slujitorilor la idoli ne aprind flăcările veșnice. Dar spicele și grâul sunt o hrană domestică bună pentru oameni și foarte necesară și de folos. Căci ele ne țin în viață. Ele sunt
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor rătăciți și poveștile băbești ale slujitorilor la idoli ne aprind flăcările veșnice. Dar spicele și grâul sunt o hrană domestică bună pentru oameni și foarte necesară și de folos. Căci ele ne țin în viață. Ele sunt chipul (tipul) dogmelor adevărului, prin care cei ce am crezut ne hrănim cu pâinea cea vie și adevărată, cu Hristos. Iar țarină netedă și lină le este celor ce știu să umble drept prin ea, de Dumnezeu însuflata Scriptură. Căci toate sunt netede
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
C. Yannaras, De l’absence et de l’inconnaisance de Dieu, Paris, Cerf, 1971, p. 887. „Apofatismul este definit ca o sinteză simultană a afirmațiilor Și negațiilor, este evident faptul că atitudinea apofatică nu trebuie identificată cu teologia negațiilor”. Idem, „Dogma und Verkundigung im orthodoxen Verstandnis,” în Ostkirchliche Studien, 21, 1972, p. 132-140, în special p. 133; K. Ware, „Dieu caché et revelée,” în Messager de l’Exarchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale, 23, 1975, p. 89-90, în special 48
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Dieu caché et revelée,” în Messager de l’Exarchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale, 23, 1975, p. 89-90, în special 48 („Vocea negației este în realitate o voce a super-afirmației”) Și J. Zizioulas, „Warheit und Gemeinschaft,” în Kerygma und Dogma, 28, 1980, p. 2-49, în special p. 22 (Nota 72). („Ecuația de la 22 „apofatic” Și „negativ”-, poate conduce la o înțelegere greșită. Adică este o teologie care transcende schema „pozitiv vs negativ” sau „cunoaștere vs ignoranță”); cf. Marios P. Begzos
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
cuvântul acesta, deși nebiblic, a fost socotit de către Sinodul I Ecumenic ca fiind cel mai potrivit pentru a exprima învățătura dogmatică a Bisericii despre deoființimea și egalitatea Fiului cu Dumnezeu Tatăl.Formularea oficială și proclamarea solemnă a acestei părți din dogma trinitară, în care oJmoouvsio" a jucat un rol important, s-au făcut cu ocazia combaterii și condamnării ereziei ariene, de unde opor tunitatea prezentării pe scurt a arianismului, din care rezultă importante deslușiri în problema oJmoouvsio" la Sfântul Atanasie cel Mare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fără suflet, nefiind deci Dumnezeu și om, cumînvață Revelația, ci ceva care nu este nici Dumnezeu, nici om. Arianismul lovea astfel nu numai în divinitatea Mântuitorului, ci și înomenitatea Lui și făcând aceasta, lovea în învățătura creștină de-spre răscumpărare, dogmă centrală a Bisericii. Căci răscumpărare reală există numai dacă adevăratul Fiu al lui Dumnezeu S-a făcut cu adevărat om, devenind frate al tuturor oamenilor și țel al omuluinou, împăcat în Persoana Sa cu Dumnezeu Tatăl, fiind astfel sin-gurul mijlocitor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]