2,821 matches
-
uzând de procedeul transfigurării antinomiilor. Ecstazia intelectului, a cărui stare normală este enstazia, este întotdeauna determinată de un impuls venit din afară. Acest impuls poate să fie dat fie de către revelație, fie de către experiență, lucru extrem de important, care deschide metoda dogmatică spre filosofie și cunoașterea științifică. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt modalități prin care intelectul reușește să formuleze acest ceva transcendent și incomprehensibil prin metodele raționale obișnuite. Altfel spus, distincția dintre cele două stări ale intelectului nu este o scindare a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru a acredita în planul teoriei cunoașterii metoda dogmatică. În acest sens, filosoful român observă că, deși s-a știut că sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru a acredita în planul teoriei cunoașterii metoda dogmatică. În acest sens, filosoful român observă că, deși s-a știut că sunt posibile diverse tipuri sau variante ale cunoașterii (mitică, rațională, intuitivă, dialectică etc.), tuturor acestor tipuri li s-a atribuit același sens: de reducere la minimum a misterului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adâncime și relief 90. Dacă primele două se desfășoară pe linia intelectului enstatic, minus-cunoașterea "se obține în cadrele intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de cunoaștere apare odată cu dogmele. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt formule ale minus-cunoașterii. Ele reprezintă nu numai o metodă, ci un "gen întreg de cunoaștere", va spune Blaga într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în mod paradoxal, nu încearcă să atenueze această îndepărtare, ci să o sporească. Am putea spune că este o formă de cultivare a transcendenței, așa explicându-se valoarea ei prioritar metafizică. 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice În Eonul dogmatic, Lucian Blaga anticipa "o întreagă teorie a cunoașterii" pe baza acestei idei de direcție epistemologică 93. În studiul următor, el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii luciferice 94. Metoda
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal, "trece
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii (...). Optimismul raționalismului vulgar trebuie înlocuit cu atitudinea profund tragică a raționalismului ecstatic"121. Raționalismul ecstatic sau "intelectualismul ecstatic", cum îl numise Blaga în Eonul dogmatic, nu presupune instalarea definitivă în irațional, fără eforturi de raționalizare, "ci, dimpotrivă, încercarea de a ieși din el cu ajutorul intelectului ecstatic. Astfel că, alături de raționalizările enstatice (...), să existe și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o raționalitate extinsă până la minus-cunoaștere, până la integrarea negativului, până la conversiunea metafizică"123. Lucian Blaga distingea într-una din scrierile sale124 mai multe "moduri de raționalizare" a existenței. Am putea spune că, prin descoperirea metodei dogmatice, acest inventar se îmbogățește cu încă un mod. Cum spune un comentator, "în corpul pluralismului metodologic tematizat de Blaga cu privire la științe și filosofie, metoda antinomiei transfigurate este văzută, de fapt, ca unul din modurile de raționalizare a existenței"125, asimilat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al metodei antinomiei transfigurate Metoda antinomiei transfigurate este destinată de către Lucian Blaga în primul rând metafizicii. Ea exprimă, în opinia sa, o formă absolut originală de cunoaștere metafizică. Filosoful român încearcă să acrediteze acest lucru într-una dintre secțiunile Eonului dogmatic, discutând modalitățile metafizice de raportare la transcendent ce au funcționat ca supoziții pentru diferite sisteme de gândire metafizică de-a lungul timpului. În acest sens, distinge cinci modalități 126: • Metafizica raționalistă europeană, prin Eleați, Aristotel, Spinoza sau Leibniz, s-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care rațiunea nu mai joacă nici un rol. Pentru ei, transcendentul este trăibil printr-un fel de intuiție intelectuală. • În sfârșit, o cale aparte este cea pe care au mers Philon din Alexandria, părinții bisericii creștine sau unii gnostici, calea dogmatică, ce are ca supoziție ideea că transcendentul e neraționalizabil, dar formulabil. Lucian Blaga consideră calea hegeliană și cea a lui Plotin sau Schelling drept variante hibride, născute dintr-o tendință confuză de a împăca intelectul cu concretul intuitiv, astfel că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de abordare a transcendentului. Deși nu a fost luată în seamă, de teama contradicției, această supoziție de construcție metafizică, că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de abordare a transcendentului. Deși nu a fost luată în seamă, de teama contradicției, această supoziție de construcție metafizică, că transcendentul este neraționalizabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă obiectul. Toate celelalte formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă obiectul. Toate celelalte formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen, fără dimensiuni, ascuns pretutindeni în dosul lumii văzute", pentru cunoașterea dogmatică "există mistere articulate, mistere cu dimensiunea adâncului, mistere nepricepute dar fixabile, mistere cu relief, cu încheieturi, (...) mistere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen, fără dimensiuni, ascuns pretutindeni în dosul lumii văzute", pentru cunoașterea dogmatică "există mistere articulate, mistere cu dimensiunea adâncului, mistere nepricepute dar fixabile, mistere cu relief, cu încheieturi, (...) mistere potențate, de diferite grade". Formularea dogmatică tocmai acest lucru face, anume fixează un mister în particularitatea sa. "Dogmaticul prinde misterele sub aspectul fiecăruia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen, fără dimensiuni, ascuns pretutindeni în dosul lumii văzute", pentru cunoașterea dogmatică "există mistere articulate, mistere cu dimensiunea adâncului, mistere nepricepute dar fixabile, mistere cu relief, cu încheieturi, (...) mistere potențate, de diferite grade". Formularea dogmatică tocmai acest lucru face, anume fixează un mister în particularitatea sa. "Dogmaticul prinde misterele sub aspectul fiecăruia; aspect care face din fiecare un anume mister. Pentru formularea unui mister, dogmatismul va întrebuința antinomii transfigurate și categorii diferite de la caz la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formularea unui mister, dogmatismul va întrebuința antinomii transfigurate și categorii diferite de la caz la caz. Dogmatismul se mișcă într-o zonă de diferențe și apără misterele de revărsare în marea fără culoare a unicului acategorial". Pledoaria lui Blaga pentru metoda dogmatică are și un alt argument: spre deosebire de toate celelalte metode, ale intelectului enstatic, metoda dogmatică nu exclude pe nici una dintre ele. Ea doar se aplică "acolo unde nici una din metodele enstatice nu istovește transcendentul și unde transcendentul devine opac pentru ele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
caz. Dogmatismul se mișcă într-o zonă de diferențe și apără misterele de revărsare în marea fără culoare a unicului acategorial". Pledoaria lui Blaga pentru metoda dogmatică are și un alt argument: spre deosebire de toate celelalte metode, ale intelectului enstatic, metoda dogmatică nu exclude pe nici una dintre ele. Ea doar se aplică "acolo unde nici una din metodele enstatice nu istovește transcendentul și unde transcendentul devine opac pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un climat de pluralism
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ele. Ea doar se aplică "acolo unde nici una din metodele enstatice nu istovește transcendentul și unde transcendentul devine opac pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un climat de pluralism și toleranță metodologică. Încheierea Eonului dogmatic este o pledoarie și o profeție a lui Blaga pentru folosirea viitoare a metodei dogmatice și minus-cunoașterii. Metoda dogmatică e soluția lui Lucian Blaga pentru dezvoltarea viitoare a metafizicii. Voi prezenta în continuare argumentul său135. Orice sistem metafizic bazat pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unde transcendentul devine opac pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un climat de pluralism și toleranță metodologică. Încheierea Eonului dogmatic este o pledoarie și o profeție a lui Blaga pentru folosirea viitoare a metodei dogmatice și minus-cunoașterii. Metoda dogmatică e soluția lui Lucian Blaga pentru dezvoltarea viitoare a metafizicii. Voi prezenta în continuare argumentul său135. Orice sistem metafizic bazat pe intelectul enstatic atinge inevitabil contradicția. Contradicția, antinomia este, cum a dovedit Immanuel Kant, țărmul la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un climat de pluralism și toleranță metodologică. Încheierea Eonului dogmatic este o pledoarie și o profeție a lui Blaga pentru folosirea viitoare a metodei dogmatice și minus-cunoașterii. Metoda dogmatică e soluția lui Lucian Blaga pentru dezvoltarea viitoare a metafizicii. Voi prezenta în continuare argumentul său135. Orice sistem metafizic bazat pe intelectul enstatic atinge inevitabil contradicția. Contradicția, antinomia este, cum a dovedit Immanuel Kant, țărmul la care eșuează orice metafizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]