3,438 matches
-
absurdă de a fabrica lame de ras, personajul-narator nu poate - și nici nu încearcă - să se conformeze disciplinei impuse de partidul unic. Căsătorit cu o femeie imposibilă, Laura, el se sustrage, de altfel, și disciplinei conjugale, ducând o viață de don Juan. Din numele femeilor cucerite de tânărul inginer în doi timpi și trei mișcări s-ar putea alcătui un dicționar. În scurtă vreme, destrăbălatul își părăsește nevasta și își schimbă și serviciul, ajungând temporar inginer de întreținere la acvariul din
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
demonstreze că pot susține clubul în Liga I. Contactat telefonic de agenția de presă Mediafax, președintele Nicolae Manea a declarat sâmbătă că FC Rapid va face apel la TAS. "Administratorul judiciar al clubului, doamna Andronache, a primit un mesaj de la donul Duru, prin care am fost anunțați că nu am primit licența. Este o veste foarte tristă pentru noi, dar vom merge la TAS, unde suntem siguri că ne vom obține dreptul de a juca în Liga I", a spus Manea
FC Rapid şi Gloria Bistriţa, fără licență pentru Liga I by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74205_a_75530]
-
mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează ca un don Quijote caraghios, produs hilar al comunismului. El vine în sat să propovăduiască o ideologie pe care n-o înțelege (și care nici nu are, de altfel, nimic de înțeles) pentru ca în cele din urmă să fie inițiat el însuși în
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
întîi, este cam... modernă. Sigur, acum și-a însușit întreg arsenalul postmodern. Iar dirijarea ei spre derizoriu vizează adresabilitatea către un public tot mai larg. Da, de acord, dar cu ce preț? Cu prețul luxării întregului bun-gust? Merită tîrgul? I don't buy it! Și să produci reclamă... nu e ușor de făcut! Marii făcători de pub sînt, astăzi, un fel de erudiți. (Îți trebuie, totuși, o aplecare spre enciclopedic). Și sînt trend-setteri. Un fel de guru ai gustului public. Cu
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
nici unul, judecând după legătură, nu era posterior secolului al XVII-lea. - Aveți multe ediții vechi de romane cavalerești... - Da. Moștenite de la tatăl meu. Obsesia lui era să strângă la un loc cele nouăzeci și cinci de cărți din biblioteca lui don Quijote, mai ales pe cele citate în expurgarea făcută de preot; știți doar, “marea și plina de haz rânduială pusă de preot și de bărbier...”... De la el am și acest curios Quijote pe care îl vedeți lângă prima ediție a
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
sporesc densitatea iar cadența lor de desfășurare se accelerează, sugerînd dinamica tot mai amețitoare a istoriei. La originea stirpei în jurul căreia se încheagă trama romanului îi găsim pe Concetta, provenind dintr-una din cele mai sărace familii, și pe întreprinzătorul don Francesco, proprietar de pămînt ce-și sporise considerabil averea prin căsătoria cu o bigotă în vîrstă ce-l umpluse de teamă și dezgust. Rămas foarte curînd văduv, el o luase în casă pe Concetta, adolescenta ce-i va da, după
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
adolescenta ce-i va da, după aducerea exasperantă pe lume a șase fete, mult doritul moștenitor. Asemenea altor cupluri similare (Mastro-don Gesualdo de Giovanni Verga, L'edera de Grazia Deledda), și cel creat de Mariolina Venezia se uită greu. Deși don Francesco i se impusese prin abuz, cum dintotdeauna făcuseră stăpînii, fetișcana se va atașa de el, impresionată, "nu de hainele sale de om bogat, nu de bărbăția mîinilor lui, ci de copleșitoarea-i tristețe și ținu să-i facă un
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
-i facă un dar în plus, așa cum obișnuiesc să le facă săracii celor bogați. Odată cu trupul, îi dădu ceva din ea, ceva căruia nu ar fi știut ce nume să-i dea". (pag. 19) Deși o figură mai degrabă episodică, don Francesco are consistență ca personaj, făcînd posibilă perpetuarea amintirii lui de om autoritar și strîngător ce zidise butoaie cu bani și bijuterii cînd pericolul devenise iminent. Legendara lui bogăție nu va mai fi de nici un folos cînd, după generații, cu
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
cât și în reviste prestigioase; cam la zece articole, abia dacă două sau trei sunt măcar în parte de acord cu perspectiva dumneavoastră. Toate celelalte conțin critici foarte aspre. într-unul din ele, cu un titlu destul de amuzant, "Hey Judt, don't let me down..." ș1ț ("Hei, Judt, nu mă dezamăgi..."), autorul afirmă răspicat că demersul dumneavoastră ar invita la un fatalism extrem, dacă nu la sinuciderea în masă a românilor. Nu cu multă vreme în urmă, aceeași revistă ș2ț scrisese
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
națională... New York, decembrie 2001 Traducere și note de Mircea Mihăieș * Pentru a evita eventuale confuzii și speculații, precizăm că titlul interviului este dat de către traducător. Lui îi aparțin și notele de mai jos. 1 Parodiere a primului vers, "Hey, Jude, don't let me down", dintr-un faimos cântec al formației The Beatles. 2 "Academia Cațavencu". 3 Cartea, apărută la Editura Polirom în anul 2000, conține o lungă discuție între Tony Judt și membrii grupului de cercetare timișorean "A Treia Europă
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
revedea pe Veli. Este aici puțină tristețe mascată de același comportament macho? Indiferență? O pedeapsă pe care i-o aplică instinctiv tocmai pentru că a cedat în loc să-l lase să se descurce singur? Nu știm. Fantele și-a reluat masca de don Juan impenetrabil, indiferent, călare pe motocicletă ca un haiduc pe calul lui. Iar Cătălin Mitulescu împiedică orice lacrimă, urcându-și călărețul în șa.
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
ori rugându-mă ori înjurând ori blăstămând: vara, iarna, în continuu cu câte 25-35 de kilograme de hârtie în spate, călcând câte 50, 60, 70, 80 de km pe zi." Pe acest personaj caraghios și melodramatic, care avea ceva de don Quijote, dar și de Sancho Panza, Cornel Ungureanu îl evocă din toate unghiurile și cu toate mijloacele posibile, citindu-i cu luare aminte versurile și articolele, scrutând vechi fotografii, înregistrând pe bandă de magnetofon mărturiile celor care l-au cunoscut
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
sec. XVIII). * * * Theodor Pallady. Se povestește că maestrul, trecând într-o zi pe lângă o pictoriță amatoare care picta în aer liber, și după ce se aplecase uitându-se atent la pânza ei, ar fi spus către un însoțitor: ,,Elle a le don funeste de la ressemblance". Sau Lucian Grigorescu, imitându-l pe Clemenceau care zice despre soldații italieni: ,,Habillez-les en rose, habillez-les en rouge, ils foutrons toujours le camp!" ,,Îmbracă-i în roz, îmbracă-i în roșu, totdeauna o vor șterge..." * * * Packardul tras
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
aceste rânduri Ciucă baleiază între mai multe nuanțe de colorit local, în corpul romanului abia dacă putem pune degetul pe hartă fără ca aceasta să alunece în secunda următoare. După toate probabilitățile, acțiunea se petrece în Spania. Protagonistul e un anume Don Stephano. Pe iubita lui, pe care-o pierde și-o recâștigă de câteva ori, o cheamă, semnificativ, Dulcineea. Pe cea care-i îngrijește delirurile periodice, printre care și acela care dă titlul romanului, Maica Antoaneta. Dintre prietenii apropiați, Don Chiriacos
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
absurdă (un rege iberic fugărit și linșat inexplicabil de supuși) se ajunge la o adevărată apocalipsă socială. Ieri monarhiști, azi republicani, toți vor să învețe, în noile condiții, suedeza. De aici, o întreagă fantastă epocă a Cincizecimii, la regula căreia Don Stephano se adaptează perfect. Asupra lui se coboară, întâi, harul. El e poliglotul prin excelență. În tinerețe, ni se spune, obișnuia să polemizeze, în bibliotecile Cordobei, când în persană, când în ivrit. Ceea ce nu-l împiedică, ceva mai încolo, să
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
for every Girl Who Goes to college or office alone.If u find any child carrying on road showing his/her address n asking u to take him/her to that address,take that child to police station n plz don't take it to that address . IT IS A NEW WAY GANGS TO STEAL,RÂPE and KIDNAP GIRLS .plz circulate to all .don't feel shy to copy This aș ur status . OUR ONE MESSAGE MAY SAVE A GIRL ATTENTION
O nouă isterie pe Facebook. Vezi despre ce este vorba () [Corola-journal/Journalistic/67390_a_68715]
-
asking u to take him/her to that address,take that child to police station n plz don't take it to that address . IT IS A NEW WAY GANGS TO STEAL,RÂPE and KIDNAP GIRLS .plz circulate to all .don't feel shy to copy This aș ur status . OUR ONE MESSAGE MAY SAVE A GIRL ATTENTION ALL GIRLS AND LADIES: if you walk from home, school, office or anywhere and you are alone and you come across a little
O nouă isterie pe Facebook. Vezi despre ce este vorba () [Corola-journal/Journalistic/67390_a_68715]
-
părăsească Rusia; despre Winston Churchill, un vechi admirator al poetei, care trimisese un avion special să o aducă pe Ahmatova în Anglia și multe altele."2) Isaiah Berlin se întoarce în aceeași seară în casa poetei. Vorbesc despre copilărie, despre Don Juan-ul lui Byron, despre soarta lui Osip Mandelstam, despre Anna Karenina și ipocriziile maestrului Tolstoi, despre Pasternak și Țvetaeva; ea îi citește Poema fără erou, la care mai lucra încă, și Recviemul și îi povestește despre 1937-38, anii Marii Terori
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
termin cartea. Esperanza Araiza, neuitata Pera, era dactilografa poeților și cineaștilor care copiase la mașină opere importante de scriitori mexicani. Printre acestea Regiunea cea mai transparentă, de Carlos Fuentes, Pedro Páramo, de Juan Rulfo, și mai multe scenarii originale de don Luis Buñuel. Când i-am propus să-mi transcrie versiunea finală, romanul era o ciornă ciuruită de petice, mai întâi cu cerneală neagră și apoi cu roșie ca să evit confuziile. Însă asta nu însemna mare lucru pentru o femeie obișnuită
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
Spaniole și mulți alții. Semnificația acestui act, de transcendență singulară în universul cultural hispanic, reiese pregnant din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus lui don Miguel de Cervantes. Sunt încredințat că, oriunde s-ar afla, după vrerea Domnului, este foarte fericit din pricina acestei lecturi". Institutul Cervantes din București, inaugurat în 1991 - alături de cel din Varșovia singurele din Europa Centrală și de Est - s-a raliat
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
fi siguri că sînt bine auziți și înțeleși. Portretele sînt todeauna martori; asta li-e menirea. Martori care aprobă sau condamnă, dar care nu pot fi nicidecum ignorați. Nu întîmplător, în astăzi pe nedrept uitata scenă a portretelor din Hernani, don Ruy Gomez de Silva nu-și trădează oaspetele (chir dacă acesta-i e dușan de moarte), ca să nu-și atragă oprobriul strămoșilor de pe pereți. Don Ruy Gomez evocă faptele mărețe ale acestora (ei vorbesc aici prin glasul său!) pentru a
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
de moarte), ca să nu-și atragă oprobriul strămoșilor de pe pereți. Don Ruy Gomez evocă faptele mărețe ale acestora (ei vorbesc aici prin glasul său!) pentru a fi demn să-i privească, și în viitor, în ochi. Intenția evidentă a lui don Ruy Gomez de Silva e ca și propriu-i portret să li se alăture, cîndva, în galerie, întregind-o. Portretul trebuie tratat întotdeauna cu respect de cel care-l deține. Am îndoieli serioase că Hugo îl va fi citit pe
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
o lașitate fără seamăn. De fapt, pe cînd se laudă cu ei, el le imploră ajutorul, căci e gata-gata să trădeze. Prin chiar prezența lor - ca martori, prin discurs și prin portrete reînviați - de acea dată strămoșii îl salvează pe don Ruy Gomez de Silva. Portretele sînt, de fapt, cele care decid soarta înfruntării pentru Hernani, proscrisul. Charles Surface, nepotul risipitor, nu-și vinde rudele (în efigie) decît atunci cînd nu mai poate vinde nimic altceva. După ce și argintăria și biblioteca
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
portretele, Sir Oliver va renunța la deghizări, asigurînd un happy ending intrigii și intrigilor. Portrait oblige. Portretul e mereu fidel naturii adevărate (și poate că nerevelate încă) a modelului ce-i stă în față. (Iar Charles Surface, cel, ca și don Ruy Gomez de Silva, încă fără de portret, este fidel - fără a o ști prea bine - acelui spirit de familie pe care tocmai îl lua în derîdere.) Odată confruntat cu propriul portret, deci cu adevăratul sine, Sir Oliver-modelul este obligat să
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Alex. Ștefănescu Un don Quijote al dramaturgiei Cad regimuri, se schimbă guverne, instituțiile culturale trec prin tot felul de crize, dar Iosif Naghiu continuă să scrie teatru. Ar continua probabil să scrie chiar și dacă genul n-ar mai interesa pe nimeni. Devotamentul său
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]