49,733 matches
-
spre cel care le promite fie și cioara de pe gard. Oricum, i se dă, nu i se ia! Nu-i cred atât de proști încât să muște nerușinatele momeli chiar fără să-și dea seama. Dar un resort psihologic secret, dorința tânjitoare de-a se simți protejați, alinați, încurajați, fie și la nivel de pură gargariseală, îi împinge ca un arc spre licheaua care anunță iminenta revărsare a laptelui și mierii peste ei. Prietenii îmi reproșează c-am devenit în ultimii
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
lui Macedonski cu Emile Zola (a citit Les Rougon Maquart și alte "capete de operă" ale celebrului romancier) determină solidarizarea cu poziția acestuia, care se produce în cîteva puncte de interferență: critica socială, simpatia pentru pionieratul artistic, simțămîntul de "revoluționar" dorința de-a întemeia o nouă școală literară. Dar nu semnifică oare naturalismul o continuare a uneia din laturile școlii romantice? Demistificarea, "colțul din natură" zugrăvit fără menajamente, predilecția pentru mediile insalubre, pentru, în genere, problemele umane dificile sînt certe ecouri
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre ascunse de lumina zilei și de ochii lucizi". Ne aflăm între zeița uitării, Lethe, și zeița adevărului, Authecatos, adică între "spălarea creierului" și veracitatea în gîndire și faptă, obligați
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
La densité expressive du mangeur de banane, 1996 (proză scurtă). În România a publicat, la Editura Mașina de scris, romanele Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, 2000, și Tango în cârje, 2001. În prezent lucrează la un nou roman, Mecanismul complicat al dorinței. Este Jean Celeste Dimitrescu o Nina Berberova a noastră? Nu. Proza sa n-are nimic din sentimentalismul narațiunilor cu care rusoaica din Paris i-a cucerit, la anii senectuții, pe editorii francezi. Jean Celeste Dimitrescu povestește, cu umor - și adeseori
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
rele pentru soarta Uniunii. Există, evident, și asta m-a obligat la reținerea la care m-am referit, o anumită artificialitate, o falsă animație în breasla noastră, acum, în ajunul Conferinței Naționale. Animația nu mi se pare a izvorî din dorința reală a scriitorilor de reformă a instituției lor profesionale. Dacă ar fi fost așa, s-ar fi înțeles din capul locului că președinția e o corvoadă și că președintele viitor va avea mare bătaie de cap; s-ar fi înțeles
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
mcnbc.com, secția culturală. Volumul Gaura din steag v-a schimbat viața. Cum? Am terminat cu nostalgia si România imaginară și am început cu România reală. Romanele dumneavoastră Mesi@ și Contesa sîngeroasă au fost amîndouă best-seller(-uri). Cum vă influențează dorința de a scrie un best-seller? Cînd scrieți, adăugați anumite ingrediente, la structura de profunzime, vă impuneți un tipar anume care să 'producă' un best-seller? Ar fi bine dac-aș ști astfel de lucruri. Din păcate, nu le știu. Ce legătură
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
în scenă, Al. Cistelecan are ambiția de-a modifica radical scenariul critic închinat pînă acum poetului de care se ocupă, operînd inclusiv asupra mărturiilor pe care acesta le-a lăsat în legătură cu propria sa creație. Aici intervine vocația sa modernă, adică dorința de-a da o față nouă obiectului știut, cu cît mai nouă (imprevizibilă), cu atît mai relevantă. Ținta demersului său o reprezintă spulberarea faimei de "poet al pămîntului" pe care Pillat și-a făcut-o singur, însă venind în întîmpinarea
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
acestora: "Eva e o compunere juvenilă ce tinde să repertorieze atributele stihiei feminine, dar însuși mecanismulei productriv, vizînd feminitatea trecînd din ipostază în ipostază în funcție de "actant" și de decizia viziunii masculine, o reduce la un "conținut" menit să umple vasul dorinței sau proiecției. Chiar și ideologizată, tratată ca abstracție, feminitatea rămîne acvatică, o pură valență lichidă ce se formalizează în tipare atitudinale". În raza teoriei sale, Al. Cistelecan stabilește că Pillat nu concepe profunzimea altminteri decît în termeni acvatici. Inclusiv profunzimea
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
de obiectivitate, și le lasă pe ele să-l cucerească pe cititor. Nu procedează, ca alți poeți, care vin ei înșiși în prim-plan și cer să li se dea atenție. Nu sare etape în desfășurarea unui recital liric, din dorința de-a ajunge repede la fraza memorabilă dinainte concepută, și nici nu lungește discursul la nesfârșit. Poemele sale durează exact cât trebuie. Arta de a provoca neliniștea într-un mod politicos Această eleganță stilistică desăvârșită ne impresionează cu atât mai
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
regimului? Acum aproape 20 de ani, am răspuns pe larg unei întrebări similare puse de Ion Cristoiu, în cadrul unui interviu publicat în Scânteia tineretului. Da, unii s-au pretat la noile condiții a) de frică; b) din oportunism; c) din dorința de a rămâne în actualitate și de a-și vedea numele tipărit; d) din naivitate și confuzie (dar dacă începea cu adevărat "o lume nouă"?); e) din (bună)credință etc. Bineînțeles, simplific. Unii autori (și compozitori, și artiști plastici) au
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
1952; Prințul Miorlau, 1957), ce ne puteți spune? Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria, fantezia, din când în când o metaforă (vezi basmul Nică fără frică), cealaltă poezie sufocân- du-se între dorința mea sinceră de a fi "pe înțelesul poporului" (ce notă de dispreț conținea această sintagmă a Paritdului față de capacitatea de înțelegere a poporului!) și criteriile mele estetice. Drept care, în 1945-55, am intrat în ani sterili, nemaiscriind poezie până la regenerarea mea
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
într-un joc pirandellian de oglinzi paralele în care se reflectă deopotrivă actorii și personajele, eroii și spectatorii. Centrele de gravitate se configurează treptat, constînd din fulgurante sugestii despre ideea de manipulare și instinctele sexuale primare, angoasa complexelor personale și dorința universală de a fi altcineva, marota celebrității cu orice preț chiar și pentru cîteva minute, etc. Un păpușar devenit șomer își găsește de lucru ca sortator la stupidul etaj 7 1/2 (!) al unui impozant imobil. Aici descoperă o portiță
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
punctul central", loc "vital", primordial și, tocmai de aceea, "neștiut". Apare astfel imaginea unui "loc" ale cărui coordonate sunt "câmpia verde", "casa albă", "copacul înflorit", "mormântul mamei" (Enigmă) sau "grădina", în care eul poetic sapă ca în "propriul trup" (Grădina). Dorința, nevoia, imposibil de stăpânit, de a pătrunde în interiorul propriei ființe creează abisul, o figură geometrică ce se adâncește, prelungind în interior, la infinit, imaginea din afară, și la al cărei capăt ar trebui să se afle mult căutatul punct: "Ochiul
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
de culori și parfumuri" (Lecția) sau, într-unul dintre poemele inedite: "mai ai de făcut pasul/ pe care Iubiții tăi/ l-au făcut/ în așteptare/ ești tu/ mai fericită/ sau poate ei?" (Pasul). Senzualitate, moarte, viață, lumină, iubire, căutări, obsesii, dorințe, alcătuiesc un sentiment difuz, care pare a fi același în toate poeziile și pe care doar timpul îl modelează, dându-i mereu altă formă. Viața și cuvintele devin un joc sobru. Finalul" tinde către armonie, dar sentimentul fricii nu este
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
sper să nu-mi dăuneze prea mult. Cu cîțiva ani în urmă, la Uniune s-au mai dat și niște premii Nobel. Și iarăși am fost trecut cu vederea. Dincolo de toate, zeci de ani am trăit pentru alții, stăpînit de dorința de a fi util. Am scris cu gîndul la alții, mereu și mereu la alții, atent, firește, să nu fac o singură concesie în ce privește calitatea. Cel puțin așa cred și așa îmi văd acum romanele. Într-o zi, însă, va
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
atunci cînd e vorba de corupție. Misiunea lui e să taie în carne vie, chiar dacă astfel provoacă țipete de durere în guvern. Se pare însă că țipetele pe care le-a stîrnit raportul lui Grecea au fost mai puternice decît dorința premierului de a vedea cum stau sau mai bine zis cum se mișcă faptele de corupție în România. Orice ar spune Ministerul de Interne despre rapoartele lui Grecea, e clar că dezvăluirile acestuia despre faimosul Ouatu sînt adevărul adevărat, încît
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
fiecărui tip de material documentar, de la cunoscutele fișe din cataloagele tradiționale, la dicționare de toate felurile, bibliografii și pînă la resursele electronice (internet, cataloage electronice). Redactînd textul pe ciornă stabilim publicul-țintă și felurile în care îl putem motiva (apelînd la dorința de confort, de fericire, de independență, de putere, de prietenie, de recunoaștere, de siguranță, la curiozitate, grija pentru alții, etc.). Învățăm cum să tratăm un public ostil, indiferent sau entuziast, cu alte cuvinte, cum să ne adaptăm lui, să-i
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
simbol identitar, a ajuns iute �monedă calpă", pe care-o irosești într-o clipită la piață. Argumentul lui Cezar Paul-Bădescu, îngrijitorul de număr, e și el echivoc în ce privește concepția grupajului: analiza receptării (�ce a mai rămas din Eminescu astăzi") sau dorința de a o modifica, de a propune, cum se zice, o �viziune nouă" (editarea unor articole care �au un sănătos aer de prospețime")? La rîndul lor, contribuțiile semnatarilor, luate fiecare în parte, și orchestrarea acestora în ansamblu, au făcut adesea
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
rareori în prim-plan, dar este o prezență permanentă în fiecare frază. Memorialista nu poate - și nu-și propune - să scrie impersonal. Dacă ar colabora la o revistă cu note nesemnate, acele note tot semnate ar fi, stilistic. Cuprinsă de dorința impetuoasă de a se exprima, ea răvășește vocabularul limbii române, luând fără economie toate cuvintele de care are nevoie și eventual și sinonimele lor. Adevărurile sunt construite rapid, cu mare desfășurare de forțe, dar și cu rectificări succesive, făcute din
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
fac parte din poporul român, unul foarte diferit față de cel ce a fost. Trebuie să recunosc oarecum deziluzionată că lista nu se anunță a fi consistentă, dimpotrivă. Adevărul e că sunt tentată să depășesc și eu conturul, condusă de o dorință absurdă de a trăi și altceva, de ideea că acolo, afară, e cu totul o altă lume, că acolo mă așteaptă ceva promițător. Probabil asta e ideea pe care ai materializat-o și tu, dar poate nu erai persoana potrivită
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
ce aveai aici și ești pierdut în gustul înșelător al comodității. Ți-e frică să începi de la zero și să construiești ceea ce visezi. Oare voi ajunge și eu în situația asta? Oricum, sunt conștientă că zilele trec și până la urma dorința se va stinge în tine. Te vei conforma cu o realitate de care nu poți să scapi. Trăim așa de 9 ani, eu vreau să plec, tu vrei să vii. Păcat că drumurile noastre nu s-au încrucișat niciodată. Revenind
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
află în biserică. Noi nu întindem mâna. Nici material. Și nici moral. Nu-i așa? Acum, dacă m-aș întreba singur pe mine ce m-a făcut să aleg acest subiect, m-aș minți din nou. Mi-aș răspunde că dorința mea cea mai aprigă de bărbat de 54 de ani ce trăiesc de 13 ani printre străini este să fiu îngropat, când o să vină timpul, alături de mama, ca să ni se amestece oasele și să ne întâlnim din nou, așa cum am
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
și localistă. Un joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană ("momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o dorință de a păstra deschise cât mai multe opțiuni, dar simultan o neputință de a lua o decizie rațională. Anul trecut, un distins intelectual din România îmi descria o țară împărțită maniheist între NOI, "pro-occidendalii" cei buni, și EI, răii, foștii
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
religioase (creștine sau nu) în număr semnificativ. Asta este realitatea, greu, chiar imposibil de negat. Cu alte cuvinte, ar fi aici vorba mai ales de soluții practice, de moduri de a echilibra, de a doza, în chip judicios nevoile și dorințele diverselor grupuri. Nu mi se pare chiar o sarcină atât de întortochiată și ponderoasă. Cu puțină bunăvoință, judiciozitatee și integritate se poate (re)constitui o stare de normalitate dintre cele mai simpatice. Sigur, un "multiculturalism" dăscălesc, cu nuiaua în mână
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
a relației tată-fiu. ("Puiu proiectează asupra imaginii interiorizate a tatălui întreaga încărcătură emoțională, de tip pasional, care caracterizează îndeobște legătura primară cu mama. Eul său adoptiv este astfel condamnat să rămînă imatur."). Iubirea pentru enigmatica Mădălina e înfățișată ca o dorință de a se regăsi pe sine. ("El vrea să se oglindească în această ființă, care însă i se refuză"), pe mama sa pierdută. Mădălina, în imaginea lui Puiu, capătă ipostaza tatălui său însuși, niciodată absent din relație. În această relație
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]