5,695 matches
-
care citește, adică de credința și convingerea cu care se roagă. Sărindarul - vine de la grecescul saranda care înseamnă patruzeci (40) și este pomelnicul numai pentru morți, de regulă pentru o singură persoană, recent decedată, care se pomenește la Sfânta Și Dumnezeiasca Liturghie până la parastasul de patruzeci (40) de zile al răposatului. De regulă, sărindarul conține pe lângă numele celui adormit, și o sticluță cu vin, o prescură sau colac, lumânare și tămâie. Există și o ierarhie ce se recomandă a fi respectată
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
adăuga vouă" (Matei 16:33). (Cf. Cristina Roman - http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/638/ d%C4%83m-acatiste-pomelnice-liturghii-sau-s%C4%83rindare - 04.02.2014/30.05.2015). Câteva concluzii și încheierea Pomelnicul, cererile cele spre folos și rugăciunea pentru alții Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prin rânduiala ei, cuprinde toate pomenirile, pentru toate cererile cele spre folos. Acestea, cu mult discernământ, sunt rostite de slujitori la modul general, făcând astfel indispensabilă prezența activă a credincioșilor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Ritualul și cuvintele rostite
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
rugăciunea pentru alții Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prin rânduiala ei, cuprinde toate pomenirile, pentru toate cererile cele spre folos. Acestea, cu mult discernământ, sunt rostite de slujitori la modul general, făcând astfel indispensabilă prezența activă a credincioșilor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Ritualul și cuvintele rostite de slujitori provoacă în noi implicarea directă în actul rugăciunii, întrucât ea vizează „pe toți și pe toate”, adică toate persoanele cu toate nevoile, cu tot concretul vieții noastre și al lumii întregi. Pomenirea în
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
noi implicarea directă în actul rugăciunii, întrucât ea vizează „pe toți și pe toate”, adică toate persoanele cu toate nevoile, cu tot concretul vieții noastre și al lumii întregi. Pomenirea în rugăciune, împletită cu prezența noastră activă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urcă viața noastră către sensul ei plenar: cosmic și eshatologic.“ Una dintre cauzele care au dus la modificarea rațiunii cosmice a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, pe un înțeles particular sau autonom, este introducerea și citirea uneori în mod excesiv
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
și al lumii întregi. Pomenirea în rugăciune, împletită cu prezența noastră activă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urcă viața noastră către sensul ei plenar: cosmic și eshatologic.“ Una dintre cauzele care au dus la modificarea rațiunii cosmice a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, pe un înțeles particular sau autonom, este introducerea și citirea uneori în mod excesiv, în cadrul ei, a pomelnicelor. Robert F. Taft, expert în istoria Liturghiei Răsăritene, arată că însăși introducerea ecteniilor a declanșat modificarea rațiunii Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
și Dumnezeieștii Liturghii, pe un înțeles particular sau autonom, este introducerea și citirea uneori în mod excesiv, în cadrul ei, a pomelnicelor. Robert F. Taft, expert în istoria Liturghiei Răsăritene, arată că însăși introducerea ecteniilor a declanșat modificarea rațiunii Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de la rugăciune bazată prin excelență pe mulțumire la o rugăciune care accentuează cererea. Dintre unele excese amintim doar de prelungirea Ecteniei mari și a Ecteniei întreite, cu suplimente pentru toate trebuințele, și citirea cu glas tare a pomelnicelor cu
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
pe mulțumire la o rugăciune care accentuează cererea. Dintre unele excese amintim doar de prelungirea Ecteniei mari și a Ecteniei întreite, cu suplimente pentru toate trebuințele, și citirea cu glas tare a pomelnicelor cu vii și adormiți în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Trebuie să avem în vedere că introducerea pomelnicelor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie ține de o rânduială târzie, care are o puternică influență occidentală (vezi și Robert F. Taft, „O istorie a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur”, Renașterea
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
de prelungirea Ecteniei mari și a Ecteniei întreite, cu suplimente pentru toate trebuințele, și citirea cu glas tare a pomelnicelor cu vii și adormiți în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Trebuie să avem în vedere că introducerea pomelnicelor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie ține de o rânduială târzie, care are o puternică influență occidentală (vezi și Robert F. Taft, „O istorie a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur”, Renașterea, 2012, pp. 314-330). Cu toate acestea, nu citirea lor este problema (pe undeva
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
semn excepțional de comuniune), ci excesul și accentul pus doar pe ele, ceea ce duce la depășirea rânduielii, care cere clar ca acestea să fie citite la anumite momente stricte, tocmai pentru a nu modifica sensul de bază al Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, care nu este exclusiv cel de cerere, ci mai ales cel de mulțumire. Altfel, Liturghia devine o slujbă a nevoilor particulare. Nu trebuie să se încurajeze rugăciunea prin corespondență, pentru unii fiind de ajuns faptul că au dat pomelnic
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
mulțumire. Altfel, Liturghia devine o slujbă a nevoilor particulare. Nu trebuie să se încurajeze rugăciunea prin corespondență, pentru unii fiind de ajuns faptul că au dat pomelnic la Altar, iar restul participării la slujbă fiind considerat de prisos. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie prin rânduiala ei cuprinde toate pomenirile, pentru toate cererile cele spre folos. Acestea, cu mult discernământ, sunt rostite de slujitori la modul general, făcând astfel indispensabilă prezența activă a credincioșilor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Ritualul și cuvintele rostite
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
considerat de prisos. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie prin rânduiala ei cuprinde toate pomenirile, pentru toate cererile cele spre folos. Acestea, cu mult discernământ, sunt rostite de slujitori la modul general, făcând astfel indispensabilă prezența activă a credincioșilor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Ritualul și cuvintele rostite de slujitori provoacă în noi implicarea directă în actul rugăciunii, întrucât ea vizează „pe toți și pe toate”, adică toate persoanele cu toate nevoile, cu tot concretul vieții noastre și al lumii întregi. Toți tâlcuitorii
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
și cuvintele rostite de slujitori provoacă în noi implicarea directă în actul rugăciunii, întrucât ea vizează „pe toți și pe toate”, adică toate persoanele cu toate nevoile, cu tot concretul vieții noastre și al lumii întregi. Toți tâlcuitorii Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, fără excepție, au subliniat acest caracter general, total sau cosmic al ei, care nicidecum nu trebuie rezumat la trebuințele mărunte și restrânse ale vieții particulare, întrucât este singura rânduială liturgică la care actualizăm Jertfa nesângeroasă a Mântuitorului Iisus Hristos
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
și nu invers. Adică dorințele mele mărunte și reduse capătă un cu totul alt înțeles, unul mult mai înalt, atunci când sunt subscrise rațiunilor și ierarhiei întregii creații, pe care Liturghia le actualizează. Practic, procedând în acest mod, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se restaurează în noi propriile înțelesuri despre lume, despre om, despre Dumnezeu și relațiile dintre acestea. Și dacă Dumnezeiasca Liturghie nu face aceasta, atunci nici o altă slujbă nu o va mai putea face. Ca să nu spunem că pentru nevoile
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
sunt subscrise rațiunilor și ierarhiei întregii creații, pe care Liturghia le actualizează. Practic, procedând în acest mod, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se restaurează în noi propriile înțelesuri despre lume, despre om, despre Dumnezeu și relațiile dintre acestea. Și dacă Dumnezeiasca Liturghie nu face aceasta, atunci nici o altă slujbă nu o va mai putea face. Ca să nu spunem că pentru nevoile personale, de zi cu zi, Biserica a rânduit atâtea ierurgii, deși și acestea toate sunt și au nevoie, la rândul
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
slujbă nu o va mai putea face. Ca să nu spunem că pentru nevoile personale, de zi cu zi, Biserica a rânduit atâtea ierurgii, deși și acestea toate sunt și au nevoie, la rândul lor, să fie sub¬scrise Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Este de ajuns să trimitem la „Mistagogia” Sfântului Maxim Mărturisitorul ca să înțelegem că rațiunea cosmică a Liturghiei cu nimic nu trebuie umbrită de particularismul nevoilor sau al numelor pomenite agasant. În ordinea gândirii sale inspirate, care reflectă Tradiția Bisericii
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
de particularismul nevoilor sau al numelor pomenite agasant. În ordinea gândirii sale inspirate, care reflectă Tradiția Bisericii, Sfântul Maxim Mărturisitorul, contrar unor demersuri autonome, de liturghii particulare de pe atunci pornite în Occident, vorbește despre caracterul cosmic - eshatologic al Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii în care cele mai mari se apleacă spre cele mai mici și cele mai mici se orientează și tind către cele mai mari, Dumnezeu străbătând lumea spre cele mai restrânse forme ale sale, iar făpturile urcând unele prin altele
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
locul potrivit în slujbele Bisericii. Un model practic de citire a lui îl putem împrumuta din rânduiala călugărească, pomelnicele fiind citite la slujbele celor Șapte Laude. Putem spune că pomenirea în rugăciune, împletită cu prezența noastră activă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urcă viața noastră către sensul ei plenar: cosmic și eshatologic. (Cf. Gheorghe Butuc - http://ziarullumina.ro/pomelnicul-cererile-cele-spre-folos-si-rugaciunea-pentru-altii-103186.html - 29.06.2015/30.06.2015). Material documentar, întocmit, realizat și redactat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Învățătura ortodoxă despre locul
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
cui va fi acest mormânt?" Cu o săptămână înaintea sfârșitului său, predica zilnic, la fiecare masă, și prelungea, ca niciodată, sfaturile duhovnicești, căutând să stea de vorbă cu fiecare din obște. În ziua când a murit, a slujit Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, iar după-masă a plecat într-o comună din apropiere, împreună cu un grup de maici, pentru a aduce alimente rămase acolo din cauza unor inundații. La un moment dat, pe când se întorceau, Părintele Dometia s-a lăsat ușor în genunchi, cu
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
important este cuvântul. Amintiți-vă însă de Evanghelia după Ioan: “La început a fost Cuvântul... etc”. Așadar, există Cuvântul care zidește și cuvântul care distruge, iar acesta din urmă este “invenția” omului, el se face vinovat de inversarea calității Cuvântului dumnezeiesc, ziditor, în cuvântul omenesc, distrugător! Precizare: aici cuvântul include și gândul, care nu este altceva decât cuvântul nerostit (căci gândim în cuvinte), iar consecința acestui “binom” și “unitate” în același timp, este tocmai ceea ce numim realitate (infăptuire, realizare, fapt împlinit
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
dăruiești. E însăși dăruirea și-atunci când n-o primești, E leagănul de-acasă, și dorul de părinți Și-unește pe vecie toți oamenii iubiți. Minciuna, răul, ura în ea nu le găsesc. E tot ce-i mai frumos din rai Dumnezeiesc. Ea lasă-n în inimi pacea și nobila chemare, Să ne iubim de-a pururi, cât vom trăi sub soare! CORTUL VEȘNICIEI Să nu lăsăm minciuna să ne cuprindă firea, Și nici păcatul urii să stingă nemurirea. Să dăruim frumosul
POEME SPONTANE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353026_a_354355]
-
puțin în versetele în care se redă necazul lui Lazăr. Lazăr nu s-a învrednicit de pomenirea numelui său în casa bogatului, iar numele bogatului s-a învrednicit în versetele care erau pentru Lazăr. De aici vedem diferența între bunătatea Dumnezeiască și cea lumească, diferența între natura divină și cea umană! Săracul Lazăr sa învrednicit de puține lucruri în viața de zi cu zi, de aceea situația lui s-a învrednicit de o descriere în două versete. Pe când bogatul a avut
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
Lazăr Mântuitorul o face nu pentru a arăta că bogăția e rea, ci pentru a arăta că numai cel sărac poate să ajungă la cunoașterea lui Dumnezeu. Poți fi bogat(în cele ale lumii) și să fii sărac în cele dumnezeiești dar poți fi bogat(în cele ale lumii) și totodată să fii și bogat în cele dumnezeiești. Așa sunt adevărații economi, cei care își chivernisesc bine talantul. Iar în ce privește sărăcia să amintim că poți să fii sărac în ambele direcții
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
numai cel sărac poate să ajungă la cunoașterea lui Dumnezeu. Poți fi bogat(în cele ale lumii) și să fii sărac în cele dumnezeiești dar poți fi bogat(în cele ale lumii) și totodată să fii și bogat în cele dumnezeiești. Așa sunt adevărații economi, cei care își chivernisesc bine talantul. Iar în ce privește sărăcia să amintim că poți să fii sărac în ambele direcții dar poți fi și sărac dar și bogat pe de ambele părți. Cuvântul "a zace" vrea să
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
și ei nu au? Lazăr nu osândea pe nimeni, ci aștepta așa, fără pic de revoltă contra cuiva. Iată de ce a fost dus în rai: nu numai pentru sărăcia lui, ci mai ales pentru aceste virtuți ale lui cu totul dumnezeiești. Lazăr nu voia decât să nu moară de foame, atât. Văduva din Evanghelie striga la bogat, dar Lazăr tăcea. Fața lui era istovită de durere, de boală, de foame, dar el tăcea și răbda. Stătea acolo, la poartă, liniștit, resemnat
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
să-i osândim pe ceilalți, în necazurile și nenorocirile lor. Bogatul a fost îndată osândit la iad. Pentru ce? Sfântul Ioan Gură de Aur, analizând cu spiritul lui duhovnicesc adânc această parabolă, scoate și (de) aici niște înțelesuri cu adevărat dumnezeiești. Și așa cum găsește multe virtuți săracului Lazăr, tot așa descoperă bogatului multe însușiri negative pentru care a fost lepădat de la fața lui Dumnezeu. Bogatul avea ca primă meteahnă îmbuibarea și lipsa de dragoste; el nu știa ce este mila. Era
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]