2,127 matches
-
alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 55). Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 Sursa: calcule proprii după A. Drace-Francis (2006, pp. 76-77, Fig. 1.7 și Fig. 1.8). Axa verticală reprezintă numărul de cărți în limba română publicate în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cadrul legislativ pentru cele două principate. Scopul Regulamentelor a fost îndoit: de a raționaliza și reforma instituțiile consacrate ale vieții politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu principiul separării puterilor în stat) nu ținteau la revoluționarea vieții publice, ci, dimpotrivă, la o paradoxală modernizare în cadrele tradiției. După cum remarcă și K. Hitchins, unul dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de învățământ este instituționalizat doar în 1831-32, cu ocazia adoptării Regulamentelor Organice. Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii "constituții" a principatelor, să înființeze câte o "școală obștească" (Murgescu, 1999, p. 33). Învățământul public a fost organizat prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Țării Românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor texte religioase, putem avea o înțelegere mai concretă a cât de infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o modalitate de prezervare a ortodoxiei, una din rațiunile de a fi ale statului fiind aceea de păstrare a adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și s-a afirmat cel mai plenar în Ardeal unde a continuat să rămână doctrina identității naționale mult după ce în principate latinismul a devenit anacronic -, ci și că dacismul și-a făcut apariția în afara arcului carpatic. Succesele politice ale principatelor dunărene, culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un nivel de paritate etnico- națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de analfabetism sunt situate în Munții Apuseni și Maramureș, ambele regiuni cunoscute ca autentice cuiburi de românism în caleidoscopul etnic transilvănean. Între acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831/32- 1930) a fost necesar pentru alfabetizarea a jumătate din populație! Sub programul de școlarizare publică a populației, În Vechiul Regat, rata literalității a crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor a lui R. Ilie (1936), recurg la o diviziune cvintuplă a trecutului românesc: • perioada veche, "care începe cu primele știri privitoare la pământul românesc și merge până la 1300"; • perioada formării și organizării Principatelor (1300-1400); • perioada luptelor pentru apărarea granițelor dunărene (1400-1600); • perioada decadenței politice (1600-1821); • perioada luptelor de libertate și unitate (1821-1919). Pragul simbolic reprezentat de anul 1600 își face apariția ca moment de fractură a istoriei românilor, marcând climaxul eroismului românesc și totodată începutul decadenței politice pe măsură ce statele române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românești într-un singur Stat, apare odată cu desvoltarea capitalismului, care avea nevoie de un stat bine organizat, cu o piață internă mai mare" (Roller, 1952, p. 367). Manualul pare a elabora o teorie a conspirației capitaliste pentru explicarea unirii principatelor dunărene, avansând ideea conform căreia "clasele stăpânitoare au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Râmnicu de Sus Cochirieni Cogeatac Piatră Cobadin Crângu Tufani Crișan Cotu Văii Pietreni Comana Credință Vânători Dobromir Crucea Saligny Corbu Cuigiuc Dulgheru Curcani Șibioara Costinești Dobromir Deal Dumbrăveni Deleni Siliștea Cumpănă Esechioi Dunărea Dropia Ștefan Cel Mare Cuza Vodă Galita Dunăreni Dulceșu Țepeș Vodă Lazu Giriița Floriile Fântânele Vadu Limanu Goruni Gădiciu Gherghina Lumină Izvoarele Ivrinezu Mare Ghindărești Mihail Kogălniceanu Lespezi Ivrinezu Mic Grădină Mircea Vodă Miorița Lipnița Hagieni Movilita Nistorești Nunrași Halapg Nazarcea Pantelimonu De Jos Olteni Horia Poartă Albă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Programe în stadiu de pregătire sau lansare: - Program de mentenanță a instalațiilor de centralizare electronică - Lucrări de reabilitare pentru tunele, poduri și podețe de cale ferată - Lucrări de reabilitare pentru poduri și tuneluri pe rețeaua TEN T feroviară - Reabilitarea podurilor dunărene Fetești și Cernavodă - Redeschiderea circulației feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeș, linia CF București - Giurgiu între stațiile CF Vidra și Grădiștea. - Supraînălțare și consolidare terasamente în zona SHEN Porțile de Fier 1 - Achiziționare de vagoane Faccpps
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244316_a_245645]
-
Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
mărfuri periculoase), cât și animale se iau la transport numai pe baza unei înțelegeri între navlositori și cărăuși. Articolul 3 Sfera de acțiune a convenției 1. Condițiile prezentei Convenții sunt valabile pentru transporturile de mărfuri în trafic internațional, între porturile dunărene de încărcare și descărcare. 2. Mărfurile în containere de mare tonaj cu standard internațional se transportă, în baza condițiilor Convenției în vigoare, privind transportul containerelor de mare tonaj, în traficul internațional pe Dunăre. Articolul 4 Cererea de transport 1. Cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]
-
va fi confirmată de expeditor în ordinul de încărcare. Pentru calcularea navlurilor, cărăușul are dreptul să verifice masa declarată de expeditor, utilizând orice metodă convenabilă lui, în portul de încărcare/descărcare. 11. Evidența operațiilor de tălimănie a mărfii în porturile dunărene poate fi realizată, în numele navei, de către una din întreprinderile de navigație partenere sau organizații specializate de tălimănie, pe baza înțelegerilor bilaterale încheiate în conformitate cu proforma Convenției despre serviciile de tălimănie, adoptată în 1983. Evidența operațiilor de tălimănie poate fi realizată și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]
-
acesta a mărfii în portul inițial stabilit, i se aplică sancțiunile/penalizările pentru neprezentarea mărfii, prevăzute de pct. 4 al articolului 11. Articolul 10 Ordinea calculelor de transport 1. Navlul se stabilește după taxele și în condițiile Convenției despre tarifele dunărene de marfă internaționale (MGDT). Expeditorul/navlositorul plătește valoarea transportului nu mai târziu de 48 ore de la primirea facturii cărăușului, dacă prin înțelegerea dintre părți (sau conform legislației din țările de aflare ale acestora) nu se prevede altceva. 2. O eventuală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]
-
1. Prin avarie comună se înțelege totalitatea cheltuielilor excepționale și sacrificiilor făcute, intenționat și conștient, în scopul protejării și salvării navei, mărfii și navlului, împotriva unui pericol comun pentru acestea. 2. Dispatch-ul de avarie comună se formulează pe baza "Regulilor dunărene de avarie comună 1990" (Anexa nr. 6), cu excepția cazurilor când se prevede altceva prin înțelegerea dintre participanții la avaria comună. Articolul 18 Dreptul de ipotecă Cărăușul dispune de dreptul de ipotecă asupra mărfii, în asigurarea (conform condițiilor prezentei convenții) plăților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]
-
în concordanță cu legislația în vigoare, din țara de exercitare a dreptului la ipotecă. Articolul 19 Ordinea de introducere a modificărilor și completărilor Modificările și completările la prezenta Convenție se examinează și se confirmă de către Conferința Directorilor întreprinderilor de navigație dunărene - membre ale Convenției de la Bratislava. Articolul 20 Termenul de acțiune al convenției 1. Prezenta Convenție intră în vigoare de la 1 ianuarie 1990 și se încheie pe un termen nedeterminat. Odată cu încheierea prezentei Convenții își pierde valabilitatea Convenția despre Condițiile generale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272356_a_273685]