3,527 matches
-
25 mai 2000 În grădina lui Emil Toate păsările vin Cip, cirip prin mintea mea, Viața, moartea, trecerea... Și, așa, cât sunt de neînsemnat, de labil și failibil, de neputincios și efemer, m-am revoltat și am ieșit din mine, precum ies greviștii în stradă. Nu purtam nici o pancartă pe care aș fi putut scrie: “Viața e o himeră”, dar dacă Dumnezeu le știe pe toate, atunci cu siguranță vede ce scrie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93027]
-
valoare. El poate servi o cauză confuză, poate scoate pe piață o marfă căutată și bine plătită. Oameni suntem și trebuie să mâncăm! Poate afișa o dăruire nelimitată unei anumite cauze dar în spatele acestui paravan ocrotitor al ființei limitate și efemere, incapabilă să aștepte căderea imperiilor, poetul a scris și pentru sufletul său, a așternut pe hârtie adevărata sa față și o scoate astăzi după 20 de ani! Așa s-a întâmplat cu poetul Emilian Marcu. Se știa că-i poet
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Acum, recitindu-l pe Ilariu Dobridor rețin și o sinteză lucidă, nepărtinitoare a creștinismului: 1. Religia este o consecință a temerii; 2, Esența creștinismului ar fi: ridicarea omului din starea lui existențială, materială, ontică pe linia perfecțiunii divine. Depășind efemerul vieții pământene, se mântuiește topindu-se în dumnezeire. Or, zic eu, a te smulge din materie, prin intermediul ideilor prăsite pe suport material, și a atinge metafizicul, este o utopie. Aa, că utopiile au însuflețit oamenii de când există, că le-au
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
trebuie să i le ostracizăm. Și acum iată o sinteză a existenței omului, după Doridor: timpul este izvorul fricii, dar, în același timp, timpul este și transportorul existenței. Viața călătorește pe timp, timpul alunecă în moarte, deci omul stă în efemer, lumea în istorie, o noțiune abstractă, după mine, o devenire imperceptibilă și totul în nimicnicie. În fața acestei drame, ori cazi în disperare și te sinucizi, ori te resemnezi cu soarta ce ți-i hărăzită. Și dacă tot ești efemer. Atunci
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
în efemer, lumea în istorie, o noțiune abstractă, după mine, o devenire imperceptibilă și totul în nimicnicie. În fața acestei drame, ori cazi în disperare și te sinucizi, ori te resemnezi cu soarta ce ți-i hărăzită. Și dacă tot ești efemer. Atunci cât existăm să ne bucurăm din plin de splendorile trecătoare ale lumii. Am mai întâlnit această filozofie. Ea decurge obiectiv din atitudinea omului în fața unei mese cu bucate alese. Dacă nu le consumi până seara, acestea se strâng! Nici
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
să tratez subiectul pentru că este didactic, și iată, stârnește „forțele răului” la protest, dar nu mă lua în seamă, pentru că eu nu fac parte din rândul „sfinților”; eu sunt revoltat împotriva a tot ceea ce-mi știrbește libertatea de ființă efemeră care ar dori, înainte de a muri, să guste din toate bunătățile pământului. Poate de aceea am și scris „Erotica”, deși și acolo este oleacă de morală... Nu putem scăpa de morală!! Viața din noi ne ridică în sus să privim
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
n-a reușit moartea, să facă din crimă condiția vieții, ar reuși nemurirea. De fapt, chiar entuziasmul meu în fața punctualității soarelui ascundea o capcană. Minutul acela de lumină se oferea cu egală generozitate victimei și călăului. Biruințele noastre fragile și efemere, când le obținem, înseamnă mai mult decât marșul exact, invincibil și nepăsător al dimineții. De aceea, poate, nici o poliție din lume n-a tras asupra soarelui. Îmi rămânea poezia. Dar îmi rămânea, într-adevăr? De când începusem să mă închid în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de plăcere și de îngîmfare. Părea că nu mai am loc în piele, că am devenit prea mare pentru clasa noastră. A fost una din cele mai de seamă sărbători ale ființei mele. Dup,ă o vreme, nici aceste succese efemere nu reușeau să-mi astâmpere nepotolita sete de măgulire. Voiam excitante din ce în ce mai puternice pentru mândria mea bolnavă. Și atunci ram ajuns la... umilirea profesorilor. Cum aș putea să uit ora aceea; de pomină, din clasa a VIII-a? Profesorul nostru
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
recunoșteam că - feeric de la natură, sceptic hedonist, plin de dulcea lehamite levantină, tradiționalist eurocentric și naționalist luminat - eu nu am nimic din febra turistică omnidevoratoare de tip japonez, ahotnic fiind deopotrivă de natură și cultură, de asprimile perenității și dulceața efemerului. De reverii fabuloase, paseism ecumenic și romantism bibliografic, dar și de observația etnopsihologică intensă și acidă, cu bogată bârfire sociologică. Extazul plimbărilor cu Tania, în care facem infinite pre supuneri despre cuplurile care ne ies în cale, cărora le pre
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
seduce de atâta amar de vreme? De unde refuzul ăsta de a-și însuma editorial pitorescul mucalit, încercănarea de dandy, revoltele suave, parșivenia și, deopotrivă, cumințenia de sangvin melancolic? Revin și zic: lăsați-i clipei nemurirea șăgalnic presupusă, însă dați și efemerului șansa perpetuării. Și a verificării în timp. Poate că nu va rămâne nimic. Dar poate că-i este menit să dureze. 22 septembrie 2011 Cu Dilema la Alba Iulia Când Mircea Vasilescu m-a întrebat dacă aș dori să însoțesc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
veche începută în aprilie 2010. Cu toate că știu bine câte încruntări stârnesc pe chipul judecătorilor literari culegerile de articole, nu m am sfiit niciodată să recurg la acest procedeu de pură conștiință (și, într-un fel, igienă) profesională. Sortită prin definiție efemerului, atunci când vizează principii și fapte perene, ori când depășește interesul obiectiv de moment, ajungând spectacol de personalitate, gazetăria merită scoasă din piv niță și urcată în bibliotecă. Așa am făcut cu cronicile literare din revistele 22 și Ziarul de duminică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Ca mulți oameni, nu mai putuseră îndura anonimatul și această neliniște putuse, în parte, să-i împingă la acele neplăcute violențe. Pentru a te face cunoscut e de-ajuns să-ți ucizi portăreasa. Din nefericire, e vorba de o faimă efemeră, căci portăresele care ar trebui să fie și sunt ucise sunt destule la număr. Crima deține, fără încetare, primul rol pe scena lumii, dar criminalul nu-l joacă decât o clipă, fiind pe dată înlocuit. Victoria lui trecătoare e plătită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
credem, fără pic de îndoială, că putem deveni mai buni decât ieri, mai luminați decât alții, mai apostolici=luminători theandrici. Nu infatuarea, mâna-n buzunar și pieptul bombat, cum fac politicianiștii, ne scot în evidență, ne scot din anonimat și efemer, ci corectitudinea acțiunii pilduitoare, demne de urmat. După acest excurs interior, colonelul Savel încearcă un regret că nu mai e tinerel și plin de viață cum a fost. Se duce la masa lecturilor și mai trece odată cu ochii avizi pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
atrage femeile ca un magnet. Părea un tip imprevizibil, cinic și indiferent, dar întotdeauna era un însingurat. Nu făcea colecție de fete, dar nici nu ducea lipsă de ele. Se bucura de un oarecare succes sexual și îl încânta latura efemeră a iubirii. Majoritatea relațiilor și le făcea în vacanță, departe de casă, pentru ca la începutul studenției să abandoneze ușor victimele. Urmau scrisori plicticoase, cărora evita să le răspundă, schimbând jocul și arborând o mască de om ocupat. Devenise destul de abil
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
dexteritate genială în a alege bărbații nepotriviți.Tot trecutul meu dovedește acest lucru. -Vreau să spun că am fost tot timpul o romantică, în căutare de pozne, de pasiune și de sensibilitate. Toate ingredientele astea romantice dau sens existenței mele efemere. -Trebuie să plec, murmură ea. -Am reușit să te supăr? -În măsura cea mai mare posibilă. Ne-am ridicat și am pornit pe jos către hotel. Curând mi-am dat seama că iarăși fusesem urmărit. Intotdeauna aveam pe urmele mele
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
reflux. Întoarse pe Bob’s Lane, pasajul acela imposibil de găsit pentru cine nu mai fusese niciodată pe acolo. Ploile de iarnă continuau să inunde curtea din față. Toată toamna, o familie de lișițe verzi se aciuase pe malul lacului efemer. Dar acum lacul înghețase și păsările zburaseră. Sylvie ajunsese prima acasă. Mai nou, încerca să vină acasă devreme de la Wayfinders, asta de când el își lansase bomba. Nu el i-o ceruse. Dar nici n-avea curajul să-i spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o va contrazice. E gata să creadă în el, chiar dacă nu are încredere. Trebuie să spună ceva. Dar n-are cum s-o îndulcească, nici măcar dacă nu-i dă importanță. Totul se reduce la credință. Credință într-o țesătură prea efemeră ca să poată păcăli pe cineva. Acesta va fi Sfântul Graal al cercetării neurologice: să aflăm cum e posibil ca zeci de miliarde de punți chimice logice, care se încing și se domolesc unele pe altele, să dea naștere credinței în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ctitori, vornicul Nestor ureche și soția sa Mitrofana Zi de tânguire, zi de întristare Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, hramul Sfintei Mănăstirii Secu Chiar dacă valurile vieții ne poartă pașii pe drumuri îndepărtate și de cele mai multe ori străine prin această lume efemeră, totuși din când în când, inimile mai suspină de dor și se cer adăpate de Apa cea Vie, de frumusețea cea negrăită și isihia cea pătrunzătoare a mănăstirilor. Ispitele, strâmtorările și încercările, ne urmăresc pe fiecare până la ușa mormântului. Acestea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de a fi izvor de bunătate sau de a secătui alte inimi. Unele stau legate în lanțuri grele, iar altele se plimbă zilnic în voie, intră și ies pe ușa inimii noastre. Și câteodată noi, stăpânii cuvintelor în lumea această efemeră, rămânem fără ele ... Oare cine este cu adevărat 61 stăpânul cuvintelor ? Dau ele cândva vreodată răspuns cuiva sau sunt într-un continuu și infinit balans ? Ce frumos ar fi însă dacă am așeza în cuvinte și acea candoare a copiilor
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lucrurile care rămân); ruptura între viață și moarte (ideea morții nu mai este în centrul vieții și nu mai este paradigma limitelor de ne-depășit de către oameni sau piatra de comparație a diferențelor, criteriu de judecată a tot ceea ce este efemer și neautentic). b) Urâtul este absența măsurii. Și a doua cauză a urâtului (disproporția), astăzi, își are nefericita ei derivație. Dizarmonia este fundalul fix al vieții de fiecare zi. Este suficient doar un singur exemplu: nu mai există respectul față de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mod special și urgent pentru tinerii de astăzi, care pierd sensul istoriei și cu acesta propria identitate. Ei petrec anii experienței lor formative în ceea ce, în maniera lui Sartre, putem numi eu-foria realității, care se exprimă ca o cultură a efemerului. Consecințele acestui fapt sunt distrugătoare. Spre exemplu, o societate care minimalizează sensul istoriei sfârșește prin a eluda obligația formativă a tinerilor și aceștia, în acest fel, riscă să rămână încurcați în cultura prezentismului, în cultul actualității ca scop în sine
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pentru un timp, să resping acceptarea formelor, dar resimțeam, în schimb, tot mai prezentă duritatea naturii sau a forței aceleia care îmi agrava cu perfidie, ca și cum ar fi fost străină de stările mele, stagnarea datorată blocajului. Ambiguitatea duratei și a efemerului, incertitudinile perfecției morale și ale ticăloșiei, impactul necunoscutului cu falsele certitudini tot mai ispititoare mă mențineau în zonele lor de interferență impunându-mi dorințe, explicații și elanuri veștejite. Dincolo de aparența mișcărilor mele, forța aceea, fie ea și a naturii, devenea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
superioare, fapt care aliniază astăzi cartierul la structura socială medie a Parisului. Evoluția populației totale a cartierului Bercy Sursa: recensăminte INSEE, APUR Evoluția componenței populației active în cartierul 47 (Bercy) Sursa: recensăminte INSEE, APUR Trecem prin fața clădirii lui Frank Gehry, efemer American Center făgăduit viitoarei Case a Cinematografiei. Tot în aceeași logică de reechilibrare a Parisului spre est se situează Palatul Sporturilor din Paris Bercy, cu terenurile sale acoperite de gazon, și imensul minister de Finanțe. Acești pionieri ai recuceririi estului
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
atît de departe de Orașul Luminilor. Și aici, banii sînt motorul segregării. La Thiais, cei fără domiciliu stabil ajung în cele din urmă să aibă o casă: beneficiază de gratuitate, la fel ca și persoanele în vîrstă fără familie. Dar efemerul nu se oprește aici: generozitatea administrației este limitată la cinci ani, la capătul cărora sicriele se îndreaptă către osuar, unde este în sfîrșit dobîndită odihna veșnică. Un loc de veci decenal valorează 200 euro. Unul perpetuu este de zece ori
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
COLECTARE A DATELOR. ERA VORBA DE MILĂ, DAR PE SCARĂ MARE, NU PENTRU VREUN INDIVID. AVEA COMPASIUNE PENTRU TOATE VIETĂȚILE. DEODATĂ SE SIMȚI SINGUR ÎNTR-O LUME ÎN CARE OAMENII ȘI LUCRURILE TRĂIAU ȘI MUREAU CU O RAPIDITATE SFÎȘIETOARE, UMBRE EFEMERE CARE CLIPEAU ÎN LUMINA PUTERNICĂ A SOARELUI, ȘI APOI SE ESTOMPAU ȘI DISPĂREAU DEFINITIV. CU UN EFORT, ÎȘI ALUNGĂ DISPOZIȚIA ACEEA NEAGRĂ ȘI, ÎNDEPĂRTÎNDU-SE DE MAȘINA DE CULEGERE A DATELOR, SE DUSE SĂ CERCETEZE CUȘCA ȘOBOLANILOR. CELE PATRU FAMILII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]