7,845 matches
-
încearcă o astfel de analiză în Le Détour. Pouvoir et modernité. Explicațiile ce s-au conturat în urma analizării cifrelor (dobândite fie prin contabilizarea anunțurilor publicitare, fie dintr-o serie de statistici obținute pe căi discrete, dar niciodată în urma unui studiu elaborat) ar putea fi rezumate astfel: 1. Numărul mare al subiecților care practică divinație sau apelează la ea ar putea duce cu gândul la o societate aflată în plină criză a valorilor. Divinația apare astfel ca o manifestare deviantă a unei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
presentiment, teamă, angoasă, răbdare, concentrare, relaxare etc. Trebuie spus că limbajul este cu atât mai psihologizant cu cât nivelul studiilor subiecților investigați crește. La fel se întâmplă și în cazul "explicațiilor" construite pe baza ședințelor divinatorii. Ele pot deveni destul de elaborate, sub forma unui sincretism la nivelul limbajului: persoanele mai școlite folosesc termeni psihologici, filosofici, teologici, din domeniul parapsihologiei și ocultismului. Aceasta, deoarece divinația e asemenea unei științe complexe și ascunse neinițiaților. Un alt exemplu provine din interviurile realizate. Prezicătoarea era
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei și imaginației. În sens strict, retorica populară este asemenea unui schimb simbolic sau a unui schimb structurat social. De exemplu, în satul tradițional povestitorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
antrenorului, iar de calitatea muncii lor depinde în cea mai mare măsură realizarea obiectivelor educației fizice și sportului. Învățarea, în accepțiunea largă, este un proces deosebit de complex, care se manifestă pe tot parcursul vieții individului și în care cunoștințele, odată elaborate, constituie suportul pentru asimilarea de noi cunoștințe (Epuran, Bîrjega citați de Albu, 1971, p. 146, 149). Prin învățare motrică înțelegem activitatea prin care subiecții asimilează cunoștințe, deprinderi, priceperi motrice transmise de către profesor/antrenor, în conformitate cu țelul și obiectivele educației fizice și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise la sistemul reglator (mai ales la cerebel). 5. Organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector, realizată de către sistemul reglator. 6. Realizarea mișcării voluntare de către aparatul efector, în conformitate cu planul elaborat și transmis de cortex și prelucrat de subcortex. Mișcările unui subiect sunt formate din scheme de mișcare ce devin treptat precise și automatizate. Intr-o schemă de mișcare intră în acțiune anumite grupe musculare. Pentru realizarea coordonării schemei de mișcare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
media. Cu un simplu click se poate marca un blog sau un articol ca fiind favorit. Social bookmarkings sunt disponibile tuturor și de aceea intra în categoria social media. ""Semnul de carte"" face parte dintr-un concurs de popularitate extrem de elaborat al mass-mediei. Cu cât sunt mai multe link-uri care conduc la un anumit blog sau post, cu atat mai mare este rating pe Google Blog Search, Technorati, și alte instrumente de căutare. [...] Pe un site de bookmarking social, precum
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
imprimă fiecărei comunicări caracteristicile sale, astfel încît specialiștii în marketing politic după alegerea mediei, stabilesc suportul. Pentru transmiterea simplă a unui mesaj, de exemplu sloganul, recurg la comunicarea rapidă prin afișaj, publicitate în presă, spoturi audiovizuale, e-mail. Un mesaj mai elaborat, gen program, vor organiza reuniuni și întâlniri electorale, trimiterea corespondentei directe prin mailing, emisiuni de radio, înregistrări video, Internet (site-uri web). Adesea, pentru crearea imaginii omului politic vor folosi o gamă mai variată de media, de la deplasări personale ale
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
pe site. Interactivitatea necesită o transformare a perspectivei campaniilor cu privire la utilizarea Internetului pentru crearea unui dialog, precum și participarea sau mobilizarea electoratului. III. 1. 3. 2. Mircea Geoana Site-ul de campanie a lui Mircea Geoana a avut o arhitectură mai elaborată decât cel al lui Traian Băsescu, pe o platformă mult mai complexă și dinamica, care, pe lângă vocea candidatului, permitea generarea de continut al utilizatorilor, postări și comentarii ale vizitatorilor de orientare politică pro sau contra. Sloganul lui Mircea Geoana a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
acum îi rostim cu o îndoită strîngere de inimă. • Doctrina mai presus de oameni acreditează practica de supunere totală a existenței umane față de principiile doctrinare, sacre, perfecte. O imagine fabulos mistificată a prezentului va fi întemeiată pe aceste principii, modelul elaborat (vezi programul partidului, de exemplu) devenind o "realitate" ficțională mai puternică decît realitatea însăși. Mass-media este puternic angajată în construirea unei atare ficțiuni; căci, deși la acest nivel se vorbește despre imparțialitate, nepărtinire, cinste etc. multiple sondaje și studii întreprinse
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
evocator este cel de la care pornim pentru a construi textul unui haiku. Acest limbaj, căruia i se potrivește mai degrabă interjecția și onomatopeea, sintagma abia Înfiripată, decît articularea complexă și discursivă și În care chiar și sintagmele un pic mai elaborate sînt doar gesturi, degete verbale Întinse ostentativ către lucrurile evocate. Acest limbaj caracteristic stilului colocvial, stil mai puțin promovat În textele livrești, descumpănește cel mai mult atît pe cititori, cît și pe aspiranții la scrierea haiku-ului. Toată această situație
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
schemele, necanonizate academic, ale acestuia? Care ar fi deci trăsăturile acestui limbaj evocator pe care-l putem (re)descoperi În stilul colocvial al limbii, la care, vrînd, nevrînd, recurge haiku-ul pentru a se Întemeia pe forța și subtilitatea obișnuințelor elaborate spontan și perpetuate de limba vorbită? Este de fapt limbajul pe carel folosim cu toții În Împrejurări asemănătoare cu cele pe care le presupune haiku ul, dar asupra căruia, tocmai pentru faptul că-l folosim doar spontan, nu am reflectat niciodată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În conștiință sînt faptele și Împrejurările reale cu forța și vitalitatea lor imposibil de prins În limbaj. Iar felul În care procedăm este unul care, deși pare rudimentar, are Încredere În puterea magică a limbajului. Și nu a vreunui limbaj elaborat și sofisticat, ci a limbajului care, la Începuturi, a creat lumea doar numind-o. Puținele cuvinte rostite În asemenea Împrejurări sînt de-a dreptul invocații. Ele cheamă Înapoi, redeșteaptă, reconsituie, reînvie lumea prin puterea demiurgică a cuvîntului În simplitatea lui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a scoate lucrurile din anonimat, ci mai ales acela de a le da un relief emoțional și a le Înzestra cu accente prestigioase. Evident, evocarea de care vorbesc aici nu este una pretențioasă care celebrează un eveniment Într-un mod elaborat și plin de emfază discursivă sau descriptivă, ci una care are doar temeiuri și priorități afective. Scrierea haiku-ului pornește și ea de la intenția de (re)trezi În mintea cititorului o scenă sau o Întîmplare pe care autorul a trăit
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o solicitare a complicității inițiaților, ca o declanșare a căutării unei bogății potențiale. În acest sens, putem considera haiku-ul ca o schiță. Dar nu ca o schiță În accepția de plan sumar al unei lucrări care abia se cere elaborată, ca o descărnată schelărie provizorie, ci ca un gen Închegat și consistent, suficient sieși. Nimic după scris - la geam cu umilință o floare de nuc Șerban Codrin Numai stamine și pistil (fără petale, fără miresme), ce floare să fie mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Deși acestea reprezintă înclinațiile unui singur savant, locul important dobândit de Wendt în dezvoltarea constructivismului le face surse importante de diviziuni și dezacorduri în cadrul noii școli de gândire. Lucrarea sa Social Theory of International Politics (1999) este cea mai solid elaborată teorie constructivistă, și pentru mulți din domeniu ea va defini natura însăși a constructivismului. Cu toate acestea, viziunea teoriei pe care o prezintă a fost puternic contestată de alți constructiviști, formându-se astfel una dintre principalele axe de tensiune în cadrul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fac din pamfletar un estet al polemicii. Și pamfletul, și polemica se adresează unui anumit tip de cititor cu disponibilități selective, capabil să decodifice subtilități de fond și de formă, flexibil intelectual, într-un cuvânt inteligent. Polemistul, printr-un factum elaborat, mizează pe adeziunea publicului, la care se raportează ca la o instanță critică responsabilă și imparțială. În cazul pamfletului, principala finalitate este delectarea publicului; captivarea atenției prin stimularea laturii imaginare, creative, a disponibilității pentru joc, disimulare, afectare, improvizație, poză sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
material șablonard pentru unele manuale de literatură română. Marin Mincu operează (fără voie) o scindare între eul empiric și cel poetic arghezian, denunțând, la acesta din urmă, simulacrul dramei existențiale și, implicit, lipsa unei trăiri autentice. Criticul percepe o atitudine elaborată, un scenariu al revoltei care ar exclude "implicarea definitivă, abisală a subiectului în act" și amendează, în consecință, falsul. În esență, observația lui Marin Mincu vizează criza identitară a unui eu poetic vulnerabil în această postură. Mai mult, criticul insinuează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
autor colectiv, care urmărește să-și afirme propria identitate politico-axiologică și, simultan, să se delimiteze de restul grupărilor de aceeași factură. Astfel, chiar existența materială a manifestului etalează solidaritatea și coeziunea grupului semnatar. Să luăm, de pildă, un atare document elaborat chiar în vremea noastră: "Manifestul Romfest XXI" (care definește Revista Rost și gruparea cultural-ideologică la fel numită) este un discurs actual de acest tip; structurat pe 12 principii (al spiritualității creștine, național, al unității, instruirii, al dăruirii de sine, al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de publicistica literară și de istoria ideilor politice. Un alt "document", greu de ocolit, ar fi Itinerariul spiritual (în Cuvântul, 1927) al tânărului, pe atunci, Mircea Eliade, tot un discurs de tip manifest generaționist, programatic, însă conceput diferit, mult mai elaborat, fragmentat în douăsprezece articole (foiletoane, cum le numește însuși autorul), cu același titlu generic, însă tematizate diferit: Linii de orientare, Critica diletantismului, Cultura, Misticismul, Ortodoxia etc.). E vorba, așadar, de un discurs susținut cu argumente de natură intelectuală. Din unghiul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o dogmă în magie, scrie Éliphas Lévy, aceasta: vizibilul este manifestarea invizibilului." Absolut constrângătoare în operațiunile ei, magia este mai puțin laxistă decât religia. Ea afirmă o voință vitală, o hotărâre de eficacitate pe care nu le regăsim în religiile elaborate, mai puțin activiste, mai înclinate spre resemnare și smerenie. Într-o frumoasă carte intitulată Arta magică, în care ochiului fizic, care datorează totul perceperii realității, îi opune ochiul minții care-și este propria sursă, André Breton susține, cu un oarecare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vrem noi o imagine, da. Ceea ce înseamnă că nu-i putem acuza sau atribui niciun enunț precis. Această inocență semantică (revers al unei formidabile fertilități, sugestia) este, evident, valabilă mai mult pentru imaginea-indice (fotografie sau film) decât pentru imaginea-icoană, reprezentarea elaborată și deliberată, convențională și codată, savantă și asemănătoare, cea din care Pafnofsky (în ciuda unor aprecieri sumare despre cinematografia mută) și-a făcut ținta exclusivă a metodei sale, iconologia. În concluzie, trebuie să ținem amândouă capete ale lanțului, să trecem printre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
putem nega existența unui domeniu religios grec, pasibil de studii specifice. Nu există, în această cultură, o persoană divină, o interioritate și o credință subiectivă după moda creștină, dar există un panteon, un sistem de instituții, de mituri și rituri elaborate, slujitori și credincioși pe scurt, un continent identificabil. Există un "domeniu" pentru că există, destul de ușor reperabilă, o polaritate sacru/profan, așa cum în domeniul teoretic există o polaritate adevărat/fals, cunoaștere/ignoranță. În schimb, "arta greacă" poate foarte bine să fie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca domnie a spontaneității (fiecare fiind pentru el însuși propria lege). Naturalizarea libertății a făcut ca ordinea adevărului să gliseze din universul semnelor în cel al semnalului. Va trebui de acum să se adapteze. Adevărul nu mai este obținut, nici elaborat, este ceva preexistent, sălbatic și spontan, îngropat în adâncul corpurilor și pe care expresia nu face decât să-l aducă din interior în exterior (cum se extrage sucul unui fruct). În videosferă, adevărul este original, nu final. Se crede că
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
intereselor tuturor grupurilor care le expun; (6) sunt normative, etice, morale în ton și conținut; (7) sunt transferate din contextul lor într-un sistem de credințe mai limitat, împărtășind proprietățile structurale și stilistice ale sistemului respectiv"36. "Sisteme de credințe elaborate, integrate și coerente, care justifică exercițiul puterii, explică și judecă evenimentele istorice, identifică binele și răul politic, fixează interconexiunile (cauzale și morale) dintre politică și celelalte sfere de activitate"37. Un sistem de credințe care include: (1) o serie largă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
958-959. Se observă că definițiile redate mai sus presupun, de asemenea, elemente de ordin epistemologic și teoretico-politic. Astfel, din perspectivă epistemologică, putem remarca prezența unei multitudini de factori ce servesc definirii conceptului de ideologie, precum: opinii; model de gândire; structură elaborată; coerență; grad de abstractizare; raționalizare; corp de concepte; sistem elaborat, integrat și coerent; explicație; conceptualizare abstractă; sistem logic coerent; percepție cognitivă. Regăsim, totodată, și o serie întreagă de noțiuni cu care operează teoria socio-politică, fie aceasta normativă sau empirică: atitudini
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]