2,160 matches
-
a seminței de viață. Nu e prea târziu? Încă o piruetă în miezul indiferenței vegetalelor din jur. Dantelele frunzelor, măcelărite de sârma invizibilă a nopții, se volatilizează în așteptarea răsăritului de mâine. Apar și fluturii multicolori, greierii și-au pregătit elitrele de cântec, albinele s-au refugiat în casa șlefuită cu aur, pasărea magică a absorbit demult picăturile animate din palmă și a dispărut. Doar bufnița este gata să prevestească întunericul liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea omului, parcă silexul tăios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile cultivate presarate cu arbori din vechea pădure dinspre Sarica. Apoi Niculițelu Sunetul ascuțit de elitre al insectei tropicale numită cicada. Bisericuță bizantină, în Niculițel. Au găsit bisericuța pe jumătate îngropată în pământ, cu lacată mare și nu se putea deschide. Și oamenii tot au făcut rugăciuni până ce în ziua de M.-Tanasie lăcata a căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e în căutarea, de fapt, a cuvântului esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a cucerit cândva, // Încât și acum/ Pe drumuri în jos/ Doar transcriere-i/ Mersul melodios.” Deseori dependentă de modele (Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
demonii se repeziră toți deodată asupra zidurilor, se cățărară pe ele și pe acoperiș, rozând și scurmând cu ghearele, încât nici un colțișor din sfântul locaș nu mai putea fi văzut sub ghemul viermuitor, sub încolăcelile demente, sub fojgăiala furioasă a elitrelor și antenelor". Descrierea închide, într-o buclă perfectă, evoluția stilistică a evocării infernului insectivor, pe care o inițiase Costin în tabloul invaziei lăcustelor. Nemairezistând, sătenii, în frunte cu preotul, decid să continue confruntarea afară, unde îngerii nu întârzie să-și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că periferia, din care I. L. Caragiale recoltase atâtea situații comice, poate oferi și material de dramă. Se află aici o lume care vorbește cu „căzutără”, „înnebunitără”, „lăsatără”, „cumpăratără”, „vrutără”, cu „meletar” și „ordinanță”, cu „taifas entim” și „mă-ta”, cu „elitră” și „dinamitră”, cu „ia nu mai face marafeturi” și „bine, madam, am înțeles!”. E lumea din D-ale carnavalului, în care rivalele se vitriolează cu „cerneală violentă”. Petrecută în 1916, în primele zile ale ocupației capitalei de către trupele germane, comedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
cînd e ascuțit la ambele-i capete, ca o andrea. Doar că, cilindric sau hexagonal, el nu poate avea sfericitatea suculent-ispititoarei fructe. Tot ce se poate face, cu creionul, este să-l ascuți pînă la capăt, convertindu-i lemnul în elitre: elitre albe, crenelate și fragile, cu franj oranj, albastru, verde, roșu, - pudrate, îndeobște, cu praf negru, sau mai degrabă, cenușiu" (Ascuțitoare). Ori ascuțitoarea împinsă într-o feerie cromatică, răscumpărătoare a modestei sale utilități, dar și a readucerii izbăvitoare a luxului
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
e ascuțit la ambele-i capete, ca o andrea. Doar că, cilindric sau hexagonal, el nu poate avea sfericitatea suculent-ispititoarei fructe. Tot ce se poate face, cu creionul, este să-l ascuți pînă la capăt, convertindu-i lemnul în elitre: elitre albe, crenelate și fragile, cu franj oranj, albastru, verde, roșu, - pudrate, îndeobște, cu praf negru, sau mai degrabă, cenușiu" (Ascuțitoare). Ori ascuțitoarea împinsă într-o feerie cromatică, răscumpărătoare a modestei sale utilități, dar și a readucerii izbăvitoare a luxului (luxuriei
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
bolțile de-azur /Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, / O forță-n mers ce-și cată o formă și-un contur. // Așa erai pe vremea întîiei aurore, / Pe cînd eu, negrul greier, rapsodul fără glas/ Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele-i sonore,/ Așa am fost de-a pururi și-același am rămas.// O aripă de gîză, un sunet și-o lumină/ Au stăruit și totuși atîția uriași / Făcuți să-nfrunte vremea s-au prefăcut ruină / Și-au dispărut din lume
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
un receptacol: un cratčr, o pîlnie (de vulcan), un potir, o cupă (ce-i ocupă două treimi din suprafață); o mască (de spectacol) pe o față - într-adevăr; reușit de-a binelea trompe lîoeil (n.m.); o jumătate de clepsidră; o elitră; scheletu,-ntors, al unei rochii malacov (cu coșul amplu și, în talie, roșu); o cască,-ntoarsă, ca un gol care se cască sub cel al cărui nume e suspendat în aer, - nu fără plasa, dedesubt, al lui DIMOV". Prea-știutele calambururi
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
înalte ea venea de la florărie, legănând în brațe o garoafă înfiptă într-o căpățână de salată din buzunare îi răsăreau ochii de stibină ai panseluțelor cu viață scurtă între sâni, un iris risipea glacial așchii ce-i străbăteau carnea cum elitrele de libelulă apa chihlimbarului toată această prea-vie jardinieră ce psihosomatiza emoția cu care florile se agață de impresiunea parfumului de femeie nu se proptea în asfalt decât prin vârfurile tocurilor înalte cu care picioarele ei elastice de dansatoare pe spini
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
iaz zări o fată numai în zdrențe păzind un cârd de gâște care gâgâiau tare. Uitându-se la sărmana făptură, duioșia o apucă" O privea de pe creanga unui tufiș de măcieș pe care se oprise" Frecându-și iarăși cu putere elitrele una de alta, cum făcea de obicei când vrea să obțină mai multă energie, - creanga pe care se oprise provizoriu, - scoase un" Cerule iubite, fă să se mărite" Adevărul este că de când o părăsise Vântuleț, devenise melancolică. Buna ei doctoriță
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
gândacilor de bucătărie în apartament, adică acele insecte scârboase care se strecoară pe întuneric, defilează prin farfurii, prin coșul cu pâine, pe untieră, prin chiuvetă, prin sertarul cu tacâmuri, și când aprinzi lumina fug speriate în toate părțile fojgăindu-și elitrele chitinoase ca niște scârboșenii de nesuportat. Aș fi vrut să ignor totul, dar gunoaiele se adunau în jurul meu, și eu pluteam pe o apă împuțită în care nu puteam să mă bălăcesc fără să mă cuprindă o mare scârbă de
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
pe lume, nu-l clocește rața,/ nici nu pasc fîneața,-n toată dimineața,/ cum acelea-n care-ți slobozești sîneața;/ ci-și păstrează-ntocmai harul și verdeața,/ taina și dulceața, - / fiindcă nici vieață nu le e vieața!" Așadar, chihlimbaruri cu elitrele altei lumi, "numai aure și sclipet", ca scarabeul din Cantafabule. Pietre, paftale, străluciri, o paletă neo-parnasiană desfășoară Șerban Foarță în versuri de acordul celor mai muzicali dintre simboliști. Conflict? Nicidecum. Materiile grele sînt și suple, lucirile cele mai tari au
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
sever tailleur negru, la gît cu un colan ca un torques auriu, se integrează desigur ambianței, prevenitor uimită, nu fără o încordare de antenă vibrînd : dreaptă, în așteptarea unui mesaj numai de ea auzit. I se ghicesc, pe reverul impecabil, elitrele deschise ale unui scarabeu metalic, - într-una din imagini își duce într-acolo mîna, pe piept, - gestul, la ea obișnuit, concordă cu o expresie întrebătoare. Mă fulgeră, pentru o clipă, nălucirea unui intens moment de artă, trăit împreună, tot la
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
gustat memoria șobolanilor). Uneori e mimată reflecția sau e pus în scenă un sarcasm aproape benevolent prin impregnarea sa cu umorile emoției intime: "secretul e să fii un soft de femeie hipnotică / o moară vizuală care înoată prin aer cu elitre de aur / în jurul căreia milioane de chipuri înfloresc flou gaussien / (Ťe o concentrație mortală de sînge / în vinul ce sfîrîie și nu îmbătrînește singur, / cum o fotografie de epocă în memorialul compulsiilor omeneștiť) / mai departe e lagărul de concentrare a
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
comun (absent din DEX, dar înregistrat în Micul dicționar academic - MDA, II, D-H, 2002), desemnînd o insectă, cunoscută și sub numele de tîrtăriță sau repede (Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”. În Dicționarul etimologic al limbii române, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvîntul sîrb drugobrat „cumnat”. Cea mai credibilă explicație rămîne cea a Dicționarului academic (MDA), care înregistrează la cuvîntul-titlu dragobete (cu prima atestare la 1774) variantele regionale bragobete
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
ce rună,/ Este această naștere în mama mea?// Ce buchisire barbară și dureroasă/ Ca ruperi de ape,/ Ca țipete și icneli de sudoare ale muncilor facerii,/ De la mama mea grea rămasă?// Cum să scrii cu oameni în alți oameni? Cu elitre în alte elitre?/ Cu ochi de orbi peste alți ochi de orbi? Cu meteahne peste/ meteahne? Beteșuguri peste beteșuguri, răni peste răni? Sângele/ nostru curge în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
această naștere în mama mea?// Ce buchisire barbară și dureroasă/ Ca ruperi de ape,/ Ca țipete și icneli de sudoare ale muncilor facerii,/ De la mama mea grea rămasă?// Cum să scrii cu oameni în alți oameni? Cu elitre în alte elitre?/ Cu ochi de orbi peste alți ochi de orbi? Cu meteahne peste/ meteahne? Beteșuguri peste beteșuguri, răni peste răni? Sângele/ nostru curge în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul istoriei noastre. Peste
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Lângă un pârâiaș, văzu un cârd de gâște păzit de o fată săracă, numai zdrențe, cu părul bălai, încâlcit. Uitându-se la făptura sărmană, o duioșie o cuprinse. Frecându-și cu putere elitrele una de alta, zise și ea: Cerule iubite, fă să se mărite!... Rița tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
înțeles că arhiva a devenit inutilizabilă. Dosarele au fost date la topit, iar enorma hală de la subsol a fost transformată de municipalitate într-o anexă a morgii, unde erau spălate, bărbierite și fardate cadavrele. Prinse cărăbușii amintirilor, le înfipse printre elitre câte un ac în trupul lichid și-i reașeză, fiecare la locul său, în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
meșterită dintr-un cartuș, un pachețel aproape gol de hârtie "LUX" pentru țigarete, un ban găurit pe care era scris "Bun pentru un leu", un ac de siguranță ruginit, un mic magnet, o bucată arsă de tămâie, un cărăbuș cu elitre verzi cu reflexe aurii. Mai era în cutie un calendar mic de carton, pe spatele căruia scria: "ParfumØe avec «Fleur de lilas» Albert Dubois Nancy". Hârtia păstra încă o vagă aromă de liliac. Pe partea cealaltă, cu creioane și cerneluri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de curcă din ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore ale vipiei de la prânz, în fâneață, când începe simfonia elitrelor, a lăcustelor, cosașilor, greierilor, într o fierbinte tăcere asurzitoare. Pur și simplu, închizi ochii și aștepți să-ți iei zborul. Să vă mai spun de divin-odihnitorul susur nocturn al ploilor prin burlane și pe acoperișul de șiță, brusc intersectat de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Simona Vasilache Oameni angajați, și serioși, criticii pot fi fermecători cînd iau o pauză. Cînd își permit, plecînd de la te miri ce, de la lucruri mărunte care strigă după condei și hîrtie, să însăileze tablete. O gazetărie beletristică, făcută din elitre colorate, ca flecuștețele atît de semnificative din lada cine știe cărui colecționar de suveniruri, printre contur, dînd drept de viață, în regnul atît de sobru al criticii, speciei pe care, în poezie, Arghezi o botezase creion. Am găsit, prin vrafurile de cărți
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
demonii se repeziră toți deodată asupra zidurilor, se cățărară pe ele și pe acoperiș, rozând și scurmând cu ghearele, încît nici un colțișor din sfântul locaș nu mai putea fi văzut sub ghemul viermuitor, sub încolăcelile demente, sub fojgăiala furioasă a elitrelor și antenelor. Atunci ușa grea zbură în lături și cei patruzeci de săteni, în cămeșoaie albe, cu fețele și mâinile roșu-străvezii de la lumânările pe care le purtau, ieșiră strânși unii în alții, în frunte cu preotul cu barba până la brâu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
până-n piept. Mâinile și picioarele se resorbiseră în pântec și torace, care se umflară în forme respingătoare. Hainele plezniseră, barba și părul zăceau împrejur ca puful unei păpădii scuturate, și larva albicioasă, palpitând ușor, zăcea acum, pasivă dar vie, în elitrele sicriului. Maria apucă și ea coaja tare de chitină translucidă, cu ochii dilatați și pielea de găină pe brațe. În centrul sălii, atât de departe de peretele circular încît statuile și coloanele abia se străvedeau prin ceața albăstruie, nu mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]