2,866 matches
-
cuvinte, o literatură de succes, fără a recurge la un compromis de gust. SCRIERI: Prietena mea Si, București, 1969; Castanii roșii, parfumați și naivi, București, 1970; Eternitatea e după colț, București, 1972; Scadența, București, 1972; Goana după vânt, București, 1974; Emigrant în străinătate, București, 1999. Traduceri: James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Petru Popescu). Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, Corina Cristea, „Prietena mea Si”, RL, 1969, 37; Magda Ursache, „Prietena mea Si”, CRC, 1969, 41; Petru Popescu, „Prietena mea
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
această perioadă au emigrat în Spania și Italia aproximativ 100 de persoane. În 2003, cu sprijinul financiar al Soros - Fundația pentru o Societate Deschisă și al Universității București (prin programul Dezvoltarea regională în România) am plecat în Barcelona pe urmele emigranților din satele studiate. Interviurile detaliate efectuate cu emigranții înainte și după emigrare sau cele făcute cu familiile acestora din România, înainte și după plecarea unora dintre membrii familiei în Spania, precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aproximativ 100 de persoane. În 2003, cu sprijinul financiar al Soros - Fundația pentru o Societate Deschisă și al Universității București (prin programul Dezvoltarea regională în România) am plecat în Barcelona pe urmele emigranților din satele studiate. Interviurile detaliate efectuate cu emigranții înainte și după emigrare sau cele făcute cu familiile acestora din România, înainte și după plecarea unora dintre membrii familiei în Spania, precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante privind caracteristicile pieței muncii, condițiile de muncă, strategiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante privind caracteristicile pieței muncii, condițiile de muncă, strategiile de obținere a unui loc de muncă, munca la negru, relațiile de muncă ce se stabilesc între muncitorii aparținând populației majoritare și emigranți, politicile oficiale versus practicile informale pe piața muncii, etica și disciplina muncii, discriminare și frustrări. „Pentru mine, Spania este țara care mi-a dat adevarata șansă de a trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă ce se stabilesc între muncitorii aparținând populației majoritare și emigranți, politicile oficiale versus practicile informale pe piața muncii, etica și disciplina muncii, discriminare și frustrări. „Pentru mine, Spania este țara care mi-a dat adevarata șansă de a trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo unde o duci bine. Așa că țara mea e Spania” Emigrantă, 30 ani, cercetător în România, menajeră în Spania Acest articol încearcă să combine două surse calitative de date accentuând unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi: 1. surprinderea câtorva caracteristici ale pieței muncii din mediul rural din România, în ideea de a explica cauzele, motivațiile, dar și strategiile de emigrare; 2. evidențierea unor strategii la nivel individual sau de grup, de adaptare și integrare a emigranților Români pe piața formală sau informală din Barcelona, condițiile în care muncesc, etica muncii în străinătate; 3. surprinderea posibilelor efecte asupra dezvoltării la nivel de gospodărie sau la nivelul întregii comunității rurale, în Romania. Prima sursa de date calitative o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
soția, am muncit peste cinci ani la cele mai bune întreprinderi din oraș. Aveam o situație mult peste medie. Dar chiar și în acest caz nu am avut acces la o locuință. Locuiam cu chirie într-o garsonieră a fabricii. (Emigrant, 31 ani) Putem enumera și alte motivații amintite de subiecți la începutul actului emigrațional: - migrează pentru că legislația unor țări este mai permisivă. „Am ales Spania pentru că aflasem că era singura țară din Europa unde puteam obține în termen de câteva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obligă să accepte o plată mai mică sau încălcarea unor drepturi pe care un angajat legal le are: „Fac niște munci de sclavi de dimineața până seara pentru bani puțini aici, dar mult mai mult decât aș primi în țară”(emigrant, 28 ani); Chiar dacă muncesc legal, se simt oarecum frustrați și discriminați: „Simți și vezi în ochii lor că ești discriminat, deși nimeni nu-ți spune nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru bani puțini aici, dar mult mai mult decât aș primi în țară”(emigrant, 28 ani); Chiar dacă muncesc legal, se simt oarecum frustrați și discriminați: „Simți și vezi în ochii lor că ești discriminat, deși nimeni nu-ți spune nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după o perioadă mai îndelungată de ședere în străinătate: „Întâi a venit soțul pentru că nu ne mai descurcam cu banii deși muncea în România la un patron. Până
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a începe o afacere în România, dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar, pentru mine și soția mea”. (emigrant, 35 ani). „Am avut o firmă în România, am avut două mașini și am casă. Aici am un serviciu de 8 ore și o motocicletă, dar nu aș mai schimba cu viața pe care am dus-o în România. Trebuia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până seara târziu să «periez» pe unii și pe alții pentru a obține diverse facilități. Nu aveam deloc timp pentru familie, copii. Aici am o viață normală și sunt mai liniștit deși nu câștig mult mai mult decât în România.”(emigrant, 35 ani). „Am avut un magazin în România, am vândut tot și am venit aici, în Spania. Cu amândoi copiii. Dacă erai de bună-credință, acolo nu puteai să faci bani. Toți așteptau câte ceva, dacă nu cei de la poliție, atunci primarul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat. Am avut niște relații la București și așa am rezolvat viza. Am primit viză pentru Germania
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că eu nu sunt rom, sunt român și nu am fost persecutat” (emigrant, 33); cumpărând „contracte de muncă” în Spania (afacere cam riscantă deoarece multe dintre acestea erau false): „Acum două săptămâni am fost sunat de către cineva de la organizația Crucea Roșie din Barcelona să particip la o acțiune în care erau implicați români
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de români din Barcelona). Harta 1. Traseele migrației române în Spania În acestă perioadă au apărut adevărate rețele ale emigrației române formate în principal pe baza relațiilor de rudenie sau de prietenie. Rolul acestora era de a informa și sprijini emigranții români. În cazul rețelelor de emigrare în Spania, rudele, prietenii sau cunoscuții din Germania (în special pentru cei emigrați din Transilvania), Franța sau Italia (pentru cei din Moldova) constituiau primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
emigrare în Spania, rudele, prietenii sau cunoscuții din Germania (în special pentru cei emigrați din Transilvania), Franța sau Italia (pentru cei din Moldova) constituiau primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost Italia, unde aveam câțiva prieteni.” (emigrant, 22 ani) „Aveam în Germania un prieten bun plecat din sat. Am stat la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prieten bun plecat din sat. Am stat la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un autocar și am plecat mai departe.”(emigrant, 22 ani) Odată ajunși în Spania, emigranții români erau ajutați cu bani, oferte de locuri de muncă și cazare de către cei care veniseră cu mai mult timp înainte. Aceștia primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un autocar și am plecat mai departe.”(emigrant, 22 ani) Odată ajunși în Spania, emigranții români erau ajutați cu bani, oferte de locuri de muncă și cazare de către cei care veniseră cu mai mult timp înainte. Aceștia primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau dreptul să închirieze locuințe (ceea ce pare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de muncă și cazare de către cei care veniseră cu mai mult timp înainte. Aceștia primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau dreptul să închirieze locuințe (ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari probleme ale emigranților români în Spania). Emigrarea prin accesarea relațiilor și a rețelelor de rudenie oferea emigranților siguranță, sprijin moral, financiar și ușura integrarea în „noua lume”. Emigrarea „out of network” era extrem de riscantă. În gara din Barcelona era plin de români care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau dreptul să închirieze locuințe (ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari probleme ale emigranților români în Spania). Emigrarea prin accesarea relațiilor și a rețelelor de rudenie oferea emigranților siguranță, sprijin moral, financiar și ușura integrarea în „noua lume”. Emigrarea „out of network” era extrem de riscantă. În gara din Barcelona era plin de români care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de transport și sprijin nu au putut face față masei mari a nou-veniților. Aceste rețele au devenit mult mai selective și mai puțin permeabile pentru noii emigranți. Cei care aveau documentele legale și dreptul de a închiria o locuință (așa-numiții pionieri ai migrației) (Sandu, 2000) au ajuns să locuiască la câteva luni după liberalizarea granițelor în apartamente aglomerate, cu trei sau patru familii, de regulă mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Schengen cu pauză de două-trei zile în Germania 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16 sau Franța (12); după câțiva ani de ședere în Italia (17, 18, 19, 20, 21); după un an de ședere în Germania (22). Integrarea emigranților români pe piața „oficială” și „informală” a locurilor de muncă De-a lungul anilor au avut loc mai multe etape de legalizare a emigranților în Spania. În 1995, „Ley de Extranjeria” (Ley Organica 7/85) au intrat în legalitate 44
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în Italia (17, 18, 19, 20, 21); după un an de ședere în Germania (22). Integrarea emigranților români pe piața „oficială” și „informală” a locurilor de muncă De-a lungul anilor au avut loc mai multe etape de legalizare a emigranților în Spania. În 1995, „Ley de Extranjeria” (Ley Organica 7/85) au intrat în legalitate 44.000, în 1996 aproximativ 14.000 iar în 2000 peste 116.000 (Carella și Pace, 2001). Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, arată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aproximativ 14.000 iar în 2000 peste 116.000 (Carella și Pace, 2001). Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, arată că în 2001 existau în Spania aproximativ 25.000 de români care aveau statut legal (2,2% din totalul emigranților din Spania). Tabelul 1. Numărul emigranților români în perioada 1996-2001 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numărul emigranților români 1.386 2.385 3.543 5.082 10.983 24.856 Sursa: Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
peste 116.000 (Carella și Pace, 2001). Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, arată că în 2001 existau în Spania aproximativ 25.000 de români care aveau statut legal (2,2% din totalul emigranților din Spania). Tabelul 1. Numărul emigranților români în perioada 1996-2001 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numărul emigranților români 1.386 2.385 3.543 5.082 10.983 24.856 Sursa: Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, 2001 Peixoto (2001) subliniază faptul că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Interior, arată că în 2001 existau în Spania aproximativ 25.000 de români care aveau statut legal (2,2% din totalul emigranților din Spania). Tabelul 1. Numărul emigranților români în perioada 1996-2001 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numărul emigranților români 1.386 2.385 3.543 5.082 10.983 24.856 Sursa: Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, 2001 Peixoto (2001) subliniază faptul că există diferențe importante între datele oficiale și realitatea de pe piața neagră în ceea ce privește numărul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]