3,858 matches
-
slăbiciune pentru citate. Se considera un om al Renașterii și, prin dese citate din Rousseau și Lao-Tzi, căuta să-ți reamintească acest lucru. Și totuși, nu era nimic rău intenționat În ceea ce făcea. Cineva spusese odată că Ted era o „enciclopedie ambulantă“ și asta se răsfrângea și asupra discursului său. Avea ceva nevinovat, aproape naiv În felul În care reușea să se facă iubit. Norman Îl simpatiza. Nu era la fel de sigur În privința lui Harry Adams, matematicianul sobru de la Princeton, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
se duce pe plajă, se dezbracă, scoțîndu-și toate hainele, apoi verigheta pe care o așază pe chiloții frumos Împăturiți, și pleacă să Înoate-n ocean pentru totdeauna. Și pentru că se duce să Înoate-n ocean, nu-i menționat În nici o enciclopedie a cinematografiei universale de la noi. Bruce Dern. Un foarte bun actor, din păcate sinucigaș. Hey, Jude, povestea emoționează, Îți ridică părul pe antebrațe, dacă ai așa ceva, unii nu mai au, le-au lăsat În junglă, frisonul Îți rotește Încet foliculii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unei națiuni ce se destramă În antiteză cu filmul lui Griffith, pierzîndu-și podurile, musulmanii și televiziunea, devenind iluzie, și asta prin simplă apăsare pe buton. De mare forță finalul, cu mimii.” (Claire Clouzot, citat Îmbunătățit) Așa spun criticii de film, enciclopediile, astrele. Astrele despre vipuri: „A suferit probabil din cauza gleznelor sensibile (entorse, luxații, poate chiar fracturi), a accidentelor și arsurilor la nivelul feței.” Vipul astfel desfigurat este, cum era de așteptat, Maia Morgenstern. Nu putea fi Victoria Principal, cu toate că și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vorbele sprințare, săreau jucăușe depășind orice barieră. Toți eram în admirație cu zâmbetul plimbat de la un chip la altul. Ne despărțeam greu de ea și așteptam cu nerăbdare o altă ocazie, altă poveste din mirifica lume a fotbalului. O adevărată enciclopedie, bătrânica. O priveam cum pleca, cu o mâna pe bățul alb și cu cealaltă strânsă în jurul câtorva bănuți pentru o pâine. La colțul străzii dispărea discret, la braț cu seara tainică. Are aproape 60 de ani. Cum mai trece timpul
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Ion Simuț Cunoaștem proporțiile exilului literar românesc postbelic din mai multe surse, dintre care cea mai sistematică și mai bine documentată este Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, un dicționar cuprinzând scriitori, reviste, instituții și organizații, elaborat de Florin Manolescu (Ed. Compania, 2003). Exilul nostru literar este integrat, cum se cuvine, în ansamblul literaturii române în Dicționarul general al literaturii române, coordonat de Eugen
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
vagi considerații despre carte, afirmînd că a găsit-o "agreabilă" ca lectură, dar "detestabilă" ca "reflexie politică". Mussolini însă îi place și mai tîrziu, dintr-un motiv pe care îl putem înțelege: politica lui culturală. Apariția primelor 16 volume din enciclopedia italiană (proiectată în 35 de volume) i se pare, pe bună dreptate, o faptă "uluitoare" și îl conduce la o concluzie politică: Mi se pare că nu are nimeni dreptul să judece justificarea fascismului italian, înainte de a fi răsfoit aceste
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
În opinia prof. dr. Neagu Djuvara, românca de azi are mare nevoie de o asemenea lectură pentru a lua cunoștință de misiunea ei ca să ne putem afirma ca națiune în Europa de mâine. Arina Avram: Femei celebre din România, mică enciclopedie, vol. II. Editura Allfa, București, 2005. Preț: 22,90 lei. Distrugerea iubirii Iubirea și căsătoria sunt desființate cu o cruzime ieșită din comun și cu o violență rar întâlnită la vreun alt autor contemporan. Lipsa oricărei urme de fericire într-
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
origine, limbă și mutre mult mai curați decât d. Holban - dar pe lângă acest așa-zis merit mai au și altele, pe care d. Holban nu le are. În fine Schopenhauer e materialist. Dar știu astăzi până și copiii, si orice enciclopedie îl poate lumina pe d. Holban, că Schopenhauer e idealist pur sang. Ceea ce produce iluzia în capul d-lui Holban e că d-lui își închipuiește că idealiști se numesc aceia care-și bagă degetul în gură și apoi scriu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
importanță ce nu i se cuvine, chiar dacă acea importanță s-ar mărgini la scrierea de piese rele. Oare dacă d. coredactor al "Romînului" ar fi avut în realitate talentul lucrurilor pe cari le-a întreprins, adecă talentul de-a compune enciclopedii medicale, dicționare comparative a limbelor romanice, gramatici pentru limbele slavone și tragedii bune totdodată, Franța n-ar fi salutat în d-sa pe un nou Voltaire, n-ar fi fost încîntată de-a posede un spirit atât de universal? Din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie plivită, pentru a se face loc la soare plantelor celor de folos. Prisosul de puteri pe care o nație îl posedă e îndestul de mic pentru întreținerea culturii adevărate; dacă însă în locul acesteia se grămădește cea falsă, se grămădesc enciclopedii medicale, furtografia urechească sau Scrisorile cătră demoșteniți, nu mai e loc pentru cultura cea adevărată și sănătoasă. D. Dame în fine are modestia de-a zice că d-sa e prea neînsemnat pentru ca să ne ocupăm de d-sa. Dar tocmai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evacuat. Iar dacă-ți suna telefonul mobil, pierdeai abonamentul și luai și-amendă; de trecut altă dată prin bibliotecă nici nu mai putea fi vorba. Pentru copiii cuminți, cărțile veneau încet, dar sigur, aduse de șefa de sală; dicționarele și enciclopediile, prea grele, erau cărate cu un fel de trotinetă și descărcate pe masă de două asistente mai tinere. Uneori, apetitul filologic depășea orice așteptări. Studenții fugeau acasă cu pagini întregi, tăiate fin, cu lama, ca Biblia lui Mitică Popescu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sub sac. „Mă rog, să nu fim mârlani, acum, la spartul târgului. Trebuie să te contrazic: rulajul există oricum, chiar dacă interfața nu e folosită. Degeaba se ferește omul de Internet Café, dacă îi țăcăne mintea-n timpul ăsta. Mica lui enciclopedie virtuală, Wikipedia sau Softpedia lui de buzunar, se află-n creier... Și te-asigur că bâzâie permanent, trebuie doar să știi cum s-o descarci.“ „Și voi ați găsit metoda...“ „Așa cum ți-am spus, nu mai folosim cafeaua sau tastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
București, 1996. 35. Ristea A.L., Tudose C., Tehnologie comercială, Editura Expert, București, 1995. 36. Rosembloom B., Marketing channels A Management View, The Dryden Press, Chicago, 1983. 37. Rusu, C., Economia Comerțului, Editua Mediamira, 2003, ClujNapoca, 2003. 38. Sasu, C. Enciclopedia întreprinzătorului, Editura Economică, 1999, p. 277-285. 39. Stavrositu, S., Practica serviciilor în restaurante și baruri, Editura Tehnică, București, 1994. 40. Thomas, M., J., Manual de Marketing, Editura CODECS, București, 1998. 41. Tomescu, F., Managementul societăților comerciale, Ed. Didactică și pedagogică
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Expres, Brașov, 1999, p. 5. 67 Ristea A. L. ș.a. Tehnologie comercială, Ed. Expert, București, 1995. 68 Ferenț, E., Op. cit., p. 121-122. 69 Ibidem. 70 Niță, V., Jaba, O., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București, 2001. 71 Sasu, C., Enciclopedia întreprinzătorului, Editura Economică, 1999, p. 277-285. 72 Niță, V., Jaba, O., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București, 2001, p. 262-263. 73 Niță, V., Jaba, O., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, Iași, 2001, p. 263-266. 74 Sasu, C. Enciclopedia
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Enciclopedia întreprinzătorului, Editura Economică, 1999, p. 277-285. 72 Niță, V., Jaba, O., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București, 2001, p. 262-263. 73 Niță, V., Jaba, O., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, Iași, 2001, p. 263-266. 74 Sasu, C. Enciclopedia întreprinzătorului, Editura Economică, București, 1999, p. 285. 75 Basanu, Ghe. Managementul aprovizionării-desfacerii, Editura Economică, București, 1966, p. 82-92. 76 Popa, I. Tranzacții internaționale, Editura Recif, București, 1992, p.18-22. 77 Niță, V., Jaba, O., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Contextul didactic al literaturii constituie, mai mult decât în celelalte epoci, factorul determinant. Este perioada de înflorire a academiilor. Întreaga cultură occidentală definește literatura ca totalitate a literelor, în ambele sensuri: totalitatea cunoștințelor și totalitatea scrierilor. Idealul continuă să fie enciclopedia. Nu lipsesc finalitățile etico psihologice: civilizarea și mai ales umanizarea ființei. Un real progres îl reprezintă tendința de specificizare și valorizare a literaturii pe linia opere, scrieri, autori. Literele simt în această perioadă nevoia unor determinări mult mai precise în funcție de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Babel, București, 1996. 6. DIDIER, Julia, Dicționar de filosofie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. 7. Dicționarul enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 2001. 8. Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. 9. Le Dictionnaire de notre temps, Hachette, Paris, 1992. 10. Enciclopedie de filosofie și științe umane, Editura All, București, 2004. 11. WATSON, James, HILL, Anne, Dictionary of Media & Communication Studies, Arnold Student Reference, Londra, 2000. Reviste științifice: 1. Argumentum 2. Communication Monographs 3. Discourse & Society 4. European Journal of Communication 5
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu funcționa nicio școală românească. O impresie globală a distribuției spațiale a analfabetismului poate rezulta din cartografia neștiutorilor de carte realizată pe baza recensământului din 1930. Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută de 7 ani, 8.213.592 erau știutori de carte, ceea ce plasează rata literalității la 57 la sută. Petele albe de pe cartograma științei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice, tipărită între 1921 și 1990, celebră pentru perfecționarea anticei practici de damnatio memoriae, pe măsură ce versiunile reeditate eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată în edițiile mai vechi. Spre deosebire de palimpsest, ștergerea nu se manifestă la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938). Enciclopedia României. Volumul I: Statul. București: Imprimeria Națională. Haret, S.C. (1903). Raport adresat M.S. Regelui asupra activității Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Bucuresci: Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl". Human Development Indicators. (1990). În Human Development Report 1990 (pp. 124-161
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
N. Stehr. MARX, Karl, ENGELS, Friedrich, The German Ideology, London: Lawrence & Wishart, 1970. MAZZOTTI, Massimo, Introduction to Knowledge as Social Order. Rethinking the Sociology of Barry Barnes, edited by Massimo Mazzotti, 1-13, Aldershot, Hampshire: Ashgate Publishing Limited, 2008. MILLER, David, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, București: Humanitas, 2006. MINOGUE, Kenneth, "Oakeshott: Rationalism Revisited", în The Intellectual Legacy of Michael Oakeshott, edited by Corey Abel and Timothy Fuller, Exeter: Imprint Academic, 2005. MIROIU, Adrian, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri colective, Iași: Editura
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
termenului, ei au generalizat-o și au oferit o varietate de explicații suplimentare pentru distorsionarea sistematică a cunoașterii și manipularea interesată a convingerilor, pe care vor să le sugereze atunci când caracterizează drept ideologii anumite sisteme simbolice orientate politic" David Miller, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice (București: Humanitas, 2006), 366-7. Dar faptul că este produsă o explicație alternativă nu elimină explicația inițială, ci indică doar existența unor concepții diferite asupra ideologiei. 18 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, (București: Editura Humanitas, 1996), 275
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție (Editura Institutul European, Iași, 2000), p. 56. 26 Hannah Arendt, Originile totalitarismului (Editura Humanitas, București, 1994), p. IX. 27 Jeffrey Isaac, Democrația în vremuri întunecate (Editura Polirom, Iași, 2000), p. 81. 28 David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice (Editura Humanitas, București, 2006), p. 120. 29 Idem, pp. 120-121. 30 Raymond Aron, Lupta de clasă. Noi prelegeri despre societățile industriale (Editura Polirom, Iași, 1999), p. 102. 31 Idem, p. 100. 32 Ibidem, pp. 103-104. 33
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
hotărâtor în cultivarea și manifestarea lui: sociabilitatea. O accepție destul de apropiată, în parte, daca nu expresiv, atunci ideatic (cum se va putea observa pe parcursul acestei prezentări) celei pe care Denis Diderot o expunea în articolul pe această temă publicat în Enciclopedie, bazată pe amplitudinea spiritului și pe forță imaginației, pe acuitatea percepției și pe spontaneitatea expresiei artistului. Geniul, scrie filosoful din Königsberg, "este talentul (capacitatea naturală) care dă regulă artei", "facultatea înnăscuta producătoare a artistului"110. (În treacăt fie spus, o
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Goethe], México, Fondo de Cultură Económica, 1945. Dorfles, Gillo, El devenir de las artes [Devenirea artelor], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica, 1963. Eliot, Ț. S., Sobre la poesía y los poetaș [Despre poezie și poeți], Buenos Aires, Ed. Sur, 1959. Enciclopedia Salvat de los grandes temas de la música [Enciclopedia Salvat a marilor teme ale muzicii], Pamplona, Salvat S. A. de Ediciones, 1983. Ferraté, Juan, Dinámica de la poesía [Dinamismul poeziei], Barcelona, Ed. Seix Barral, 1982. González Prieto, Antonio y Antonio Tello, Da Vinci
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]