2,305 matches
-
și voi lua în considerație posibilitatea că mențiunea celei de-a doua să fi fost evitată pentru că pe de o parte arunca o lumină defavorabilă asupra corpului medical iar pe de alta indica premeditarea, insistența chiar, în atac a acestui enigmatic Petrea Poenaru. Profesorul Ion Nica reia, în cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihică” (Ed. Eminescu, 1972), la finalul convocării surselor medicale privind boala și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din această relatare și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când recitești poeziile cuiva recunoști realități din biografia sa. Am încercat să restitui sensurile cuvântului „luminare” în poezia lui Eminescu, și iată cum am ajuns, și dinspre filologie, la această enigmatică locuință a poetului de la Văratic. Odaia filologică a poetului. Eminescu descrie odaia sa în câteva poezii și scrisori care, puse cap la cap, pot da o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nimic fantezist, nimic ideal, Ea e fericirea omenescului neam; Celelalte patimi se mișcă de-a pururi Toate supuse-ascultînd de Iubire, Ea este al minții tiran". Resignation / Resemnare - "Norii cei negri ai Discordiei învăl[uind] Cerul". Journal / Jurnal - "mașinăria cea întunecată", "enigmatică și nevăzută"; "Sacra Bucurie-a Iubirii a murit"*; "Temnița lanțului trupesc"**; [*The sacred Joy of Love is dead: vezi nota de mai sus privind [T]he Genius dy'd; Genius dead despre noțiunea de extincție care în modernitate evoluează expansiv
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Popescu, Copiii fiarei). Forma fără sufix, mai frecventă, apare atât cu sens concret − Își învârt palmele prin văzduh ("Formula AS"), Prinde cu degetele cheița arcului, învârte-o ușor (A. Călinescu, Interstiții), niște frunze care se învârt în jurul propriei lor cozi; enigmatic nucleu în jurul căruia se învârte totul (Ana Blandiana, Autoportret), Își învârte demonstrativ bielele și manivelele (M. Cărtărescu, Orbitor), în timp ce învârte volanul (G. Liiceanu, Ușa interzisă), Învârt pe covor în jurul meu vaporașul (H.-R. Patapievici, Zbor) −, cât și cu sens abstract
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
a. face. Iar dezvăluirea propriei persoane are un rol esențial în a-i ajuta să se intereseze de noi. Dacă nu ne dezvăluim propriul eu, partenerii noștri de conversație ne vor considera, în cel mai bun caz, pentru o perioadă, enigmatici și vor deveni curioși, dar în scurt timp se vor simți frustrați datorită lipsei de reciprocitate și vor ajunge, fie la concluzia că pentru noi nu este important să-i cunoaștem pe ei, fie că nu suntem sociabili sau avem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tip abia întâlnit. Iar aici perindarea de oameni este enormă. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european în fața unei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de o mare poezie sociologică. Când însă e vorba de a evoca priveliștea siberiană, C. Stere capătă un patos extraordinar. Fără ca paleta să-i fie bogată și vocabularul afară din comun, el are o înfricoșare religioasă
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
1984, 11; Ion Bogdan Lefter, O lume într-o carte, RL, 1984, 19; Ion Bălu, Convorbiri colegiale, RL, 1993, 14; Constantin Hârlav, Comentariile Tătaru, „Prahova”, 1993, 944; Arleen Teodorescu, O carte pentru studenți, „Azi. Fețele culturii”, 1997, 222; V. Fanache, Enigmaticul Caragiale, ST, 1998, 2-3; Dimisianu, Lumea, 407-411; Florin Mihăilescu, Critice și metacritice. Analiză, istorie, valoare, VR, 2001, 7-8. C. H.
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
aur, București, 1966; Aliatul nr. 1 (Fals tratat de aventură și umor), București, 1967; Când zâmbesc scriitorii și artiștii, vol. I, București, 1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro patria, București, 1970; Balada comunistului fără nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai să râdem împreună, București, 1971; Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Portret interior”, GL, 1965, 34; Dumitru Solomon, „Băiatul și luna”, GL, 1966, 6; Gabriela Adameșteanu, „Împlinire”, LCF, 1967, 12; Ion Candianu, „Aliatul nr. 1”, AST, 1967, 5; Martin, Poeți, I, 104-108; Dumitru Micu, „Vox maris”, RL, 1969, 7; Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
evanescența discursului” (Marin Mincu), dar în versurile ulterioare tendința spre irealitate devine tot mai accentuată. Dacă, în genere, modalitatea de construcție a poemului consta într-o decupare a secvențelor de cotidian, recompuse la nivel simbolico-parabolic, într-un registru al semnelor enigmatice, vizionare (Al. Cistelecan), în Materia signata și în Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene (1997) descompunerea realului nu mai e urmată neapărat de o transfigurare simbolizantă. Versul se instalează acum în banalitatea amestecată a realului, pentru a declanșa mai
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
lasă în volumul, postum, Ritm imanent (1971) o selecție foarte riguroasă a creației proprii. Lovinescu îl caracteriza drept un tip de poet intelectual, preocupat să producă emoție artistică printr-un complicat mecanism de condensare a substanțelor în versuri lapidare, aparent enigmatice. De fapt, el anunța ermetismul, cam odată cu Ion Barbu, influențat și de Mallarmé și Valéry. Poeziile de după 1950 sunt de esență muzicală, fără dificultăți formale și cu un mult mai pronunțat caracter livresc, relevând un poet al misterului silvestru și
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
am oprit, nu atît de teama vulgarității (la „oamenii de teatru” merge un atare limbaj), cît pentru faptul că, pur și simplu, părea să creadă în ceea ce spune. *În dosarul 1/1914-1915, al școlii din Gîșteni, am găsit următoarea propoziție enigmatică pentru cineva de azi: „Ceasul, după gară”. Ce „spune” ea? Că, întrucît școala n-avea ceas, învățătorii erau obligați să se orienteze după ceasul gării (Răcăciuni). Copil, adolescent și tînăr (primul ceas - o „Pobeda”-, cumpărat de tata, l-am avut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îi dădeau iluzia că e sănătoasă. „Analizele dumitale, mătușă, - i-a spus unul, vorbe care o făceau să chicotească de plăcere - sînt bune, ca de fată mare”. De felul ei, nu era însă o femeie veselă, ci una așezată, solitară, enigmatică. Un amănunt sugestiv pentru firea supusă și închisă pe care o avea e că n-am văzut-o niciodată dezbrobodită. Purta baticuri negre, înnodate sub bărbie, și straie de aceeași culoare, îndeosebi după moartea accidentală a singurei sale fiice, Magdalena
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
discret. Dacă nu m-ar fi Îndrumat doamna Lovinescu, mărturisesc că nu aveam știință de cartea dvs. Ar merita - după lectura Jurnalului - s-o dezvoltați și s-o reeditați, corectând datele și - cu siguranță - luminând o mulțime de detalii din enigmaticele note privind familia sa, ale lui E. Lovinescu. Noua ediție va trebui să aibă neapărat și arbore genealogic. În mare măsură, relațiile de rudenie le descâlcisem și eu, cu ajutorul doamnei Lovinescu și al doamnei Corina (Corinica) Vartan. Sunt sigur Însă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dar, ca să nu ne ieșim din mână, să ne mai jucăm puțin și cu șaradele lovinesciene. Am să vă mai consult Într-o chestiune măruntă, dintre cele facultative, pe care mi-au căzut ochii mai alaltăieri. Iată patru mici Însemnări enigmatice. Vă spun ceva? Teama mea este, deși grafia pare clară, să nu fie, ca la „Linza Călugărească”, vreo eroare de lecțiune. Fie și „d-na” pentru „d-ra”, sau viceversa, căci uneori pare mai degrabă una, alteori cealaltă. Să fie această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dacă-o să ajung voi ajunge târziu”) stă la răspântia unde adevărul Înscrie, În hieroglifele magice și codificate ale poeziei, destinul. Erotismul nocturn, crispat, de o păgână Însetare metafizică, precum În poemele altor volume, Își află aici, uneori, o tulburătoare, enigmatică, resemnată „indolență” care a acumulat, parcă, Întreg nesațul veninos și vital al aventurii de a fi. „Sunt un om viu. Sunt viu. Sunt vie. Sunt un loc viu/ lucid” (Locul). Exclamația poate fi citită ca un mesaj triumfal sau belicos
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dimpotrivă, binele”. Alter ego-ul lui Kertész, naratorul anonim al Kaddish-ului, motivează, apoi, printr-o amintire, de ce nu-l mai interesează führerii, cancelarii, dictatorii de toate felurile, ci sfinții, singurii cu adevărat iraționali, de neînțeles, a căror existență rămâne, Într-adevăr, enigmatică, inexplicabilă, ilogică. O Întâmplare de lagăr, desigur. Călătoria de câteva zile, iarna, a bolnavilor lagărului În vagoanele de vite, spre o destinație necunoscută, fusese precedată de distribuția minusculei porții de mâncare pentru drum. Povestitorul se afla depus pe o scândură
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
de prolog și de epilog pentru actul al doilea. Având a interpreta, într-un „teatru de societate”, rolul feminin central dintr-un basm dramatic scris de un necunoscut, fiica unui senator, logodită cu un personaj politic important, se îndrăgostește de enigmaticul autor. Acesta se dovedește a fi chiar bufonul aristocrației bucureștene, poreclit Michiduță, care dincolo de bravada ostentativă și de învelișul înșelător al frondei cotidiene ascunde un suflet sensibil și romantic. Repudiată de logodnic și amenințată de tatăl său cu trimiterea la
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
premieră și în acela al primei ediții, din 1902, aceste versuri de 16 silabe (înrâurire hugoliană) au fost compuse pentru cea de-a doua ediție, probă care a contat mult în „afacerea” tristă a paternității puse la îndoială. O prezență enigmatică, dar de transparentă semnificație simbolică, este Român Gruie, „statornic reazăm” al domniei, acela care „pururi, cade jertfă”, întruchipând „strămoșeasca legătură dintre scaun și popor”. Prin acest erou, persuasiv triumf al discreției, tot numai tăceri grele de înțeles, D. încearcă intuitiv
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
într-o natură virgină la scobiturile adânci săpate în blocurile de piatră ale drumurilor Histriei și ale Pompeiului de către roțile carelor antice; de la scara pisicii cățărată pe Pamir - Acoperișul lumii - și prin văile de gheață ale Himalaiei la străvechiul și enigmaticul drum al mătăsii presărat cu basme orientale și fire de borangic; de la calea de piatră care lega Ulpia Traiana de Porolissum, prin Apulum, Potaissa și Napoca, la autostrăzile de azi puse să străbată de-a lungul și de-a latul
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel anterior, se deosebește pregnant de cele ce i-au urmat: Tutun de Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981), Necuviința (1984
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
taina măririi strămoșești” (Clio). Versurile lui se circumscriu ariei parnasianismului, autorul fiind obsedat de frumusețea exterioară, de formele de versificație impecabile, de ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
București, 1967; Necunoscutul ferestrelor, București, 1969; Cârtița și aproapele, București, 1970; Deasupra deasuprelor, București, 1970; Cimitirul din stele, București, 1971; Selene și Pan, București, 1971; Duelul cu crinii, București, 1972; Munți de os, București, 1972; Frunzele în Galaad, Cluj, 1973; Enigmatica noblețe, București, 1974; Lied, das in der Flöte blieb, tr. Georg Scherg, București, 1974; Marta, fata cu povești în palme, București, 1974; Poeme, pref. Emil Manu, București, 1974; O ureche de dulceață și-o ureche de pelin, București, 1976; Pălărierul
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]