2,651 matches
-
articol al Statutului Mitropoliei Basarabiei, înregistrat la 30 iulie 2002 și modificat la 7 martie 2006 prin ordinul nr. 33 al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, „sub raportul orânduirii canonice și administrative Mitropolia Basarabiei cuprinde următoarele eparhii istorice sufragane”: Sub raportul orânduirii canonice și administrative, eparhiile sunt grupate în Mitropolie. Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chișinău la rangul de mitropolie. Decizia înființării a fost luată în Sinodul Bisericii
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
2002 și modificat la 7 martie 2006 prin ordinul nr. 33 al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, „sub raportul orânduirii canonice și administrative Mitropolia Basarabiei cuprinde următoarele eparhii istorice sufragane”: Sub raportul orânduirii canonice și administrative, eparhiile sunt grupate în Mitropolie. Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chișinău la rangul de mitropolie. Decizia înființării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisă s-
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
dată, jurisdicția Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chișinăului, episcopia Hotinului și Bălților și Episcopia Cetății Albe - Ismail. În timpul ocupației sovietice din 1940-1941, si mai apoi sub regim sovietic din 1944 până în 1992, Mitropolia Basarabiei și-a încetat activitatea, fiind înlocuită de Eparhia Chișinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei și a întregii Rușii. Biserică Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonica Patriarhiei Ruse. Ca răspuns la cererile adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
naționalizate, spoliate sau ridicate în orice alt fel de către regimul sovietic de ocupație și deținute în prezent de guvernul Republicii Moldova. În acest subiect, Mitropolia Basarabie a adresat o nouă plângere Curții Europene a Drepturilor Omului. Mitropolia Basarabiei și-a reactivat eparhiile istorice sufragane, iar autoritățile Republicii Moldova le-au admis în legalitate în perioade diferite: Arhiepiscopia Chișinăului (în 2004), Episcopia de Bălti (fosta Episcopie a Hotinului, în 2004), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetății Albe - Ismail, în 2006) și Episcopia
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
din 1914). Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la Alba Iulia la votarea unirii Transilvaniei cu România. A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în anul 1948, după instaurarea regimului comunist în România și desființarea Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de către autoritățile comuniste. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
teologia, Lucian Mureșan s-a angajat și a lucrat în diverse servicii economice. La sugestia episcopului Iuliu Hossu în anul 1955, imediat după întoarcerea sa din detenție, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici (câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite), în Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. În anul universitar 1958/59, când acest grup era în anul IV de facultate, Departamentul Cultelor a aflat de existența lor și a intervenit la Dieceza
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
ca ordinarius al Episcopiei de Maramureș. După Revoluție și relegalizarea Bisericii Române Unite, la 3 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureș, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu (decedat în 1963 la Gherla) și Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramureș. La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odată cu Vasile Hossu de Oradea, în cadrul unei liturghii arhierești desfășurate sub cerul liber
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
s-a remarcat în calitate de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan. La data de 3 martie 1990 preotul George Guțiu a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea în funcția de episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin punerea mâinilor mitropolitului Alexandru Todea, asistat de episcopii sufragani Ioan Ploscaru al Lugojului și Lucian Mureșan al Maramureșului. Hirotonirea sa ca episcop a avut loc
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
dintre care sute de preoți îmbrăcați în odăjdii, călugări, călugărițe. Odată cu consacrarea, mitropolitul i-a trecut noului consacrat puterea ordinară de jurisdicție, care fusese deținută până atunci provizoriu de către Alexandru Todea, cu toate drepturile și îndatoririle ei. Ca și în eparhiile de Oradea și Maramureș, nici la Cluj nu a avut loc instalarea canonică a episcopului în catedrala eparhială, aceasta fiind ocupată în acel moment de către Biserica Ortodoxă Română. La 20 iulie 1994, ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite în
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
de volume. Printre materiale găzduite de bibliotecă se regăsesc "Catechismul românesc", tipărit în latină în anul 1648, precum și un manual de logică scris de János Apáczai Csere. În anul 2005 guvernul României condus de Călin Popescu Tăriceanu a restituit clădirea Eparhie Reformate. Învățământul superior este dominat de universitățile din Târgu Mureș. Universitatea de Medicină și Farmacie este una din școlile cu tradiție în medicină din România. Clădirea universității a fost construită în perioada dualismului, între anii 1907-1909 de primarul orașului, György
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
îl avea ca titular pe episcopul Emilian Birdaș. În urma demisiei episcopului Emilian Birdaș, devenit ulterior episcop vicar la Arad, apoi episcop de Caransebeș, Andrei Andreicuț a devenit episcop al episcopiei Alba Iulia în iunie 1990, și arhiepiscop din 1998, când eparhia a fost ridicată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie. După decesul mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost nominalizat pentru funcția de mitropolit al Ardealului. La alegerile desfășurate pe 3 noiembrie 2005 a fost preferat, după al
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
și ucraineană - în cult. Conform dorinței Romei, Bisericile răsăritene care intrau în părtășie desăvârșită cu papa Romei, puteau folosi propria limbă liturgică. Cu toate că unii istorici contestă faptul că acest privilegiu ar fi fost scopul acelei uniri, totuși ea a permis eparhiei Muncaciului să introducă limba română în cult. În 1675, mitropolitul ortodox al Ardealului, Sava Branković, convoacă un sinod local, în care afirmă că limba română nu poate fi folosită în cult, pentru că nu ar fi avut un lexic suficient de
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale, conform can. 151-154 din CCEO. Potrivit ediției din 2005 a "Anuarului Pontifical", la sfârșitul lui 2003, Biserica reunea 737.900 de credincioși, 716 preoți eparhi și 347 de seminariști. Conform datelor recensământului din 2002, în România au fost înregistrați 191.556 de greco-catolici, dintre care 160.896 etnici români, 19.645 maghiari, 6.148 romi, 1.721 ucrainieni, 1.542 germani etc. Aceste rezultate sunt
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj și Episcopia Maramureșului (cu sediul în municipiul Baia Mare). Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma îndeplinește în același timp și funcția de arhiepiscop-mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. Biserica Română Unită cu Roma are patru eparhii în România (Oradea Mare, Cluj-Gherla, Lugoj și Maramureș) și una în Statele Unite ale Americii (Episcopia Greco-Catolică Română de Ohio), trecută mai recent în subordinea arhiepiscopiei majore cu sediul la Blaj. La 29 mai 2014 a fost creată Eparhia „Sfântul Vasile
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
are patru eparhii în România (Oradea Mare, Cluj-Gherla, Lugoj și Maramureș) și una în Statele Unite ale Americii (Episcopia Greco-Catolică Română de Ohio), trecută mai recent în subordinea arhiepiscopiei majore cu sediul la Blaj. La 29 mai 2014 a fost creată Eparhia „Sfântul Vasile cel Mare” de București, cu un teritoriu canonic corespunzător municipiului București și Țării Românești (Oltenia, Muntenia și Dobrogea). Conform datelor recensământului din 1930 unitățile administrative cu cea mai însemnată pondere greco-catolică erau: După Revoluția Română din 1989, unul
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Andrei Andreicuț, arhiepiscop de Alba Iulia și Laurențiu Streza, episcop de Caransebeș. Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurențiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicție asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprindea doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
înființează la Sart un depou central de reparații al căilor ferate. În ziua de astăzi, orașul cunoaște o rată a șomajului destul de scăzută, în comparație cu alte regiuni și zone, situându-se pe la mijloc, între comunele belgiene. Inițial Namurul făcea parte din eparhia Tongeren. Prima biserică locală, din secolul al V-lea, purta hramul Maicii Domnului („Notre-Dame”). Puțin mai tarziu, orașul avea cinci biserici: cea anterior amintită și Biserica Saint Hilaire înăuntrul cetățuii, iar în afara se aflau bisericile Saint Martin, Saint Rémy și
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
și Saint Pierre-La-Chapelle, și cinci biserici parohiale: Saint Michel, Saint Nicolas, Saint Loup, Saint Jean l'Évangéliste și Saint Jean-Baptiste. Dintre parohii, primele două țineau de protopopiatul de Fleurus, iar celelalte de protopopiatul de Gembloux. În 1559, se înființează nouă eparhie la Namur, iar Saint Aubain devine catedrală episcopala. Aici au existat și două mari mănăstiri benedictine de maici, " La Paix de Notre Dame", înființată în 1613, și una la Sart, înființată în 1198. Amândouă au fost distruse în secolul al
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
la care a fost și director), precum și la Externatul de fete. Rămas văduv, preotul Ioan Antonovici a fost tuns în monahism la Mănăstirea Cetățuia din Iași, primind numele monahal Iacov. A fost ales la 26 iunie 1918 ca arhiereu-vicar al Eparhiei Hușilor cu titulatura de "Bârlădeanul". Devine apoi arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei (1921-1923), îndeplinind și funcția de egumen al Bisericii “Sf. Spiridon” din Iași. La 29 martie 1923 a fost ales ca episcop al Dunării de Jos, cu reședința la Galați
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
devine stareț al Mănăstirii Neamț. Ca urmare a faptului că scaunul hușean devenise vacant, episcopul este ales la 19 martie 1924 ca episcop al Hușilor, păstorind acolo până la moarte (31 decembrie 1931). În perioada păstoririi sale au fost alipite la Eparhia Hușilor 12 parohii din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Episcopul Iacov Antonovici s-a remarcat printr-un număr mare de realizări ca episcop al Hușilor, dintre care menționăm următoarele: A desfășurat o bogată activitate științifică, remarcându-se ca un cercetător al trecutului ținutului
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
ales la 14 decembrie 1975 ca episcop al noii structuri bisericești. A fost instalat ca episcop în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia la 25 ianuarie 1976, unde a păstorit până în ianuarie 1990. Ca episcop s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și pictarea lor. În timp ce în alte eparhii se demolau bisericile, acesta s-a opus cu vehemență distrugerii acestora, pilduitoare în acest sens fiind salvarea bisericii Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc. A
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia la 25 ianuarie 1976, unde a păstorit până în ianuarie 1990. Ca episcop s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și pictarea lor. În timp ce în alte eparhii se demolau bisericile, acesta s-a opus cu vehemență distrugerii acestora, pilduitoare în acest sens fiind salvarea bisericii Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc. A restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeț, alături de care a construit o biserică nouă, a cărei zidire a
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
scaunul eparhial a episcopului Emilian. În data de 4 aprilie 1990 episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, cu titlul “Arădeanul". La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Eparhii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea Foii Diecezane și a Calendarului Românului. Episcopul Emilian Birdaș a trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș. Episcopul Emilian Birdaș a publicat
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
(pe numele de mirean Costică Crăciun (n. 18 martie 1955, comuna Lopătari, județul Buzău) este un cleric ortodox român ce deține în prezent rangul de arhiepiscop al Eparhiei Dunării de Jos, fiind astfel membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 18 martie 1955 se naște în comuna Lopătari, județul Buzău, într-o familie de țărani evlavioși, Râdă și Vasile Crăciun, primind educație creștină în familie și
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
18 februarie 1990 fiind hirotonit arhiereu, cu titlul de „Gălățeanul”, în biserică „Sf. Nicolae” din Galați. În urmă decesului I.P.S. Antim și a vacantării scaunului de episcop, este ales la 12 iulie 1994 de Colegiul Electoral Bisericesc episcop titular al Eparhiei Dunării de Jos. În ședința de lucru a Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 18-19 iunie 2009 s-a aprobat ridicarea la rangul de Arhiepiscopie a Episcopiei Dunării de Jos, alături de alte episcopii din structura BOR. Din
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]