3,970 matches
-
fiul - aproape o jumătate de secol) s-au efectuat mai multe reparații, cea de după cutremurul din 1941 terminându-se aproximativ în 1955. După cutremurul din 1977 s-au impus doar mici reparații cu contribuția poporănilor. Avem puține mențiuni despre fapte eroice, un erou din 1877, N. Pricope, aviatorul Victor Dorin (m. în 1940) și alți eroi menționați pe soclul monumentului ridicat în 1933 (dar după al doilea Război mondial nu s-a mai ridicat un alt monument), ori gesturi ieșite din
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Țărnii, Podu Ghiocăi, Răcușana, Strâmba. Capitolul V PERSONALITĂȚI Nu avem datele pentru un tablou complet, nicicum toate: cerem iertare. Introducem în acest capitol pe cei care au terminat cel puțin studii superioare, au avut funcții publice sau au săvârșit fapte eroice. Subliniem că informațiile următoare sunt cu totul lacunare și ne bazăm pe informațiile orale și puținele documente scrise (accesate). Din această cauză e posibil ca cineva să fie prezentat ca important când de fapt el a fost plutonier șofer în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fiul - aproape o jumătate de secol) s-au efectuat mai multe reparații, cea de după cutremurul din 1941 terminându-se aproximativ în 1955. După cutremurul din 1977 s-au impus doar mici reparații cu contribuția poporanilor. Avem puține mențiuni despre fapte eroice (Vasile Marin a fost rănit la Țiganca, 21 iunie 1941), ori gesturi ieșite din comun ale locuitorilor, dar ele nu pot lipsi în context general, așa cum nu pot fi uitate tradițiile și obiceiurile locale cu strălucirea excepțională a PLUGULUI MARE
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ordin) atitudinea antirigoristă, încercau astfel să se apere mai bine de atacurile „fraților comunității”. În cronici, sunt menționate multe alte personaje, nu doar din ambientul fraților minori, așa cum este cazul lui Frederic al II-lea în opera lui Salimbene. Începuturi eroice, dezvoltare providențială, distanța Fără a intra în detaliile unei prezentări particulare, deoarece așa ceva se găsește înaintea fiecărei lucrări, trebuie totuși subliniat că toate cele trei cronici oferă imaginea unor frați cu o conștiință liniștită, în cea de-a doua jumătate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o conștiință liniștită, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în ceea ce privește dezvoltarea Ordinului și modul de viață ce nu mai era caracterizat atât de mult prin sărăcie. În cronicile lui Giordano și Toma sunt prezentate începuturile eroice, pe vremea când frații provinciei engleze beau o bere ce avea gust și aspect oribil, mâncau uneori mămăligă de orz din lipsă de pâine, nu aveau adăposturi și erau găzduiți de frații predicatori; parcurgeau mulți kilometri desculți pentru a participa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Salimbene merge și mai departe, arătând un dispreț vădit pentru frații laici; e mândru de Ordinul căruia îi aparține și manifestă un aer aristocratic de superioritate față de clerul secular sau alte mișcări religioase. El nici măcar nu-și poate aminti timpurile eroice, fiindcă și-a petrecut tinerețea într-un Ordin care de-acum se clericalizase și adoptase structura conventelor; el amintește, într-adevăr, câteva dintre cele pe care le-a vizitat, în Italia și dincolo de Alpi. Experiențele sale de frate sunt cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
devoțiune spirituală, pe de altă parte, cronicile ne oferă o realitate puțin diferită, și anume aceea a unor frați mulțumiți de dezvoltarea și de rolul pe care îl avea propriul Ordin. Francisc reprezintă pentru aceștia doar un început, oricât de eroic și admirabil ar fi fost. De altfel, nu trebuie să ne mire așa ceva, căci, în acel timp, „frații comunității” erau majoritari. Trebuie să ținem cont de acest aspect pentru a acorda atenția cuvenită acestei realități și pentru a o înțelege
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe frații în Germania (nr. 9-13). După ce oferă un cadru general al situației extinderii Ordinului, fratele Giordano se concentrează asupra temei sale specifice, și anume, nașterea și dezvoltarea provinciei din Germania în perioada anilor 1221-1262, mai exact, din zorile începuturilor eroice și anevoioase până la liniștita și apreciata ei maturitate. Urmând firul relatării sale într-un mod cronologic, fără a selecționa teme speciale spre analiză, așa cum procedează Toma din Eccleston, opera urmează în mod substanțial firul călăuzitor al experienței sale de viață
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bucurie a «gloriei Ordinului nostru, așa cum este el acum», și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui caracteristică este peregrinarea și cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin «neputința mea și a altora care, ca și mine, au fost trimiși în Germania». Fratele Giordano, în timp ce se arată fericit de realizările
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exemplu tuturor!» (nr. 126: FF 2565). Nu este în favoarea nostalgiei și a fidelității rigide de la început, dar le amintește cu emoție și recunoștință, așa cum își amintește de propria copilărie. Dacă, pe de o parte, privește cu admirație la primele timpuri eroice, pe de altă parte, nu-și exprimă nostalgia pentru acestea. Este mândru și fericit de începuturi, ca de un fundament cu aureolă, dar este conștient și fericit de frumusețea și necesitatea schimbării și a progresului provinciei în toate aspectele sale
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
său nu ar fi suportat, iar spiritul său nu ar fi fost potrivit pentru o astfel de muncă: într-un cuvânt, fugea de acea neliniștitoare ambiție: Sollicitaeque fugax ambitionis eram140 Dacă se ținea departe de a cânta în versuri faptele eroice ale lui Augustus și ale politicienilor lui, era pentru că îi lipsea talentul poetic necesar unor asemenea acțiuni grandioase: (eventuală) acuzație cu totul falsă, câmpul pe care el îl cultiva era limitat, în timp ce celălalt (al Cezarului) era imens de lucrat. Barca
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cultiva era limitat, în timp ce celălalt (al Cezarului) era imens de lucrat. Barca (lui) nu se poate abandona întinderii mării, când de-abia îndrăznește să înfrunte unduirea unui lac mic. Unui geniu puternic îi revine datoria de a consacra sublimele fapte eroice ale Cezarului, pentru a-și menține opera la înălțimea subiectului 141. Atât motivul invocat pentru a-și "explica" neimplicarea în curia (care presupunea sarcini publice), cât și cel invocat pentru a se dezvinovăți de faptul că, în activitatea sa poetică
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se explică, în opinia mea, absența unei disidențe substanțiale care să depășească protestele izolate, adesea mai vizibile de la München sau de la Paris decât de la Cluj sau de la Brașov. Personalizate în exces și adesea fără nicio legătură unul cu celălalt, gesturile eroice și solitare de protest din partea dr. Ion Vianu, a Doinei Cornea sau Dorin Tudoran, manifestele lui Radu Filipescu, poemele Anei Blandiana sau ale lui Mircea Dinescu puteau suscita admirația, dar în prea mică măsură adeziunea în masă. Proiectul de sindicat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de parastas", cum admirabil o numea pe atunci de la microfonul Europei Libere regretatul Vlad Georgescu, consta într-o construcție verbală în trei timpi trecut, prezent, viitor; subiectul acestui construct putea fi "poporul" care a fost, este și va fi pașnic/eroic/harnic și talentat etc. -, Partidul, națiunea, ș.a.m.d.; verbul putea aparține sferei semantice a existenței, a edificării, a rezistenței, a creației: orice atribut al excelenței asociat uneia dintre ipostazele Sinelui avea acces la eternitate. Îndărătul acestei pompoase triade, al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fost asumată de alții, și înainte de toate de ancheta Parchetului Militar, desfășurată sub conducerea generalului Dan Voinea începând din 199731. Cercetările în acest dosar par a dovedi, de exemplu, că, în ciuda închipuirilor care au făcut din Vasile Milea un personaj eroic, demn să dea numele unor mari bulevarde, acest general, care comandase personal masacrul nocturn de la București, s-a împușcat fiindcă înțelesese că, dacă Ceaușescu scăpa, îl va omorî fiindcă nu reușise să împiedice ocuparea esplanadei din fața CC de către masele de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
răspicat "Jos comunismul!" în fața unei autorități interesate prioritar în a-i lua locul lui Ceaușescu și nomenclaturii de prim rang care i se subordonase acestuia. Spectacolul televizat al revoluției răspundea totodată și altor obiective, înzestrând noua putere cu o aureolă eroică și revoluționară, cu atât mai utilă cu cât liderii ei, în frunte cu Ion Iliescu însuși, se ținuseră cu prudență departe de revoltă, când nu comandaseră, ca Stănculescu, Chițac sau Gușe, reprimarea în sânge a acesteia. Acest spectacol masca rolul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
comuniști de omenie, care înlătură dictatura clanului Ceaușescu și dăruiesc poporului român libertatea și democrația. Tragica realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune în scenă rezistența eroică a noii puteri în fața inumanei agresivități a acestor imaginari susținători ai dictaturii. Mass media și rumoarea publică răspândesc zvonuri sinistre despre apa sau sângele infestate, imaginea de sălbăticie a "teroriștilor" e întărită de distrugerea emblematică a valorilor culturii universale și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pentru a vedea o țară necunoscută, ci numai pentru a o identifica cu Elada lecturilor mele, Elada zeilor tineri, a eroilor homerici și a lespedelor de marmură [...] Imaginația este principiul convesiunii tuturor valorilor antice (s.n.); ea e la baza legendei eroice a vechei Elade, a cărei supremă expresie literară se găsește în poezia homerică"29. Dar, după un timp, obosit probabil să tot confrunte imaginea din carte cu realitatea vie și năbădăioasă din fața ochilor săi, spre a le dibui mereu înșelătoarea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sine die gestul unei apropieri mai intime. Ca și odinioară, mania de a despica firul în patru și de a căuta explicații lucrurilor elementare îl face prevăzător până la exces, determinându-l să-și creeze singur obstacole, și "nu din dorința eroică de a le învinge, ci din teama de a nu se fi înșelat". În plus, Andrei se teme să iubească din nou din cauză că "sub puterea sentimentelor instrumentul rațiunii se falsifică" iar el nu se mai arată dispus să-și piardă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Lire le théâtre, Éditions Sociales, Paris, 1978. 71 Apud Peter Brooks, op. cit., p. 14. 72 Dintr-o riguroasă perspectivă istoricistă, Frank Rahill găsește izvoarele melodramei nu doar în genul "sérieux" al lui Diderot, ci și în alte forme înrudite (pantomima eroică a teatrelor populare, teatrul muzical popular, ficțiunea pastorală și romantică etc.), toate marcând același proces de disoluție a tragicului și a tipului de civilizație care i-a dat naștere (L'Ancien Régime). Iată o definiție in extenso: "Melodrama is a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nașterea eroului dintr-un lemn (Tei-Legănat) sau din piatră (Omul din piatră). Lemnul și piatra (dar nu orice lemn și nu orice piatră) apar ca materii genezice în credințele străvechi. Personajele masculine ivite pe această cale sunt apte de aventuri eroice deosebite, iar cele feminine devin modele de frumusețe (Fata din Dafin). Eroina încearcă să se ferească de privirea pîrjolitoare a Soarelui, semn că adversitățile cu înțelesuri fertilizatoare: cearta dintre Sora Soarelui și Sora Boarelui (Dealul Mohului), dintre secetă și ploaie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
îndrăzneață asupra vieții și a morții. Autorul Mioriței este categoric urmașul lor. B. Întoarcerea Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează „prima dată” zeița sumeriană Inanna (Iștar la asiro-babilonieni). Toate celebrele „călătorii” (căsătorii forțate, răpiri, aventuri eroice, rătăciri), puse pe seama lui Ghilgameș, Orfeu, Proserpina, Ulise, Eneas, protagonistul tip Făt-Frumos (din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte) sunt derivate. Lectura acestora se arată dificilă pentru că textele aparțin unor culturi îndepărtate; de regulă, prealfabete; dar și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
zeiță să părăsească cerul, pămîntul și domnia n-o să știm exact niciodată, după cum o să ne scape în amănunt motivul agresiunii demonilor Galla asupra păstorului Dumuzi; poate dorința de a străbate ținuturi improprii, spiritul de aventură nelipsind în timpurile mitice și eroice. Inanna nu este sigură de izbîndă în călătoria sa. De aceea ia cu sine „cele șapte legi divine”, printre care însemnele vestimentare: Coroana Cîmpiei, Vergeaua, Pieptarul, precum și simboluri ale Vegetației, Erosului și Războiului. Totodată, își pregătește un aliat, slujbașul divin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
atributele agro-păstorești. Iștar se definește înainte de toate ca simbol al lui Eros, pentru a se opune cu hotărîre surorii sale, Ereșkigal, devenită Thanatos. Schema mitică a coborîrii s-a păstrat și ea în linii generale. Și de data aceasta, aventura eroică pare un act propriu, de voință. În planul basmului, feciorul de împărat hotărăște să nu se nască pînă nu i se promite nemurirea. Cele două lumi sumeriene, Marele de Sus și Marele de Jos, încep să se asocieze „în profunzime
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
glezne - asupra gleznelor; Boala de cap asupra capului. Din trupu-i nici o boală să nu-i scape. Dacă dispariția Inannei pune în alertă panteonul divin sumerian, confruntat cu realitatea morții ca moarte, pierderea zeiței Iștar periclitează însăși existența cosmică, iar aventura eroică a coborîrii capătă înțelesul unui mit al fertilității: Cum coborî Iștar, zeița, în Țara - fără-cale-întoarsă, Pe junci n-a mai sărit un taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]