42,126 matches
-
face parte Berlinul (de est), et pour cause... și este clar de ce. De altfel, acest articol îl voi reproduce fidel, fiindcă se va râde mult, citin-du-l, astăzi, când nu mai e nimic de râs. Să începem cu acest Berlin de Est... De fapt, cum era să ieșim noi din est, ca să ajungem tot în est; și cum, neajungând în est, nu mai puteam să ne întoarcem în est, totuși, fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
este clar de ce. De altfel, acest articol îl voi reproduce fidel, fiindcă se va râde mult, citin-du-l, astăzi, când nu mai e nimic de râs. Să începem cu acest Berlin de Est... De fapt, cum era să ieșim noi din est, ca să ajungem tot în est; și cum, neajungând în est, nu mai puteam să ne întoarcem în est, totuși, fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță din Suedia. Trecusem prin Finlanda, prin Danemarca. Mergeam cu
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
acest articol îl voi reproduce fidel, fiindcă se va râde mult, citin-du-l, astăzi, când nu mai e nimic de râs. Să începem cu acest Berlin de Est... De fapt, cum era să ieșim noi din est, ca să ajungem tot în est; și cum, neajungând în est, nu mai puteam să ne întoarcem în est, totuși, fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță din Suedia. Trecusem prin Finlanda, prin Danemarca. Mergeam cu trenul. Și ne opriserăm în
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
fidel, fiindcă se va râde mult, citin-du-l, astăzi, când nu mai e nimic de râs. Să începem cu acest Berlin de Est... De fapt, cum era să ieșim noi din est, ca să ajungem tot în est; și cum, neajungând în est, nu mai puteam să ne întoarcem în est, totuși, fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță din Suedia. Trecusem prin Finlanda, prin Danemarca. Mergeam cu trenul. Și ne opriserăm în Berlinul de Est, ca să schimbăm
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
când nu mai e nimic de râs. Să începem cu acest Berlin de Est... De fapt, cum era să ieșim noi din est, ca să ajungem tot în est; și cum, neajungând în est, nu mai puteam să ne întoarcem în est, totuși, fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță din Suedia. Trecusem prin Finlanda, prin Danemarca. Mergeam cu trenul. Și ne opriserăm în Berlinul de Est, ca să schimbăm trenul... Pe la orele unsprezece noap-tea, aveam în Berlinul
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
neajungând în est, nu mai puteam să ne întoarcem în est, totuși, fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță din Suedia. Trecusem prin Finlanda, prin Danemarca. Mergeam cu trenul. Și ne opriserăm în Berlinul de Est, ca să schimbăm trenul... Pe la orele unsprezece noap-tea, aveam în Berlinul de Est, tren spre București. Ce să faci, singur, și într-o zi în Berlinul tăiat în două de zidul fatal?... Și atunci ne veni o idee năstrușnică. Ce-ar
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
fără să fi ajuns vreo-dată în vest; uite-așa! Veneam cu Bălăiță din Suedia. Trecusem prin Finlanda, prin Danemarca. Mergeam cu trenul. Și ne opriserăm în Berlinul de Est, ca să schimbăm trenul... Pe la orele unsprezece noap-tea, aveam în Berlinul de Est, tren spre București. Ce să faci, singur, și într-o zi în Berlinul tăiat în două de zidul fatal?... Și atunci ne veni o idee năstrușnică. Ce-ar fi să vizităm în câteva ceasuri celălalt Berlin, din vest, în care
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală! Dar țineam sus capul. Când ne-am întors de pe linia a cincea înapoi, spre linia a patra, halt! Nu ne lăsau în est, fiindcă n-aveam pe pașaport viza respectivă de intrare... Aruncam priviri disperate în urmă, spre colonelul fatal. Care, sesizând situația, făcu santinelei un semn energic. Și astfel, răsuflând ușurați, intra-răm, a doua oară, în Berlinul de Est. Dimineața, eram la
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
ne lăsau în est, fiindcă n-aveam pe pașaport viza respectivă de intrare... Aruncam priviri disperate în urmă, spre colonelul fatal. Care, sesizând situația, făcu santinelei un semn energic. Și astfel, răsuflând ușurați, intra-răm, a doua oară, în Berlinul de Est. Dimineața, eram la Budapesta. Or, când ajungi la Budapesta, e ca și cum ai fi gata să intri în București.
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
în față o istorie a rupturilor care "desfundă izvoarele imaginarului". Autorul identifică două intervale cu o anumită stabilitate (1860-1914 și, respectiv, 1919-1927) și trei mari falii: ruperea de Orient și de feudalism; închiderea față de Occident și de capitalism; desprinderea de Est și de comunism. Altfel spus, modernizarea, comunizarea și democratizarea. Peisajul "bizar" al literaturii române sub comunism, explorat în excepționala sinteză, își arată acum coerența, într-o sistematică mitologică sui-generis. Lucrurile care nu puteau fi întru totul explicate inițial (statura supradimensionată
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
largă de subiecte ale actualității întoarse pe toate fețele precum un obiect într-un bazar, pe care nu te hotărăști dacă să-l cumperi sau nu, aceleași negocieri prelungite, voluptuoase în jurul sancționării lor. Împătimit, grație fibrei d-sale valahe, id est sudice, de tot ce e prezent concret, suculent, de cromatica pestriță a imediatului, Barbu Cioculescu ia totodată distanțe față de acesta prin postura moralistă ce-i este proprie, care se slujește, ca și la bardul Cuvintelor potrivite, de mijloacele unei scriituri
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
2012” pentru întreaga creație. Acest premiu, care poartă numele compozitorului boemian, creatorul Școlii de la Mannheim, a fost instituit la Esslingen /Neckar și se acordă anual personalităților din Europa de Est, a căror creație muzicală este rodul unui schimb cultural între Germania și Estul Europei. Festivitatea de acordare a premiului a avut loc la 8 martie 2013 în Konzerthaus Berlin, în Werner-Otto-Saal. Cu acest prilej, s-a interpretat de către Trio Contraste, cu Ion Bogdan Ștefănescu, Doru Roman și Sorin Petrescu, A Symphony of Horror
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
larg, ale antologiilor, monografiilor și tipologiilor folclorice, literare și muzicale. În fapt, numai această bibliografie însăși ar fi putut sta la baza unui volum de sine stătător, prin care să fie relevată bogăția de demult a spiritualității românilor trăitori în estul și sud-estul Transilvaniei. Beneficiari ai unor personalități creatoare puternice și distincte, cei doi autori și-au atribuit domeniile de competență în funcție preocupările și cercetările proprii anterioare. A rezultat, astfel, o bogată, complexă și complementară colecție de studii, un important
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
în ziua și la ora la care Cehia juca un meci decisiv la Euro, a venit public, un public curios și de calitate. (Iarăși surprinzător, la Praga s-au arătat interesați de întâlnirea cu câțiva poeți dintr-o țară din Est mai mulți oameni decât fuseseră prezenți, de pildă, cu câteva zile înainte, acasă, la Mangalia, ca să-l vadă și să-l audă pe un deținător al Premiului Nobel. Această diferență între prioritățile de interes, de preocupare ale publicului de acolo
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
am propus niciodată s-o citești, fiind convins că îți pierzi timpul - narațiunea se desfășoară în capitala București, în jurul anului 1911 și are ca motto cuvintele lui Poincaré: Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient, ou tout est pris a la légere... Totuși, autorul a primit pentru ea brevetul de cavaler al "Legiunii de onoare!" (pag. 532) Un detaliu probabil, a cărui certitudine l-ar uimi și l-ar încânta pe tatăl rătăcitului epistolier face ca destinatarul acestor
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
cu atribuirea numelui celui care a lansat “Măicuța mea” sau “Fanfara militară” unei străzi din București. La aceste emisiuni, Sida Spătaru s-a reîntâlnit cu Fuego, acesta din urmă anunțând datele turneului “Serenadă pentru Dan Spătaru”, deocamdată în orașe din estul țării, dar suntem siguri că succesul concertului va face ca el să fie extins în toată țara și, cu siguranță, și la Chișinău. Fuego, vedeta de mare popularitate de azi, face un gest de mare noblețe, cu o reverență, față de
Fuego îl omagiază pe Dan Spătaru by Vera PELICI () [Corola-journal/Journalistic/83397_a_84722]
-
stîngace a căror culoare e aplicată prin încălcarea liniilor ce le conturează, criticul care l-a mustrat pe Arghezi pentru că discursul poetului s-ar situa "dincolo de text, într-o exterioritate incongruentă", și pe Blaga pentru o emoționalitate cosmică, expresionistă, id est "retardată", nu șovăie a scrie despre Nichita Stănescu: "Numai Ťnecuvinteleť pot să transporte sentimentele nude, neconsumate, nemediate de structura normată a discursului. Aici Nichita se revendică de la Bacovia, cel care face organ poetic dintr-o unică stare de sentiment. De la
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
capitalismului sălbatic, a îmbogățiților ridicați pe cadavre și - inevitabil - a societății indiferente la fragedele ei valori... În acest cadru generaționist al fracturilor și convulsiilor, Ion Maria vine cu o notă personală și o perspectivă complet diferită. Povestiri din cartierul de Est, al patrulea volum, deja, al unui poet care a debutat editorial în 2002, surprinde în primul rând prin lirismul blând, serafic, extras "alchimic" din ordurile marginii de lume românească. Acolo unde eul gesticulant, retoric, sarcastic al fracturiștilor înflorește în jubilația
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
și despletit. Ion Maria comprimă și încearcă să esențializeze într-o "cheie a purității" (Gheorghe Grigurcu) ceea ce colegii săi de generație desfășoară și documentează incriminator: o realitate apăsătoare, o existență aproape insuportabilă. Prin contrast, fiecare "povestire" din acest cartier de Est mizerabil, având "o aură neagră de gunoaie", se dorește luminoasă și stenică. Deși punctul cardinal e tomberonul de gunoi ce nu se mai poate conține, iar ca personaje predilecte (în registru realist) apar câinii ologi, uzi și flămânzi, pisicile gestante
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
este și reprezentarea omului rău, în unități versificate ce se vor emblematice, dar sunt numai sămănătorist-puerile: "să nu mai audă/ plânsul câinilor/ din fața blocului/ omul rău/ își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă printr-o dulcegărie cum n-am mai întâlnit de la concursurile cu desene pe asfalt organizate, în anii �80, pentru pionieri. "Viziunea" poetică este a unei eleve-model, poate chiar comandantă de detașament: "lângă zidul de bloc/ pe
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
există profesori doar cu diplome, care însă ar trebui să aibă probleme cel puțin cu propria lor conștiință" (Marina Crilovici); Fiind bani, vin soliști și dirijori foarte buni" (Eugen Bold); Era o vreme când tot ce venea din blocul de est era primit aici, inclusiv eu, cu brațele deschise" (Alexandru Lascae). Dar și printre apatii și neglijențe: "România este mai cunoscută prin interpreți, prin muzicieni de calitate, însă compozitorii români sunt foarte puțin cântați. Probabil nici autoritățile culturale românești nu au
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Se întâmplase cu o piesă și cu autorul ei, Jean-Baptiste Poquelin, zis și Moliere. Cum să lași, într-o piesă de teatru, replicile unui personaj care spunea pe scena publică... " Și nu-i păcat, a păcătui-n tăcere..." "Et c^est ne pas pecher, que pecher en silence..." în lojă fiind chiar regele?... Ce va zice clerul cu oamenii lui răspândiți prin sală?... E prima dată când se pune problema unei cenzuri, și nu atât regele e în cauză, cât înaltul
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
celeilalte tabere. Să stăm strîmb și să judecăm drept. Pentru fărădelegile lor, unele abominabile, legionarii au primit o triplă pedeapsă, din partea lui Carol al II-lea, a lui Antonescu și a comuniștilor, multe mii dintre ei pierind pe frontul de Est unde au fost trimiși intenționat în linia întîi. Au fost sancționați cu vîrf și îndesat. Pentru fiecare crimă pe care au săvîrșit-o cămășile verzi, au pierit măcar cîteva zeci din rîndul lor. Comparativ, căpeteniile, torționarii, propagandiștii totalitarismului comunist n-au
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
execuție: "fecioară galbenă rudă cu inima conspiratorilor și gloanțele plutoanelor de execuție/ așa cum noaptea de 3 Mai 1808 (Tres de Mayo, ziua împușcării prizonierilor spanioli de către trupele lui Napoleon, după ce, spune șeful armatelor franceze în Spania, poporul din Madrid s'est laissé entraîner a la révolte et au meurtre; titlul unui tablou de Goya - n.m.), e rudă cu geniul îngrozitor al marelui Goya." Din nou, pretutindeni, fatala cifră trei, a antitezelor și-a rudeniei înspăimîntătoare dintre ele. Între dos - al revoltei
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
Asumîndu-și statutul viziunii poetice ca parte integrantă a intimității sale, subiectul își asumă implicit relația de martor necesară celui ce se confesează, se comportă, concomitent, și ca un confesor. Negația concepută îndeobște ca exterioară conștiinței poetice e asimilată acesteia, id est dezamorsată: "Descope--rind-o în ea însăși, se intuiește pe sine ca fiind chiar nimicitorul. Iar nimicitorul nu are nevoie nici de subiect, nici de obiecte. El apare ca salvator și, în egală măsură, eliminator al dualității. El dorește să distrugă relația
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]