2,392 matches
-
justițiară, a Îmbrăcat-o cu o frenezie și devoțiune rară. Demnă de unul dintre acei „sfinți laici” din care o nație mică și vitregită de istorie nu are niciodată prea mulți!... 6 (Destinulă Nu, nu putem Încheia această voluminoasă, insistentă exegeză asupra a ceea ce se Înțelege prin sintagma „sensului vieții” fără a „da o raită” Într-o altă „ogradă” pretențioasă, care e, ca și conceptul studiat de noi, cu armele prozatorului, se’nțelege, și ale unui atent „martor al existenței” - cea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu au avut ecoul textelor unor Kadare sau Kundera i-a convins Încă o dată pe criticii sceptici din țară, probabil, că „drumul e fals!”. Autorul, Însă, În binecunoscutul și „nemăsuratul” său orgoliu, a conchis - și conchide și azi! - că Însăși exegeza franceză, pariziană trece printr-o criză a receptării, nu numai a unui autor venit dintr-o zonă culturală europeană marginală și care nu-și pune cu orice preț arta sa În slujba - lădabilă, de fapt! - luptei anti-comuniste, dar și o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
literaturii se vor „Întoarce” la studiul omului și umanului, respectând rigorile post-renascentiste ale artei și creației, când vom redobândi credința În existență și valorile ei, când artificiile și interesantele - și Înecăcioasele! - obsesii ale artei absurde Își vor găsi locul În exegeza culturală, ne-obnubilând orizontul firesc și necesar al „respirației inimii umane”; acea „inimă” care, uneori, În epocile realmente fertile, luminoase, apte de a sprijini viața și viul, este „ascunsă În creier!”. Paris - Fundata Ianuarie - August 2006 C u p r
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
istorie, eliberarea de constrângerile Timpului. În „noaptea de Sânziene“, potrivit folclorului românesc, se deschid cerurile. Este un moment privilegiat, care sugerează calea spre o altă dimensiune a existenței, dincolo de spațiu și timp. Cariera internațională a lui Mircea Eliade, În domeniul exegezei miturilor și religiilor, s-a desfășurat, după plecarea din România, mai Întâi În Franța, din 1945 până În 1956, iar după aceea În Statele Unite, ca profesor de istorie a religiilor la Universitatea din Chicago. Lucrări precum Le Mythe de l’éternel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
acru, două lucruri: că e, adevărat, un real prozator, care, pe vremuri, l-a sfătuit „să intre în partid”! (Marele prozator al epocii devine... Tudor Țopa, nici vorbă de un Bănulescu sau Preda!Ă Nu, nu mă așteptam la o exegeză a operei mele sau a lui Nichita, iar dacă această carte dialogată ar fi fost „orală”, aș fi înțeles că Matei a avut un moment de superficialitate critică sau de aversiune momentană. (După mai bine de un deceniu de prietenie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
genului, dar și contra presiunilor tot mai insistente, mai triviale, ale conducerii politice a României asupra creației și mediului literar - mai de „neînțeles” deci era faptul că acest mare și splendid critic și eseist nu-mi mai cita numele în exegezele sale totdeauna interesante despre un Sorin Titel, Marin Preda și alții! Era și el „supărat” pe mine, pe opera mea și pe ideile mele ca și... Partidul?! Ne-am văzut și „ne-am vorbit” după mai bine de un deceniu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mă predispunea deja la această atitudine oarecum brutală și deplasată, adică la a judeca un pom după fructele lui? Așadar, unde aș putea-o face mai bine decât acolo unde pomul a fost plantat? Ea distonează față de tonurile blânde ale exegezei practicate de cele mai înalte autorități religioase. Pentru că e totuși un lucru straniu atât cât îi este permis unui mirean să judece aceste lucruri să sărbătorești Întruparea, să saluți intrarea efectivă a lui Dumnezeu în timpul oamenilor, să susții cu îndreptățire
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de vedere al religiei, nu mi-e frică de ei. Defilările flagelanților din timpul sărbătorilor Așura* e totuna cu Vinerea Sfântă de la Sevilla ori de la Manila. Mahdi-ul** lor este Mesia al nostru. Înclinația lor spre interpretare e la fel cu exegeza noastră. Cântecele lor religioase sunt apropiate de ale noastre. Ei nu acceptă poligamia, iar legile lor privind succesiunea nu lezează interesele fetelor. Vălul islamic e ceva trecător. Au o suplețe a spiritului și o facultate de adaptare uimitoare. Nimic asemănător
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nouă ori feciorului, care nu a atins nivelul superior inițiatic. Așezarea crengii solare la urechea călăuzei sale pune voinicul la adăpost de repercusiunile nefaste, iar gestul lui prohibit își îndeplinește rolul și asigură continuitatea scenariului inițiatic. Ajutoarele năzdrăvane Lucrările de exegeză au subevaluat adeseori rolul jucat de erou, considerându-se că ajutorul supranatural cumulează adevărata forță victorioasă. Simpla dobândire a acestui sprijin năzdrăvan revelează însă valoarea neofitului, celor inapți nu li se arată nici drumul către sacru (surorile mai mari, frații
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
europene moderne. Dar asta nu înseamnă că o atare situație constituie o fatalitate. Căci nimeni nu ne poate interzice să sperăm că va veni o zi când criticii români vor fi (re)cunoscuți în marile universități europene și americane, când exegezele românești vor fi cerute și publicate de editurile occidentale, când istoricii noștri literari vor vorbi la congresele și seminariile internaționale despre Eminescu și Creangă și, mai ales, că străinii ne vor asculta cu interes și chiar cu dorința de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literare, ca și cum ne-ar fi rușine că mâncăm, că bem apă, că respirăm. Și ce punem în locul experienței estetice nemijlocite? O aspirație pozitivistă, un schematism scientizant, ce ar consta într-o "metodă" cu impulsuri de acaparare a întregului câmp al exegezei, într-o trufașă operație de "explicare", desigur "științifică", a operei, de secare a inefabilului, de suprimare a iraționalului. Să fim sinceri: o asemenea plivire sârguincioasă a criticii de factorii literari, de înstrăinare a ei în raport cu realul lecturii, ascunde o mefiență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
citisem și răscitisem în adolescență în versiunea, e drept prescurtată, dar nu rea, a lui Al. Popescu Telega. Când am vorbit, se putea să nu o fac?, despre sublimitatea actelor nebunești ale eroului marii cărți (un loc comun, desigur, al exegezelor cervantești), Vianu m-a oprit cu o întrebare: Dar ce concept opui dumneata sublimului, noțiunii de sublim? — Urâtul, am răspuns, după ce m-am gândit câteva clipe, simțind însă chiar în timp ce răspundeam că nu nimerisem exact ținta. Nu crezi că grotescul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Gr. Hagiu, Matei Călinescu. Devenind redactorul-șef al Gazetei literare, i a publicat pe cât s-a putut de frecvent, a început să se refere la ei în articolele sale și, mai apoi, să le consacre exegeze care au surprins prin promptitudine și amploare (de pildă, cronica în două numere ale Gazetei la placheta de debut a lui Nichita Stănescu). Paul Georgescu nu s-a limitat la impunerea tinerilor din cercul Gazetei. De departe el urmărea și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
deghizare“ este vorba în amintirile sale, Crohmălniceanu ne lămurește în chiar primul paragraf al cuvân tului înainte: „Deghizate fiindcă sunt niște amintiri care nu răsar prin solicitarea directă a memoriei să-și deschidă cămările, ci se iscă din actul de exegeză literară.“ Așa este. Vizate sunt mai întâi opera, textul, procedeele literare, temele cutărui scriitor și abia apoi, pe baza acestora, se ajunge la comportamentul omului, la portretul moral și fizic. Deci la punctul de pornire se află „exegeza“, iar „amintirea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
actul de exegeză literară.“ Așa este. Vizate sunt mai întâi opera, textul, procedeele literare, temele cutărui scriitor și abia apoi, pe baza acestora, se ajunge la comportamentul omului, la portretul moral și fizic. Deci la punctul de pornire se află „exegeza“, iar „amintirea“ la cel de ajungere. Astfel, acele repetări obsesive ale unor cuvinte sau sintagme din proza lui Zaharia Stancu, un aspect stilistic, sunt elementul care declanșează amintirile despre acest scriitor, despre acest lider necontestat al scriitorimii române din anii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
CONSTANTIN CUBLEȘAN EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE serie nouă, nr. 19 (81) Coperta colecției: Vasilian Doboș Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CUBLEȘAN, CONSTANTIN Eminescu în exegeze critice / Constantin Cubleșan. Iași : Junimea, 2014 ISBN 97897337-1789-8 821.135.1.09
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
CONSTANTIN CUBLEȘAN EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE serie nouă, nr. 19 (81) Coperta colecției: Vasilian Doboș Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CUBLEȘAN, CONSTANTIN Eminescu în exegeze critice / Constantin Cubleșan. Iași : Junimea, 2014 ISBN 97897337-1789-8 821.135.1.09 Eminescu, M. (c) CONSTANTIN CUBLEȘAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN CUBLEȘAN EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE Editura Junimea Iași 2014 UN CUVÂNT ÎNAINTE Cine urmărește mai îndeaproape fenomenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Florentina Vrăbiuță Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CUBLEȘAN, CONSTANTIN Eminescu în exegeze critice / Constantin Cubleșan. Iași : Junimea, 2014 ISBN 97897337-1789-8 821.135.1.09 Eminescu, M. (c) CONSTANTIN CUBLEȘAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN CUBLEȘAN EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE Editura Junimea Iași 2014 UN CUVÂNT ÎNAINTE Cine urmărește mai îndeaproape fenomenul Eminescu (după cum se exprima Constantin Noica) constată, fără dificultate, că ne aflăm într-o etapă nouă, atât în privința editării/reeditării operelor acestuia cât și a discuțiilor ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
epocii pun în lumină adevărate campanii, nu numai de presă, împotriva gazetarului; dar, oare se dorea, într-adevăr, înmormântarea de viu a acestuia?! Mi se pare a fi o aberație). S-au scris și s-au publicat numeroase tomuri de exegeză, de cea mai bună calitate, datorate în principal tinerilor, care au dorit (doresc) să se lămurească ei înșiși în privința locului și rostului lui Eminescu în literatura română, în actualitatea politică actuală nu mai puțin. Cineva ar putea să se întrebe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să căutăm și să angajăm poeți veritabili, de aiurea, care să cunoască și să înțeleagă poezia lui Eminescu. Or, asta se poate face prin publicarea în edituri de prim rang din străinătate, a unor studii comparatiste, a unor volume de exegeză profundă, în care ideile lui Eminescu să fie evidențiate cu bună cumpănă în contextul epocii sale, în raport cu marea poezie a secolului al XIX-lea, de pretutindeni. Avem de-acum asemenea studii tipărite în țară. De ce să nu le traducem ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
meritoriu demers de sistematizare a drumului parcurs de critica și istoriografia noastră literară, într-un continuu proces de cristalizare a ideilor, de aprofundare a cunoașterii marelui scriitor, atât de necesar azi, când o reinterpretare a tuturor scrierilor literare și a exegezelor asupra acestora, din toate timpurile, se impune cu necesitate, nu doar pentru că acum e posibilă o exprimare dincolo de orice canon ideologic ci pentru că ne aflăm în fața unui alt orizont de manifestare umană ce-și pretinde reexaminarea critică a trecutului, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
întotdeauna, însuși poetul Mihai Eminescu. OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) După un excelent eseu despre imaginarul poetic eminescian (Pelerinaj spre ființă, 1999), Dan Mănucă a continuat să rămână un atent observator al fenomenului eminescian, comentând ediții din opera acestuia, volume de exegeză datorate unor confrați din actualitatea imediată privind creația autorului Luceafărului, dar și abordând eseistic sau analitic punctual, diverse aspecte legate de tematica, de proble matica diversă a creației marelui poet, cum ar fi, de pildă, studiul comparativ Eminescu Lenau : Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în ansamblu imaginea unui polemist hotărât să nu lase a fi cu nimic pătată imaginea acestui poet care, zice domnia sa într-un loc, "este cel mai analizat și mai discutat scriitor român, plecându-se de la teribilisme de șanț și până la exegeze de mare rafinament", comentariile angajându-i, patetic adesea, atât pe denigratori, cât și pe adulatori. Dan Mănucă se exprimă cu destulă vehemență la adresa acelora care "pun în circulație adevărate bazaconii (adică fărădelegi)", care "nu pot fi luate în serios ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
iz funerar". Trecând în revistă tentative oarecum similare de discreditare a poetului, din trecut (Grama, Aron Densusianu ș.a.) se vede îndreptățit a concluziona (paradoxal) că Eminescu "trebuie apărat de români", sens în care evocă și el cele trei momente în exegeza eminesciană, pe care le teoretizează unii și alții Maiorescu/Gherea, Perpessicius/Călinescu și "explozia dilematicilor". Discursul devine aici acid-polemic la adresa acestor "zgomotoase rivalități/animozități", observând că "pe harta eminescologiei", "aventura se anunță fără sfârșit", or tocmai acest fapt "confirmă dominația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al celor doi protagoniști ai cercului strâmt") și Constantin Noica ("După opinia mea /.../ sensul neputinței și vina "orbirii" din natura superioară a geniului, de care vorbea Noica, sunt înscrise în profunzimea textului"), de la Dan C. Mihăilescu ("Cătălin devine într-o exegeză ca aceea semnată de Dan C. Mihăilescu, personajul principal al poemului. În viziunea mea, portretul semantic al lui Cătălin are o mai accentuată dedublare decât cel al Cătălinei, evoluția sa în text fiind abruptă și polarizată în două înfățișări substanțial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]