6,056 matches
-
formă de pătrat, având o fântână arteziană în curtea interioară și etaj doar în partea din față, înspre stradă. In partea opusă era laboratorul și amfiteatrul iar pe laturi se găseau sălile de clasă, biblioteca și cancelaria profesorilor. La parterul fațadei se afla biroul directorului și al secretarului liceului. In curte, în spatele liceului, se găsea sala de sport iar în spatele ei se întindea stadionul orașului, acolo unde la înființarea școlii fusese grădina liceului. Aceste condiții foarte bune ale liceului s-au
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
interese strategice comerciale și militare). În prezent spațiul arabofon are o deschidere maritimă de 25.129 km., adică 54,3% din perimetrul său teritorial, procent ce definește trăsătura unei maritimități certe din puncte de vedere geografic, dată de cele cinci fațade maritime la care are acces natural: Oceanul Atlantic - 3.429 km. (13,7% din conturul maritim total), Marea Mediterană - 5.734 km. (22,8%), Marea Roșie - 6.240 km. (24,8%), Oceanul Indian - 6.737 km. (26,8%), Golful Persic - 2.989 km. (11
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a segmentului de coastă marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8 km. de țărm), dar care maschează mari diferențe de densitate între state și între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8 km. de țărm), dar care maschează mari diferențe de densitate între state și între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate state arabofone (Somalia, Djibouti, Yemen, Comore). În aceiași situație se găsește fațada atlantică, unde numărul mic de porturi din pauperele state vest-sahariene (Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km. de coastă marină ce revine unui port din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
numărul mic de porturi din pauperele state vest-sahariene (Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km. de coastă marină ce revine unui port din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6 km.),Arabia Saudită (330 km
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6 km.),Arabia Saudită (330 km.). Statele cu cele mai ridicate densități litorale ale infrastructurilor portuare se găsesc pe fațadele Mediteranei, respectiv fâșia Gaza (40 km./1 port), Liban (45 km./1 port), Siria (48,2 km./1 port), Algeria (76,7 km./1 port), Egipt (87,5 km./1 port), Malta (98,5 km./1 port) Maroc (141,1
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Algeria (76,7 km./1 port), Egipt (87,5 km./1 port), Malta (98,5 km./1 port) Maroc (141,1 km./1 port). De asemenea, datorită lungimii foarte reduse a deschiderii maritime, înregistrează valori similare și state de pe alte fațade marine: Iordania (26 km./1 port ), Irak (58 km./1 port), Bahrain (80,5 km./1 port), Comore (113,3 km./1 port). Statele ce dețin căi fluviale navigabile sunt echipate cu infrastructuri portuare fluviale cu densități reduse de-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor menționați: Liban, Teritoriile palestiniene (fâșia Gaza), Siria, Irak, Bahrain, E.A.U., Kuwait, Qatar, Egipt, Tunisia, Maroc, Insulele Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe fațadele marine ale Mediteranei și Golfului Persic, potențând rolul de triplu contact intercontinental (euro-afro asiatic) al celor două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200.000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
până în Sicilia. Gazoductul dat în funcțiune în 1999 în cadrul proiectului Dolphin, transportă gazele naturale din Qatar și E.A.U. până la terminalele Mina al-Qabus și Mina al-Fahlal de pe țărmul Omanului, de unde sunt exportate în stare lichefiată. Alte petroducte asigură legătura între fațade maritime diferite, așa cum este magistrala saudită ce leagă câmpurile petrolifere din estul Arabiei Saudite de terminalul Yanbu de pe coasta Mării Roșii. Pe cât este de diversificată repartiția spațială a oleoductelor, pe atât sunt de diferite și vechimea lor și gradul lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
întreruptă. A. Volumul, structura și repartiția spațială a magistralelor petro-gazeifere Valorile acestor indicatori reflectă rolul de arie de alimentare planetară cu resurse energetice jucat de regiunile Golfului Persic și Africii de Nord (foto 38 și 39), spații ce au toate fațadele maritime conexate prin oleoducte și gazoducte la “rezervoarele petrolifere” cu care este înzestrat spațiul arab. Întregul domeniu arabofon este echipat în prezent cu magistrale petro-gazeifere în lungime totală de 107.498 km., reprezentând 5,4% din lungimea rețelei de conducte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mult mai la îndemână de trasat pe teren chiar și pentru pauperele comunități locale, decât alte infrastructuri ce necesită lucrări mai ample de construcție și întreținere (căi ferate, aeroporturi moderne). E x i s t e n ț a largelor fațade maritime și arterelor fluviale a favorizat dezvoltarea unei infrastructuri portuare adecvate (deși nu la nivelul posibilităților naturale) ce acoperă 17,8% din economia totală a potențialului sistemului de transport. Exact aceiași pondere o au infrastructura aeroportuară și rețeaua de oleoducte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
vor urma, ei vor fi nevoiți să pună problema în următorii termeni: trebuie oare încurajate semnele de eliberare a Uniunii Sovietice pentru a favoriza astfel un climat de destindere și pace sau dimpotrivă, trebuie văzute în acestea numai schimbări de fațadă, precum și continuarea refuzului de a discuta cu această formă de dictatură? Pe măsură ce se estompează factorii de înaltă tensiune ai Războiului Rece, iar lumea se îndreaptă treptat către ceea ce încă nu se poate numi coexistență pașnică, aceste chestiuni vor fi și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în cadrul Internaționalei. În timpul Congresului al XIII-lea al Internaționalei (Geneva, noiembrie 1976), orice referire la construirea europeană este, de asemenea, trecută deliberat sub tăcere: rezoluția finală rămîne mută în această privință. Pentru a evita o ruptură, precum și un acord de fațadă, conducătorii socialiști preferă să nu spună nimic, în legătură cu această chestiune. La fel ca la Frankfurt, cu un sfert de secol în urmă... În mod paradoxal, această tăcere nu are decît aspecte negative: într-o primă fază, Internaționala dorește cu orice
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
parte sunt alte persoane). În această din urmă formă a simulației este inclusă situația când adevăratul patron nu apare în actele societății sau deși apare alături de alte persoane, el este singurul stăpân al afacerii. Este ceea ce se numește "societate de fațadă" care are în mod frecvent drept scop fraudarea legii. Această societate este una aparentă, fictivă 126; ea există doar pentru a camufla interesele proprii ale unor persoane din conducere sau pentru a eluda unele interdicții legale 127. Societatea fictivă, care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ani la rând puterea politică a fost deținută și exercitată în mod autoritar de către regimuri exponente ale minorității sunnite, majoritare în regiunea capitalei. Din punctul de vedere al poziției geografice, 16 capitale arabe sunt situate în regiunile litorale de pe patru fațade maritime: pe coasta Golfului Persic (Abu Dhabi - pe o insulă de lângă țărm, Manama, Al-Kuwait, Doha), pe coasta Golfului Oman (Masqat), pe coasta mediteraneeană (Beirut, Tripoli, Tunis, Alger), pe coasta atlantică (Rabat, Nouakchott, El Aiun). Alte cinci capitale sunt poziționate pe văile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și mai mult desenul spațial al sistemului frontalier. În cuantificarea mărimii (lungimii) limitelor frontaliere am luat în considerare nu doar frontierele propriuzise, ci am inclus întreaga gamă de limite teritoriale existente în momentele cronologice de referință (frontierele de stat propriu-zise, fațadele maritime, liniile de demarcație, limitele teritoriilor dependente, limitele zonelor de ocupație și zonelor demilitarizate). Astfel, rețeaua limitelor teritoriale din spațiul arabofon însumează 66.880 km., dintre care 60.284 km. (90,1%) reprezintă frontierele de stat propriu-zise (34.345 km
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dependente, limitele zonelor de ocupație și zonelor demilitarizate). Astfel, rețeaua limitelor teritoriale din spațiul arabofon însumează 66.880 km., dintre care 60.284 km. (90,1%) reprezintă frontierele de stat propriu-zise (34.345 km. frontiere terestre și 25.939 km. fațade maritime), iar 6.596 km. (9,9%) sunt segmente frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație etc.). Distribuția ponderii celor două categorii de limite teritoriale este diferită de la un stat la altul și reflectă de fapt repartiția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
frontiera oficială dintre Siria și Israel, iar din 1967 dintre Israel și zona de ocupație a platoului Golan). Așadar, doar 3 state au porțiuni de granițe lacustre, în proporții nesemnificative: Teritoriile palestiniene (6,7%), Iordania (3,5%), Ciad (1,5%). Fațadele maritime constituie o importantă componentă a conturului teritorial alstatelor arabe, ce le asigură deschiderea și vocația către viața maritimă de contact cu exteriorul. Spațiul arabofon dispune de un perimetru marin în lungime totală de 25.667 km., din care 9
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dispune de un perimetru marin în lungime totală de 25.667 km., din care 9.721 km. în Asia, 15.748 km. în Africa și 197 km. în Europa (Malta). Cu excepția Ciadului, toate statele arabofone sunt state maritime, iar ponderea fațadelor litorale din perimetrul frontalier variază de la 1,5% în cazul Iordaniei (26 km. de țărm) și Irakului (58 km. de țărm), până la peste 35% în statele cu duble fațade marine: Oman (60%), E.A.U. (60%), Yemen (52,2%), Egipt (47
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Malta). Cu excepția Ciadului, toate statele arabofone sunt state maritime, iar ponderea fațadelor litorale din perimetrul frontalier variază de la 1,5% în cazul Iordaniei (26 km. de țărm) și Irakului (58 km. de țărm), până la peste 35% în statele cu duble fațade marine: Oman (60%), E.A.U. (60%), Yemen (52,2%), Egipt (47,9%), Maroc (47,6%), Arabia Saudită (37,3%). În spațiul arabofon sunt extrem de puține frontierele naturale ideale, amplasate pe aliniamentul unei bariere topologice (fizico geografice), care reprezintă în același timp
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]