2,843 matches
-
mod minunat, dar și înfricoșător“. Pe numele său adevărat Daniel Handler, Lemony Snicket este autorul unor cărți pentru copii, al căror succes se spune că l-a depășit pe cel al seriei Harry Potter. De la poveștile Fraților Grimm la era fabulelor victoriene, la lucrările încâlcite și răsucite ale lui Roald Dahl a existat întotdeauna o tradiție în literatura pentru copii, și anume introducerea unor lucruri ciudate care sperie, a unor întâmplări îngrozitoare, care se petrec unor copii absolut adorabili și normali
Agenda2005-17-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283622_a_284951]
-
fără un reazem irațional menit a-i susține zilele, un reazem căruia îi putea spune oricum - șansă, noroc, providență, solidaritate sau, pur și simplu, stihie divină, - fără un asemenea reazem viața i-ar fi fost o cursă absurdă lipsită de fabulă însoțitoare. O agitație făcută în numele a nimic, la capătul căreia n-ar fi putut spune unde e morala. Căci eșecul în viață stă în biografia trăită fără morală finală. Știind aceste nuanțe, cînd a reușit să părăsească țara (1969) la
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
pentru termenul de „întrezăriri“, în al cărui sens vede prins clarobscurul destinului și șansa de a vedea cîte ceva în țesătura lui. Stroescu-Stînișoară e cu precădere un doctrinar al ideilor, nu un artist al cuvintelor, dar un doctrinar a cărui fabulă finală e de esență creștină: fără acea atenție înfiorată de care nu se molipsesc decît firile credincioase, gustul vieții nu poate fi simțit.
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
se profilează un oraș de câmpie, cu blocuri strivite de cenușiu și mediocritate. Turma cea albă a hamsterilor ar putea fi șobolanii scăpați din subsolurile de la orizont, purificați de natura dezlănțuită a pădurii de iarbă. De-abia de aici încolo, fabula începe să croșeteze întâmplări cu animale, parcă degenerate de un blestem sau, de ce nu, de o genetică barbară. Câinii cu două capete sau cu dublu trup, alte animale asemeni, deși ar putea să producă repulsie, au o candoare de basm
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
nu, de o genetică barbară. Câinii cu două capete sau cu dublu trup, alte animale asemeni, deși ar putea să producă repulsie, au o candoare de basm sau de mit repovestit: în timp ce un cap al monstrului doarme, celălalt veghează imperiul fabulei. La capătul discursului plastic al expoziției, candoarea revine cu mai multă forță, într-un tablou cu pisici, ce-și caută locul în desenul unei carpete. În versul „Caii verzi sunt pe pereți”, așa cum spunea un poet mai demult, redefinind poezia
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
care lunile petrecute la Corwallis, în mediul universitar american, le transformă în comuniuni și întîlniri de suflet; sau sînt dureroase experiențe ale absenței, absență care prin prietenie se poate transforma în prezență. Obiectele, plantele și animalele au sens în această fabulă a căutării și regăsirii (trandafirul japonez și canarul din colivie sînt mesageri, punți între cele văzute și cele nevăzute). Evocarea eliberării din închisoare a tatălui și a reîntîlnirii, pendulează între amintiri: vestea eliberării față de ziua de după arestare, primele scrisori din
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
zei ascunși, cărora capriciul le dictează să-și aleagă cîte un profet analfabet prin gura căruia să vorbească sibilinic omenirii, i se pare o ofensă adusă inteligenței proprii. Cît de teșit trebuie să fie flerul unui filosof ca să admită asemenea fabule desuete? Tocmai de aceea Dennett nu vede nici o deosebire între Hristos, Poseidon sau Superman, trei personaje fictive născocite de imaginația surescitată a omenirii. Dennett e un evoluționist căruia ideea creației îi provoacă stupoare francă. Arena polemicii dintre Plantinga și Dennett
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
care vrea să știe tot. La Plantinga precumpănește privirea alegorică, la Dennett cea aporetică. Alegorică e acea privire sub bătaia căreia orice fleac se scaldă într-un fundal de subînțelesuri subtile, ceea ce înseamnă că cel mai anodin detaliu ascunde o fabulă. Un lucru cît de infim înseamnă mult mai mult decît lasă să transpară simpla lui înfățișare. În schimb, aporetică e acea privire în virtutea căreia orice fapt e preschimbat în problemă. Avînd privire alegorică, Plantinga vede peste tot simboluri, secvențe de
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
să transpară simpla lui înfățișare. În schimb, aporetică e acea privire în virtutea căreia orice fapt e preschimbat în problemă. Avînd privire alegorică, Plantinga vede peste tot simboluri, secvențe de sens în stare a fi prinse într-o narațiune. Plantinga vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului dimensiunea spirituală a
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
preschimbat în problemă. Avînd privire alegorică, Plantinga vede peste tot simboluri, secvențe de sens în stare a fi prinse într-o narațiune. Plantinga vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului dimensiunea spirituală a universului. Așa cum apostroful e semnul care marchează căderea unei litere din componența unui cuvînt, tot așa
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
subnumită baladă, se simte influența lui Coșbuc. La fel, în Amiază maură, unde exotismul à la Bolintineanu e pus pe versuri dintr-un romantism ceva mai târziu. În fine, parodiile regale. În primul rând, Șarla și ciobanii, un soi de fabulă în care boierii pământeni aduc, din țara nemțească, un câine de pripas. Republicanul Caragiale nu poate, pe la începutul anilor ’70, să-i facă credit. Abia fusese răscoala de la Ploiești... În Suveran și curtezan e exploatată, tot pe filieră Coșbuc, o
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
peste o lume în care mărinimia s-a mezaliat cu impostura. Și nu-i o treabă de novice s-o dai deoparte pe una de cealaltă, fără să pici de moralist sec precum iasca. "Șmecheria" Alexandrei Târziu stă în sprințăreala fabulelor ei, care nu susțin niciodată, pînă la sfîrșit, un același punct de vedere. Și n-ai decît să te întrebi, cam năucit de-atîtea rocamboluri, ca Oamenii Puterii din Imperiul impostor (una din cele mai "transparente" proze ale ei), " Cum dracu
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
a compromis pentru veșnicie arborele genealogic autohton al familiei. Cum-cum? Adică, tu crezi că vorobesc în metafore, sau în xerocopii-sinteză după priveliști din emisiunea ,Parlamentul României" de pe TVR1, dublate de câte-o știre din Jurnalele tv? Sau că îți spun fabule despre unii demnitari care, invitați la televiziune, se cred în ograda din dosul șurii vorbind singuri în timp ce se joacă în țărână cu...? -Haralampy!, îi strig. Bulina!, că rămâi fără licență! -Bine, mă, bine! Mă dăscălești de parcă-aș fi vreo moțată
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
informă că suferința mea nu e singulară în univers: negrii adorm numărând până la trei. De foarte tânăr înzestrat cu un munte de bun simț, mi se păru tare cuminte din partea lor. Ceva mai târziu, când deslușeam slova, citeam cu nesaț fabulele lui Vasile Militaru - gen Paratrăznetul și scrumbia - pe când tatăl meu schimba focuri pe baricadă pentru lirica lui Tudor Arghezi - fabulist de ocazie. M-am instalat, prin urmare, devreme în eroare! Și trăiam în eroare ca în elementul meu! Vă rog
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
pe Zenon, Democrit, Empedocle, Epicur sau Alcibiade reîncarnați în pisicile vagaboande din capitala Greciei, pisici pe care primăria își propune să le stîrpească, în vederea pregătirilor pentru Jocurile Olimpice din 2004. Scrisă inițial pentru ziarul „Ta Néa”, unde romancierul are o rubrică, fabula nostimă și truculentă ascunde în spatele glumei o problemă gravă, cea a raportului dintre modernitate și Antichitate. Theodoropoulos distinge trei faze ale conștiinței grecești contemporane: copilăria („Existăm fiindcă sîntem descendenții direcți ai elenilor antici”), adolescența revoltată („Să facem din trecut tabula
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
Constantin Țoiu Fabula a arătat mai de mult situația câinelui pus să aleagă între oploșirea lui lângă stăpân, - care îi asigură hrana, obligat în schimb să-l servească fidel, pierzându-și astfel libertatea, - ori să și-o păstreze, alergând mândru și hămesit de
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
generație romantică, atașat deplin spiritului High Romanticismului - așa cum l-a definit Virgil Nemoianu - este la noi Ion Eliade Rădulescu". Ori, dornic de revizuire: "S-a spus că Eliade e nul ca poet liric (Iorga) sau că e de preferat în fabule (Cioculescu), fiind el un clasiciazant, în compozițiile epice (Scarlat). în realitate, Eliade este liric și romantic prin însuși sufletul său poetic monstruos". Nu o dată intervine în polemici vechi. N. Iorga susținuse "versiunea romantică" a extincției lui Cârlova, pe care-l
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
acest motiv, cititorul nu reține cruzimea gardienilor sau a anchetatorilor, ci latura lor omenească. Și cu toate că pare lecuit de iluzii în privința precarității firii umane, Andrei Oprescu este un autor al cărui mesaj livresc e unul tonic. Fiecare episod pare o fabulă însoțită de o morală subiacentă: omul își păstrează resurse de omenie chiar și în iad. Andrei Oprescu are un bun dozaj al emoției și o benefică distanță etică față de evenimentele pe care le înfățișează. Suferința nu este un merit, spune
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
sau în Placă (puțin) defectă, atunci răspunsul e Apollinaire. Pentru ermetism, există Mallarmé și Barbu, iar dacă ești și mai ,bazat", poți căuta la fenomenologi sau la deconstructiviști chestiunea limbajului. Dacă ești open mind atunci nu-ți vor scăpa micile fabule și alegoriile unei poezii foarte tricky. Altfel, te poate emoționa imaginea suprarealistă sau ,metafora care ia prin surprindere imaginația", care este esența poeziei în viziunea lui Borges, precum o simplisimă ,ceașcă roză-n talie". Cum spuneam, în multe feluri poți
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
acum mulți ani și în românește, sub egida Editurii Meridiane. Continuă să publice așa-numite "livres d'artistes", multe dintre ele incluse în expoziție. Îi datorăm unele dintre cele mai frumoase ediții bibliofile ale secolului: Suflete moarte de Gogol și Fabulele lui La Fontaine ilustrate de Chagall; Regele Ubu de Jarry în versiunea lui Rouault; Capodopera necunoscută de Balzac și Istoria naturală a lui Buffon, așa cum au fost văzute de Picasso. Moartea lui Vollard în 1939, într-un accident de mașină
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
felul celor așternute pe hîrtie de către inspector. în mod evident, Joseph d'Hémery are talent, adică spirit de observație și condei. Unele portrete sînt remarcabile literar. Iar narațiunile din partea de histoire, savuroase. Cum inspectorul nu e nici ideolog, nici moralist, fabulele sale nu se încheie cu vreo concluzie. Atunci de ce le scrie? E posibil și ca polițistul să fi descoperit în alcătuirea de fișe o plăcere și s-o fi făcut cu o anume gratuitate. După un secol de regimuri polițienești
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
contribuția remarcabilă a Monicăi Ristea-Horga, eroina din Infanta R. mod de întrebuințare, Teatrul Ariel, Tîrgu Mureș. La Naționalul tîrgumureșean, împreună cu Horațiu Mihaiu, același tînăr regizor s-a încumetat la o dramatizare a romanului lui Raymond Jean Cititoarea - lectura celor patru fabule Job, o actriță excepțională: Suzana Macovei. Polemizînd cu Molière dintr-o contemporană perspectivă a "războiului sexelor", Loie Brabant în Femeile savante - Theatre des Ateliers, Comedie de Reims - a tentat anularea granițelor dintre realitate și ficțiune. Despre cum poate dispărea granița
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
Gheorghe Grigurcu Intuitiv, autorul pornește de la o fabulă (în creuzetul d-sale stilistic se ivesc și oportune note pamfletare, precum o emanație a energiei ce se degajă din profunzimea decepției), cea a oamenilor cu nasul strîmb care se uită chiorîș la cei cu nasul normal, a cocoșaților care
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
lor spre toate azimuturile, cât de-un anume amatorism. Puțin altfel stăteau lucrurile când literatura noastră abia se alegea din frânturile alfabetului de tranziție. Stă mărturie un titlu al lui Alexandrescu (Grigore Mihail), din 1863: Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, apărută la Tipografia Națională a lui Ștefan Rassidescu, închinată lui Ion Ghica. Se vede bine că autorul acestei cărți de început de drum n-are preferințe limpezi. Varietatea, nu doar de specie literară, dar și de dispoziție sufletească, de la melancolie
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
până la urmă? Să-și fi căpătat poezia cadența prelungă, ca fața unui sfânt, din această conștiință că lucrurile, simbolurile, locurile nu sunt așa cum le vedem (căzute, ca la Dealu), ci așa cum vrem să ne apară? Tot ce se poate. Dintre fabule aleg, pour la bonne bouche, Răzbunarea șoarecilor sau Moartea lui Sion. Sion, se știe, e autorul controversatei Arhondologii, o probă de umor sarcastic, punând pe jar neamurile bune sau, cel mai adesea, pretinse. În arhiva de pe dealul Mitropoliei sălășluiesc, netulburate
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]