2,882 matches
-
personal”)a datului cultural, ce trebuie întemeiat pe evidența propriei gîndiri. ) Numai astfel adevărul devine “un pămînt ferm “, o certitudine după care îți poți organiza și orienta ființa, condiții sine qua non pentru demersul cartesian care, deși așezat sub semnul fabulei, vădește clar nuanțe demiurgice. II.2. Idealism și realism în filosofia cartesiană Pentru idealiști, inclusiv pentru Descartes, lucrurile ne sunt prezente doar ca obiecte ale conștiinței aflate în fața subiectului conștient. Lucrul este în primul rînd ceea ce eu gîndesc despre el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și pe deosebiri de principii stilistice, căci Descartes matematicianul, nu putea agrea “forma literară aleasă de Galilei, abundența digresiunilor, abaterea de la calea dreaptă a demonstrației”.) Duritatea lui Descartes este totuși surprinzătoare, dacă ne amintim că și el recursese la artificiul fabulei. De pildă Gassendi îi atrage atenția asupra modului în care a încercat să-și demonstreze ideile metafizice, apelînd la tot felul de cauze ale erorii și surse ale înșelăciunii la care omul este supus: de la simțuri și vise la Dumnezeu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
alegeți subiectele și ce ați oferit până acum cititorilor? Abordez orice fel de subiect, fără niciun fel de prejudecată, deoarece privesc fiecare carte prin universul ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în ’79, ilustrând Fabule românești, în germană, pentru Editura Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
alegeți subiectele și ce ați oferit până acum cititorilor? Abordez orice fel de subiect, fără niciun fel de prejudecată, deoarece privesc fiecare carte prin universul ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în ’79, ilustrând Fabule românești, în germană, pentru Editura Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a aparențelor (Erlöstwerden durch den Schein). <ref id=”1”>Vezi Fr. Nietzsche, Werke, Berlin, 1917 (ed. Kröner), vol. I, p. 34. </ref> Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
al Centrului de Creație Populară Timiș, nr. 2-3, anul VI, 1999, Timișoara, pag. 3) „Viziunea sa pare să împrumute ușoare accente din arsenalul suprarealist. Personajele sunt de o stranie imobiliară, stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive, prin sensul meditativ al „trimiterilor” din subtext.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-i vâneze din cu totul alte motive; pe lângă interesul de a i captura pentru blană, există un motiv instinctual, izvorât dintr-un sentiment de ură nejustificată, dintr-o convingere neștearsă Încă din epoca primitivă că lupul este Duhul rău, din fabulele și poveștile vânătorilor, cât și a celor ce se desprind din o serie de povești, precum că lupii ar ataca și ucide omul, dar nu este așa. Lupul n-a atacat niciodată omul fără un motiv serios (Înfometare, lovire, turbare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tinerime a lui Gh. Lazăr (1818) și Chiemare la tipărirea cărților românești (1821), a lui C. Diaconovici-Loga, sunt primele adevărate manifeste iluministe românești, concepute și redactate în acest spirit foarte modern pentru epocă. O mențiune specială cer și Învățăturile la Fabulele lui țichindeal (1814) și pasajul din privirea rețensiei... a lui petru Maior (1816) referitor la valorile etice ale luminării. Noțiunea este deci pe deplin consolidată în al doilea deceniu al secolului al XIX-lea. Generalizarea și nuanțarea sa progresivă se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
20. 19. Logofătul Costachi Conachi, poezii. Alcătuiri și tălmăciri (Iași, 18872), p. 323. 20. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, op.cit., II, p. 528. 21. M. Jivcovici, Dositei (Dimitrie) Obradovici, in: Studii de literatură universală, 1961, III, p. 133. 22. D. țichindeal, op.cit. (fabula 84, Învățătura), p. 165. 23. petru Maior, Disertație pentru literatura cea vechie a Românilor, 4, in: Istoria pentru începutul Românilor în Dachia (Buda, 1834), p. 258. 24. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice (București, 1970), p. 167. 25. C. Diaconovici-Loga, Chiemare la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
44. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu (București, 1956), p. 209. 45. Adrian Marino, Iluminismul românesc: idei despre carte, editură, lectură, in: Limbă și literatură, 2/ 1977, pp. 419-428. 46. Ion Budai-Deleanu, op.cit., p. 188. 47. D. țichindeal, op.cit. (fabula 120, Învățătura), p. 48. Dinicu Golescu, Starea de acum... a prințipaturilor Valahiei și a Moldovei (Buda, 1826), p. XV. 49. Cf. N.C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul școlilor naționale din Moldova (București, 1962), p. 248. 50. G. Bogdan-Duică, op.cit., p. 81
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al Centrului de Creație Populară Timiș, nr. 2-3, anul VI, 1999, Timișoara, pag. 3) „Viziunea sa pare să împrumute ușoare accente din arsenalul suprarealist. Personajele sunt de o stranie imobiliară, stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive, prin sensul meditativ al „trimiterilor” din subtext.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
comportamente existențiale, dar oglindite și de anumite narațiuni cu caracter mitologic, sunt definite de metonimie (o formă derivată a metaforei). Bestiarele animaliere, pe care ni le putem reprezenta precum glosarele, au ca formulă-cheie simbolul. Ele sunt reprezentate în fiziologuri, în fabule și parabole, în cărțile populare sau în alegorii politice, precum și în iconografie. O noțiune hibridă pe care o introducem printre clasele "morfologice" ar fi cronotopul (după terminologia lui Durand: unități care combină categoria timpului și a spațiului pentru a explica
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea unei imagini mai intense. Personificarea este strâns legată de mitologie. Alegoria are ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
implică noi interpretări ale textului narativ. Opera combină atât muzica cât și teatrul într-o execuție scenică. Muzica și teatrul, formează un tot unitar cu implicații externe, scopul fiind cel de a oferi senzații și povești spectatorilor. Pantomima, ce urmează fabulele, se înfățișează sub forma unor povești ce au caractere cu forțe supranaturale, și sunt definite de ideea, ca și în cazul romanului, de erou. Personaje ca arlechin, doctore sunt specifice dramei și ilustrează caractere excesive din viața de zi cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, Felix Meiner, Hamburg, 2009. 26 Nicolai Hartman, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 305. 27 Lógos-ul apare în timpul traducerii termenului grecesc de mythos în latină în fabula. Substantivul μύθος derivă de la verbul μυθέω care înseamnă a vorbi, a povesti - corespondentul latin fiind fabulor. Dar, verbul mythéo mai are două înțelesuri, acela de a anunța ceva și de a-și-spune-sieși-ceva, sentiment cuprins de tăcere. În această tăcere se face
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acela de a anunța ceva și de a-și-spune-sieși-ceva, sentiment cuprins de tăcere. În această tăcere se face apropierea simbolurilor de intelectul pur. Prin traducerea lui mythos în latină s-a eliminat tăcerea, care la Aristotel are conotații ontologice, iar înțelegerea fabulei nu mai era aceea de contemplație a lucrurilor nevăzute, ci de exprimare a lor. De la mythos s-a trecut la lógos. Această simplă schimbare terminologică, care ar părea mult prea inofensivă pentru a fi determinată, a însemnat totuși o delimitare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ușurele, vioaie, unele cu alură forțat cogitativă (Mormântul), de o tristețe simulată, altele (O fată de măritat) cu caracter satiric. Mai cunoscută este Dâmbovița, căreia muzica lui J.A. Wachmann i-a adus o îndelungată popularitate. W. a mai compus fabule, unele imitate din nemțește. SCRIERI: Actorul fără voie, București, 1836; Triumfu amorului, București, 1836; Magazia de veselie sau Românul cel glumeț, București, 1839; Flori de scăieți culese pe malul Dâmboviței, București, 1846; Bătălia de la Călugăreni, în C. A. Rosetti, Amintiri
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
1968; Trattato di semiotica generale, Bompiani, Milano, 1975 (trad. rom. Tratat de semiotică generală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982); A Theory of Semiotics, Indiana University Press, 1976 (trad. rom. O teorie a semioticii, Editura Trei, București, 2008); Lector in fabula. La cooperazione interpretativa nei testi narrativi, Bompiani, Milano, 1979 (trad. rom. Lector in fabula, Editura Univers, 1991); Semiotica e filosofia del linguaggio, Einaudi, Torino, 1984; I limiti dell'interpretazione, Bompiani, Milano,1990 (trad. rom. Limitele interpretării, Pontica, 1995, Polirom, 2011
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982); A Theory of Semiotics, Indiana University Press, 1976 (trad. rom. O teorie a semioticii, Editura Trei, București, 2008); Lector in fabula. La cooperazione interpretativa nei testi narrativi, Bompiani, Milano, 1979 (trad. rom. Lector in fabula, Editura Univers, 1991); Semiotica e filosofia del linguaggio, Einaudi, Torino, 1984; I limiti dell'interpretazione, Bompiani, Milano,1990 (trad. rom. Limitele interpretării, Pontica, 1995, Polirom, 2011), La ricerca della lingua perfetta nella cultura europea, Laterza, Bari, 1993 (trad. rom. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dar nu, cei trei susțamintiți au plusat, discuțiile, savuroase pentru cine leța urmărit, au ajuns în zona așațziselor „strategii“ de joc și, țacțpac!, a apărut bietul bilet care costă cât o casă. Iar pățania dânșilor a devenit cea mai hazoasă fabulă modernă a României. Este, poate, prima oară când, în epoca televiziunii moderne de la noi, câțiva falși profeți își taie singuri craca de sub picioare. În era digitală a clarvăzătorilor cu laptop și a ghicitoarelor conectate wireless la astre, domnii Diaconescu, Ogică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
i-au adus renumele de cel mai original autor al momentului. În fine, după debutul cu proză scurtă, a comis romanul Cucul și Pupăza, publicat repejor și în State. După care nu s-a mai oprit. O noveletă și o fabulă Hai să vedem, pe scurt, ce-i cu păsările astea: în primul rând, cum nu-și dă seama celebrul Michiko Kakutani de la „The New York Times“, criticul oficial al revistei, nu avem de-a face cu două novelete, ci cu o noveletă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
să vedem, pe scurt, ce-i cu păsările astea: în primul rând, cum nu-și dă seama celebrul Michiko Kakutani de la „The New York Times“, criticul oficial al revistei, nu avem de-a face cu două novelete, ci cu o noveletă și o fabulă. Noveleta, Cucul, o urmărește pe drăguța de Carol, o ființă realmente drăguță, în accepția britanică - de fată de la țară ușor emancipată. Nenorocul ei face să-l cunoască pe Dan, care îi produce primul orgasm (de fapt, îl au împreună), după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nu s-au sfiit să pună în ecuație studiile culturale, cîtă vreme Școala din Tel-Aviv (Hrușovski, Sternberg) și-a propus a orbita strict în jurul narativității. Dacă în studiile inițiale formulările erau oarecum stabile - la formaliștii ruși, de exemplu, distincția între fabula (o serie de evenimente) și sjuzhet (reproducerea evenimentelor în narațiune) - nuanțările aduc confuzii năucitoare mai încolo: récit e fabula la Bremond și sjuzhet la Barthes, story e fabula la Chatman și sjuzhet la Bal ș.a.m.d.; Genette introduce, pe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pronunțate. Delimitarea - și mă gîndesc în primul rînd la aceea esențială: fabula vs. sjuzhet, histoire vs. récit - aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce spune cu adevărat naratorul se reduce la o „fabulă”/„istorie” cronologică, una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală - și că secvențele „subiectului”/„povestirii” nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă; ea, o premisă indispensabilă a naratologiei, ne permite să despărțim în final non-narațiunile
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care cealaltă o inversează”. Logica semnificațiilor, așadar, arată că Oedip Rege cere o lectură dublă, în acord cu două principii incompatibile ce decurg din cele două dimensiuni dihotomice: pre(-)textul și textul. Istoriile de caz freudiene, în măsura în care sînt narațiuni cu fabula și sjuzhet, ilustrează aceeași logică dublă (Culler. 1981:178). În căutarea unui eveniment care, plasat într-o secvență de alte evenimente, este cauza stării actuale pe care o traversează pacientul, psihanaliza reconstruiește o istorie și se întoarcere „pe firul apei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]