54,110 matches
-
situația de fapt din cauza dedusă judecății, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate este o persoană juridică ce a inițiat un demers judiciar în calitate de reclamantă, constând într-o acțiune civilă în pretenții pentru repararea prejudiciului creat prin fapta delictuală comisă de către Unitatea Administrativ-Teritorială Oraș Cugir. Având în vedere că acțiunea în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate este o acțiune în pretenții, deci evaluabilă în bani, Curtea învederează faptul că art. 3 alin. (1) din
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
AACR, astfel încât salariații să își îndeplinească 14 Desemnată prin OMTCT nr. 1185/2006. 15 Stabilite prin HG nr. 405/1993 cu modificările și completările ulterioare. 16 Stabilite prin OG nr. 26/2009. 17 Conform HG nr. 567/1991. se abțină de la orice faptă care ar putea duce prejudicii instituției în care își desfășoară activitatea; acesta urmărește totodată prevenirea faptelor neconforme cu normele de etică și conduită profesională adoptate la nivelul instituției. cu profesionalism, loialitate, corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu și
PROGRAM NAŢIONAL din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258421]
-
în următoarele cazuri: 1. în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; ... [...] 7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; ... 8. în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal; ... [...] 11. nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; ... 12. s-au
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
lei din finanțarea alocată din Fondul pentru mediu. Numărul de locuitori ai solicitantului identificat la lit. A este de .......................... persoane. ... D. Declarația pe propria răspundere Subsemnatul, ............................., reprezentant al solicitantului identificat la lit. A , declar pe propria răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, că sumele solicitate vor fi utilizate după încheierea contractului de delegare cu Administrația Fondului pentru Mediu, prin acordarea stimulentului pentru casare doar solicitantului de finanțare care îndeplinește următoarele condiții: 1. s-a înscris în aplicația informatică
GHID DE FINANȚARE din 23 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258611]
-
nr. 2.261/2022, cu modificările și completările ulterioare, și clauzele contractului de delegare mai sus identificat. Subsemnatul, ......................., cunoscând prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, privind falsul în declarații, declar pe propria răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, că nu am furnizat și nu voi furniza informații false în documentele prezentate. Subsemnatul, .................., îmi asum răspunderea tuturor informațiilor conținute în prezenta cerere de virament, o declar corectă și completă, garantez că datele furnizate sunt actuale
GHID DE FINANȚARE din 23 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258611]
-
înainte ca acestea să dispară sau să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. Curtea a reținut că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de către organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. Aceasta se efectuează de către un specialist care funcționează în cadrul organelor
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare. (4) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de 3 luni de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. Articolul 37 (1) Cercetarea disciplinară este obligatorie, prealabilă aplicării sancțiunii, și se face cu respectarea termenelor prevăzute la art. 36 alin. (4) . (2) În cazul săvârșirii de către registratori a abaterilor prevăzute de prezenta lege, cercetarea disciplinară se face de
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
de interes public, în conformitate cu prevederile art. 439 din OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ; -să îndeplinesc cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să mă abţin de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici, în conformitate cu alin. (1) al art. 431 din OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ; -să respect principiile de legalitate, imparţialitate, obiectivitate
ANEXĂ din 28 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258234]
-
publice“ cuprinde numărul total al sesizărilor transmise de către consilierul de etică din cadrul autorității sau instituției publice organelor de urmărire penală, în situația în care aspectele semnalate de funcționarul public în cadrul ședințelor de consiliere etică pot constitui o faptă penală. Articolul 24 Rubrica nr. 20 „Aspectele sesizate organelor de urmărire penală“ din tabelul nr. II „Implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde descrierea
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde descrierea aspectelor identificate de către consilierul de etică din cadrul autorității sau instituției publice care pot constitui o faptă penală ca urmare a ședințelor de consiliere etică și care sunt transmise organelor de urmărire penală. Articolul 25 Rubrica nr. 21 „Cauzele nerespectării principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și normelor/standardelor de conduită“ din tabelul nr. II „Implementarea principiilor
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
nedrept“, la art. 504, că „orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei, dacă în urma rejudecării s-a stabilit prin hotărâre definitivă că nu a săvârșit fapta imputată ori că acea faptă nu există; are dreptul la repararea pagubei și persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă. “ Reține că actuala lege procesual penală, ce are în vedere paguba materială și dauna morală în caz de eroare judiciară sau în caz
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
curgerii acestuia de la nașterea dreptului la acțiune, iar nu de la nașterea dreptului subiectiv material [art. 2.528 alin. (1) din Codul civil] în situația acțiunii în răspundere civilă delictuală au în vedere specificul acțiunilor în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită. Or, Curtea constată că această diferență de regim juridic nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă. Sub aspectul laturii subiective s-a reținut că inculpatul a acționat din culpă simplă (neglijență) prevăzută de art. 16 alin. (4) lit. b) din Codul penal, întrucât acesta nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă, existând în cauză și o culpă a numitei D. I., instanța reținând faptul că decesul numitei D. I. este urmarea activității culpabile atât a acesteia, cât și a inculpatului T. M., în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
inculpata G.P.C. i-a aplicat victimei o lovitură cu o halbă de bere spartă, în zona gâtului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale. În baza lucrărilor din dosar, tribunalul a reținut că fapta există și a fost săvârșită de inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, iar la individualizarea pedepsei a aplicat circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din Codul penal, dispunând condamnarea la pedeapsa principală de
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
când se constată că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de lege și nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale, prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, conform art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală. Trebuie decelat momentul la care se poate aprecia că denunțul formulat de inculpat a fost efectiv util organelor de urmărire penală pentru descoperirea și investigarea unor infracțiuni, respectiv dacă acesta
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
reducere a limitelor pedepsei este aceea de a institui un instrument eficient pentru combaterea infracțiunilor, prin transmiterea informațiilor relevante către organele judiciare de către persoana ce le deține, care să conducă către bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală in rem - art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală. Dacă s-ar admite că simpla începere a urmăririi penale in rem este suficientă pentru a se recunoaște beneficiul cauzei de reducere
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
o persoană, având în vedere că la acel moment probatoriul administrat conduce la concluzia existenței unei bănuieli rezonabile cu privire la vinovăție, nefiind obligatoriu să se fi pus în mișcare acțiunea penală. Simpla începere a urmăririi penale cu privire la faptă nu este în măsură să releve că persoana care a solicitat aplicarea cauzei de reducere a pedepsei, prin denunțul și contribuția sa ulterioară, a ajutat sau a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a unei persoane care a săvârșit
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
a translata sarcina probei acțiunii penale de la acesta la denunțător. Potrivit art. 290 alin. (1) și (2) și art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală, denunțul este încunoștințarea despre săvârșirea unei infracțiuni, ce trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul sesizării, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Legiuitorul nu stabilește o obligație de rezultat în sarcina denunțătorului, aceea de a indica probe relevante ori suficiente, părțile au dreptul de a propune
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
ori poate interveni un astfel de caz independent de voința acestuia (de exemplu, cauza de deces, act de clemență). ... Translatarea momentului către începerea urmăririi penale in rem ar presupune că orice denunț ce a generat începerea urmăririi penale față de faptă este apt a atrage aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei. Această interpretare neagă condiția subsecventă referitoare la conduita beneficiarului cauzei legale referitoare la facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane. Tragerea la răspundere penală este un
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
accesului la sistemul informatic. Or, o asemenea analiză este întotdeauna de natură factuală, deoarece presupune o evaluare în concret a datelor ce particularizează accesul și trebuie realizată de instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei, în contextul verificării tipicității obiective a faptei, din perspectiva elementului material al laturii obiective. Având în vedere că infracțiunea prevăzută de art. 360 din Codul penal este una de pericol, ce se consumă în momentul în care autorul, interacționând cu sistemul informatic, are posibilitatea de a beneficia
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
să se pronunțe Curtea de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, astfel încât prin soluționarea sesizării s-ar ajunge ca Înalta Curte de Casație și Justiție să soluționeze, în realitate, fondul cauzei, statuând dacă fapta ce formează obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută de legea penală. În consecință, în raport cu aspectele expuse, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
fișa postului), în virtutea căruia i-au fost atribuite username-ul și parola folosite, și în exercitarea strictă a atribuțiilor de serviciu, astfel cum atestă ansamblul probator al cauzei. Ca atare, apelantul a arătat că nu se poate reține comiterea faptei prevăzute de art. 360 din Codul penal cu depășirea limitelor autorizării, așa cum eronat a apreciat instanța de fond, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
subliniat de către parchet că o asemenea analiză este întotdeauna de natură factuală, deoarece presupune o evaluare în concret a datelor ce particularizează accesul și trebuie realizată de instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei, în contextul verificării tipicității obiective a faptei, din perspectiva elementului material al laturii obiective. Mai mult, pornind de la împrejurarea că prevederile art. 360 din Codul penal reglementează o infracțiune de pericol, ce se consumă în momentul în care autorul, interacționând cu sistemul informatic, are posibilitatea de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
și pentru cauze cu minori și de familie, prin formularea sesizării tinzându-se, de fapt, la rezolvarea conflictului de drept penal dedus judecății și, implicit, la soluționarea de către instanța supremă a fondului cauzei, în sensul de a stabili dacă fapta ce face obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută de legea penală, lucru inadmisibil din perspectiva prevederilor art. 475 din Codul de procedură penală. ... VI. Opinia specialiștilor consultați asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării În conformitate cu dispozițiile
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
de resursele ori/și de funcțiile lui și când se produce urmarea imediată constând în lezarea relațiilor sociale privind siguranța/securitatea sistemelor și datelor informatice prin asigurarea confidențialității, integrității și accesibilității acestora, fără să prezinte vreo relevanță în ceea ce privește caracterizarea faptei ca infracțiune conduita ulterioară a agentului în raport cu informațiile obținute prin accesarea sistemului informatic, sub aspectul folosirii sau nefolosirii lor ori al scopului în care au fost efectiv utilizate (în cadrul activității de serviciu sau fără legătură cu aceasta
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]