3,956 matches
-
copilărie (10); tînăr (10); ființă (9); prunc (9); adult (8); joacă (8); jucării (8); deștept (7); gingaș (7); grădiniță (7); om (7); puritate (7); tinerețe (7); dragoste (6); fericit (6); iubire (6); mama (6); veselie (6); viață (6); zîmbet (6); fecior (5); gingășie (5); jucărie (5); naiv (5); nevinovat (5); vesel (5); viitor (5); bătrîn (4); blîndețe (4); dar (4); dulce (4); firav (4); jucăuș (4); micuț (4); minune (4); năzdrăvan (4); părinte (4); plîns (4); plod (4); binecuvîntare (3); copac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
corectitudine; corupție; creion; cuminte; ceva ce se cuvine; cuvînt; de cuvînt; datorie; decizie; fără defect; deget; demn; demnitate; dependență; deștept; dictare; direcție; domeniul meu; drept; dur; egal; emoții; este; etic; eu; exemplu; nu există; Facultate de Drept; fals; falsitate; fapt; fecior; ferm; fin; fir; fix; floare; frumos; gust; hotărît; ideal; imobil; inapt; influență; inteligent; internațional; încălcare; încălcări; înclinat; încrezut; îngust; însuși; înțepenit; mult de învățat; joacă; judecătorie; justiția; la; laș; legi; Lena; libertate; linear; linii; lovi; mama; manipulare; menit; mic; nas
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bărbat; bărbătesc; bărbăție; bogat; boier; boss; bravo; brunet; tot ce e mai bun; bunătate; caracter; cowboy; celălalt; cinstit; cîntă; competiție; cum?; Daniel; deștept; devenire; dînsa; dînsul; dobitoc; dominare; domnitor; Domnul; duce; se duce; dușman; și ea; emoții; nu există; face; fecior; fericire; gen masculin; gingaș; gînd; him; ideal; important; indiferent; indiferență; inimă; inteligent; isteț; iubesc; el nu iubește; iubi; iubind; iubirea eternă; iubitul meu; încercare; însuși; se joacă; legătură; leu; Liviu; lovit; lui; ia mașina; măgar; a merge; numai al meu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
radioasă; reacție; recunoaștere; cu riduri; roz; roză; rumenă; sărac; scîrboasă; senin; seninătate; simetrie; simpatică; sincer; sinceritate; singur; speriată; suflet; supărată; teatru; a tenului; tînără; trăiri; uh; univers; văz; vedere; verde; veselie; vioaie; vizibil; zîmbitoare (1); 811/214/77/137/2 fecior: băiat (183); fiu (82); tînăr (81); copil (65); fecioară (19); fiică (17); flăcău (16); tinerețe (16); virgin (14); bărbat (12); familie (12); cuminte (7); mamă (7); tata (7); mîndrie (6); tată (6); mare (5); părinte (5); voinic (5); urmaș (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arătos; arhaic; așteptare; avere; bat; băiet; bine crescut; blînd; bogat; boier; ca bradul; breaz; bucurie; bujor; bunic; bunici; cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ; inocent; iubit; împărăție; înalt; însurătoare; junior; lapte; machidon; maica Maria; la mama; al mamei; milă; mîndria mamei; mort; moștenitor; nădejde; neam; necăsătorit; neexperimentat; neînsurat; oaie; obraznic; odată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amintiri; Andrei; apărător; apreciere; aproapele; armonie; bade; bani; bărbat; bătaie; cu bine; blînd; braț; bucată din mine; cald; călugăr; certitudine; coleg; confrate; controlor; copil; copilărie; nu cred; cuminte; cumnat; curiozitate; cuvinte; dar; deosebit; dorință; dreptate; dur; el; enervare; extraterestru; familia; fecior; fericire; ființă; frate; frățior; ghindă; grijă; ie; inimă; Ion; iubitoare; iubitor; împărțeală; de încredere; înțelegător; jumătate; legămînt; legătură sufletească; legumă; mama; mamă; membru; mincinos; mișto; mîndrie; model; moldoveanul; muzică; nădejde; neamuri; necaz; neprețuit; odor; oricare; ou; părinte; persoană; persoană apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a se bucura; cezariană; chimie; ciclicitate; ciclul vieții; concepe; concepție; continuitate; copie; creață; curaj; a da ființă; da viață; dare de viață; dă naștere; a dăinui; demografie; departe; devenire; dragoste; eveniment; evoluție; exista; a exista; existență; fabrica; facere; farmec; făt; fecior; o fetiță; forță; frică; grea; idei; ied; iese; Iisus; a iniția; iscă; istorie; iubită; ivește; a ivi; împlinire; un înger; înmulțire; însufleți; învesti; a lua viață; mame; maternitate; maturitate; mic; miel; minunat; muncește; a muri; nasol; natalitate; necesitate; notă; nou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere; băiete; băiețel mic; bătrînă; bebeluș; bebeluși; boală; botez; ceea ce nu are mama; compot; copii; copil iubit; credință; cumătru; curiozitate; Daniel; dar; Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
boss; candidat; capul țării; carieră; carismă; căpetenie; chel; cine; cineva; cîrmuitor; cîrnaț; cocălar; comisie; conducător, coroană; consilier; de Constanța; constituție; corporație; corupere; cravată; criză; curaj; debil; democrație; deputat; devotament; diplomat; dobitoc; dușman; el; Elena Udrea; eu, într-o zi; falsitate; fecior; frăție; fundație; grație; hotărît; idiot; ieftin; iepure; Iliescu; imagine; impunător; incapabil; indiferent; influența; insignă; interese; ipocrizie; iscusit; iubit; încredere; îndrumător; înlocuit; înțelepciune; lege; mafie; manipulare; marinar; ministru; mită; mîna țării; al Moldovei; moșneag; muncă; necunoscut; necuviincios; nemulțumire; nepotrivit; neputință; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miresei); "A nost tânăr împărat / De dimineață s-a sculat, / Pe obraz că s-a spălat, / La icoane s-a-nchinat, / Lui Dumnezeu s-a rugat, / Mândre haine a-mbrăcat, / Pe cal negru-a-ncălicat / Mândră oaste-a-ncălicat, / Mândră oaste-a ridicat / Tot boieri bătrâni / Și feciori tineri / Și-au plecat / La vânat / Și-au vânat: / Câmpii cu florile, / Luncile, / Cu frunzele, / Văile, / Cu apele, / Văi adânci, Cu ape reci, / Satele / Cu fetele, / Și codri cu fiarele". 96 Descătușarea universului, ca pecete a umanului, reînnoadă firele creației
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi întuneric și n-ar fi lume. Atunci Dumnezeu a făcut vântul, până atunci încă nu fusese vânt ca să rupă pânza lui, s-o curețe, și vântul mi-a scapat. "164Într-o altă percepție, vântul este simbolizat ca fiind "cei 12 feciori ai Sfintei Duminici care cutreieră lumea întreagă, văd ce se petrece în lume, iar, întorcându-se acasă, spun mamei lor tot ce se petrece în lume".165 Vântul, ca element antropomorf, în mentalitatea tradițională, la rândul lui, are 12 feciori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
feciori ai Sfintei Duminici care cutreieră lumea întreagă, văd ce se petrece în lume, iar, întorcându-se acasă, spun mamei lor tot ce se petrece în lume".165 Vântul, ca element antropomorf, în mentalitatea tradițională, la rândul lui, are 12 feciori (cifra 12 simbolizând desăvârșirea creației în numerologia sacră), devine, în același timp, o forță distructivă, dar și germinatoare: "Vântul zice că a avut 12 feciori și când pornea el cu toți 12, Doamne ferește ce era, prăpădea lumea. Dumnezeu a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în lume".165 Vântul, ca element antropomorf, în mentalitatea tradițională, la rândul lui, are 12 feciori (cifra 12 simbolizând desăvârșirea creației în numerologia sacră), devine, în același timp, o forță distructivă, dar și germinatoare: "Vântul zice că a avut 12 feciori și când pornea el cu toți 12, Doamne ferește ce era, prăpădea lumea. Dumnezeu a dat de au murit toți 12 și el s-a supărat așa de tare, că trei ani n-a fost vânt și erau pânele amare. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
legăturilor prin roadele pământului: grâul, sarea, cânepa, inul. Astfel, când are loc "încredințarea" ("așezarea", "legătura" sau "logodna"), în Bucovina, cel mai bătrân dintre cei mai "cu vază" dintre oaspeți ascunde inelele tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bătrân dintre cei mai "cu vază" dintre oaspeți ascunde inelele tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rouă, din apă, din pășune, din pădure, de pe ogor." În ograda miresei, când lumea se prinde în hora numită "pyŭtoгak", mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de grâu în sân, zicând: "Să fiți cu îndemn la lucru, ca albina, / Îmbrăcați ca iarna, / Frumoși ca primăvara, / Înfocați ca vara, / Plini de roade ca toamna" 262. c. Înmormântarea Ca și "apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l tot drumul până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică sau îl lasă în curtea bisericii 327. În Oltenia se spune că "așa cum frunzele acestui copac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ianuarie), când moartea anuală a Moșului Crăciun, identificat cu zeul iranian Mithra și cu zeul roman Saturn, de la solstițiul de iarnă 354, este răscumpărată de Sfântul Vasile care deschide generația sfinților tineri (Dragobete, Sântoader, Sângiorz) și care este considerat "un fecior holtei, împărat al iubirilor, care joacă și cântă, stă călare pe poloboc și chefuiește".355 În seara Sfântului Vasile, de An Nou, când se deschid cerurile, în Bucovina, pentru aflarea norocului, se pune un pahar plin cu apă pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau nouă guri de apă din cea de-a patra găleată, crezând că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare și merg la o fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața, apă albastră! / Fă-mă mândră și frumoasă / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca garoafa când înfloare, / Ca struțul flăcăilor / Ca jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în ziua de Sfântul Gheorghe, fetele din Bucovina se uită în cofa cu apă pentru a-și vedea ursita, iar de li se arată vreun chip de fecior, acela le va fi ursitul.382 În unele părți din Bucovina este tradiția ca fetele "să se roureze", în dimineața de Sfântul Gheorghe, pe ochi, adică "să se spele cu rouă de pe un câmp curat" pentru a fi "drăgălașe" și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
floricea frumoasă / Pe care toți o miroasă!" După aceea, fetele iau apă, o duc acasă și o pun între flori, se spală apoi cu ea pentru a fi "drăgălașe ca florile"; spală ușa "după cum umblă ușa, așa să umble și feciorii după ele; la urmă, spală icoanele "după cum se închină oamenii la icoane, așa să se închine și feciorii la ele."383 Fie că este antropomorfică sau cadru al inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între flori, se spală apoi cu ea pentru a fi "drăgălașe ca florile"; spală ușa "după cum umblă ușa, așa să umble și feciorii după ele; la urmă, spală icoanele "după cum se închină oamenii la icoane, așa să se închine și feciorii la ele."383 Fie că este antropomorfică sau cadru al inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îi leagă pe noii intrați în grup, peste fluierul piciorului, mai jos de genunchi, cu câte două curele pe care sunt înșirați zurgălăi, iar, peste braț, mai sus de cot, îi leagă cu două rânduri de panglici. După ceremonia legatului, feciorii formează un cerc, sunt stropiți, cu apa din cele nouă izvoare, de Irodeasă (patroana călușerilor) și de vătafi, ridică bâtele cu capătul cel subțire în sus, le ciocnesc de trei ori, privind mai întâi spre apus, apoi spre răsărit.393
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]