11,529 matches
-
mai bună, cea mai sigură și cea mai durabilă asigurare pentru vecinii occidentali ai Germaniei". Într-o culegere de articole publicate la începutul războiului, Jacques Maritain scria: "Europa nu va pieri" și sublinia importanța problemei germane, susținea ideea unei Germanii federale în sînul unei Europe ea însăși federală: "Toți cei care au meditat asupra Europei știu că moral, ca și geografic, problema germană este în centrul problemelor și durerilor continentului nostru: fără aportul și cooperarea germanilor nu există nici pace, nici
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai durabilă asigurare pentru vecinii occidentali ai Germaniei". Într-o culegere de articole publicate la începutul războiului, Jacques Maritain scria: "Europa nu va pieri" și sublinia importanța problemei germane, susținea ideea unei Germanii federale în sînul unei Europe ea însăși federală: "Toți cei care au meditat asupra Europei știu că moral, ca și geografic, problema germană este în centrul problemelor și durerilor continentului nostru: fără aportul și cooperarea germanilor nu există nici pace, nici civilizație europeană și nici nu va fi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
european trebuie să fie investit cu competențe autonome față de guvernele naționale și să fie responsabil în fața parlamentului european: acesta să fie ales prin vot universal direct și trebuie să-și asume sarcini reale în materie de legislație". Europa de "tip federal" este declarată de PPE în Programul său de la Atena din 1992 ca "un obiectiv politic necesar și realist". Pierre Méhaignerie, președinte al CDS-ului, a rezumat într-o dezbatere, publicată de Le Monde în 22 mai 1991, poziția creștin-democrată astfel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
suveranității: a Statului central spre structurile de bază și indivizi pentru a dezvolta responsabilitățile și capacitatea creatoare a oamenilor; în Europa, a Statelor centrale spre Comunitatea europeană. În final rezuma astfel concepția sa: "Noi trebuie să tindem spre o Europă federală cu grad înalt de subsidiaritate". Chiar din 1940, Jacques Maritain spera "în făurirea unei Europe federale, oricît de dură ar fi sarcina"28. În 1951, în manifestul " Forțînd imposibilul; Declarația cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creatoare a oamenilor; în Europa, a Statelor centrale spre Comunitatea europeană. În final rezuma astfel concepția sa: "Noi trebuie să tindem spre o Europă federală cu grad înalt de subsidiaritate". Chiar din 1940, Jacques Maritain spera "în făurirea unei Europe federale, oricît de dură ar fi sarcina"28. În 1951, în manifestul " Forțînd imposibilul; Declarația cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre universal", "nu se închide între granițele unui naționalism îngust". În consecință
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
manifestul " Forțînd imposibilul; Declarația cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre universal", "nu se închide între granițele unui naționalism îngust". În consecință, "Franța trebuie să lucreze la făurirea unei Europe cu adevărat federale și să o anime" căci "națiunile Europei, consimțind la sacrificiul unei părți a suveranității lor în favoarea unei comunități supranaționale pașnice, care să le păzească existența asumîndu-și esențialul din mesajul lor, vor da un exemplu de refuz al absolutismului statului și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
importantă a fost întîlnirea sa cu Robert Schuman, la Santa Margherita Ligure în 12 și 13 februarie 195130. Șeful guvernului italian a știut să-l convingă pe interlocutorul său de obligativitatea de a merge mai departe pe calea unei Europe federale, una din etape fiind realizarea Comunității de Apărare: în proiectul său, CED era piatra de temelie în unificarea europeană. În iunie, el l-a primit la Roma pe Adenauer, care ieșea pentru prima dată în străinătate și care a mers
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paul Van Zeeland îndemnau la prudență, De Gasperi a adus o dinamică, "o dinamică constructivă exigentă", conform expresiei lui Philippe Chenaux 31, reușind să introducă în proiectul tratatului de creare a CED faimosul articol 38 care prevedea explicit dezvoltarea instituțiilor federale. Problema CED-ului a fost esențială în evoluția creștin-democraților spre ideea unei soluții federale, dar și ca temă de dezbatere între și în partide. Se cunosc, în Belgia, reticențele lui Van Zeeland și intervenția sa la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
constructivă exigentă", conform expresiei lui Philippe Chenaux 31, reușind să introducă în proiectul tratatului de creare a CED faimosul articol 38 care prevedea explicit dezvoltarea instituțiilor federale. Problema CED-ului a fost esențială în evoluția creștin-democraților spre ideea unei soluții federale, dar și ca temă de dezbatere între și în partide. Se cunosc, în Belgia, reticențele lui Van Zeeland și intervenția sa la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe a celor Șase de la Baden-Baden, între 7-8 august 1953, pentru a apăra nu o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fie decît o etapă în acest spirit. Ar trebui, scria Pierre Pflimlin, "să se ajungă în final la crearea unei federații europene a cărei competență să se extindă, dincolo de economie, la politica externă și la apărare"32. Dar această Europă federală, prin aplicarea principiului responsabilității persoanelor și a principiului subsidiarității preluat din doctrina socială a Bisericii catolice, trebuie să păstreze autonomia statelor într-un număr mare de domenii. Este vorba de a împăca supranaționalitatea cu respectarea particularităților naționale, sarcină delicată, plină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o economie dirijată, planificată, dar nu etatizată, și pe o critică vie la adresa economiei industriale capitaliste. Acest curent a fost abandonat chiar din 1949: la 15 iulie, CDU a adoptat " Principiile directoare de la Düsseldorf" în vederea alegerilor primului Bundestag al Republicii Federale. "Economia socială de piață se opune radical economiei planificate, centralizată sau nu, de Stat sau de organisme autonome". Elaborată în anii 1930-1940 de economiști ca Eucken, Böhm, Müller-Armack, ea a fost impusă de Ludwig Erhard, Director al Administrației Economice Biregionale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care-i reveneau, asumîndu-și împreună cu social-democrații moștenirea unei înfrîngeri de care alții erau responsabili. Rezultatele electorale (19,7% din voturi în 1919, 15% în iulie 1932) susținute de introducerea votului proporțional și a votului feminin, în cadrul unui Stat cu structură federală, i-au permis să devină axa tuturor guvernelor între 1919 și 1932. A preluat conducerea în mai multe rînduri, cu cancelarii Fehrenbach, Wirth, Marx, Brüning, von Papen, devenind partidul de guvernămînt prin excelență, cu lozinca "hinein in den Staat"21
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
măsură încît, ca și în Germania, fiind purtat de întîmplări, Partidul Creștin Social a ocupat un loc important în mica Austrie scăpată teafără din tratatul de la Saint-Germain-en-Laye. Raliat de nevoie al Republicii, regretînd monarhia, dar reușind să impună o constituție federală fondată pe autonomiile regionale, acesta a condus guvernul din 1922 pînă la anexarea Austriei la Germania cu excepția anilor 1929-1930. Datorită lui Ignaz Seipel 24, discipol al Monseniorului Schindler, profesor de teologie morală la Salzburg apoi la Viena, membru al ultimului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din 1944, preconiza o deschidere interconfesională și de natură net progresistă, în timp ce alții, ca Alois Hundhammer, care întruchipa refuzul a tot ce însemna compromis cu regimul nazist, și Fritz Schäffer, care trebuia să fie primul ministru al Finanțelor din Republica Federală, sperau, cu sprijinul majorității clerului catolic, să reconstituie vechiul Partid Popular Bavarez. CSU a fost fondat oficial în ianuarie 1946, dar alegerea la președinție a lui Hundhammer a fost o înfrîngere pentru Müller și o victorie pentru curentele particulariste. Partidul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
social, de la corporație la federalism. Această construcție fărîmițată și progresivă a CDU-ului în zonele de ocupație aliate 3 este importantă pentru a înțelege particularitățile regionale ale partidului constituit în octombrie 1950 în timpul primului Congres de la Goslar, pe o bază federală. CSU rămînea o formațiune separată, dar forma împreună cu CDU "o comunitate de lucru". Cele două partide constituiseră deja în Bundestag-ul ales în 1949, un grup parlamentar comun: cu 31% din voturi și 139 de aleși, drumul Cancelariei era liber
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mult a contribuit la destinul european al acesteia. Istoria anilor 1989/1990 o confirmă: Kohl a înțeles foarte repede ce se întîmpla în Est și, după o convingere care fusese și a lui Adenauer, a întreprins organizarea revenirii la Germania Federală a fostei zone de ocupație sovietică, dar fără să separe reunificarea, realizată la 3 octombrie 1990, de procesul de unificare europeană. El a știut să ia deciziile economice cele mai riscante, cum ar fi introducerea Mărcii germane în fosta RDG
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
economice cele mai riscante, cum ar fi introducerea Mărcii germane în fosta RDG la paritatea de 1 = 1 și să negocieze cu învingătorii din 1945 reunificarea pe baza articolului 23 din Legea fundamentală din 1949, care prevedea aderarea la Republica Federală a regiunilor "cărora nu le fusese permis să participe". Costul unificării a fost mult mai costisitor decît s-a prevăzut: "Peisajele înfloritoare" promise în grabă Estului rămîn încă departe, dar trebuie să subliniem provocarea formidabilă care este alipirea la Republica
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a regiunilor "cărora nu le fusese permis să participe". Costul unificării a fost mult mai costisitor decît s-a prevăzut: "Peisajele înfloritoare" promise în grabă Estului rămîn încă departe, dar trebuie să subliniem provocarea formidabilă care este alipirea la Republica Federală a cinci noi Landuri, ruinate, confruntate cu mari probleme politice, economice, sociale, culturale. Pentru a face față, CDU și-a adaptat programul, trecînd de la formula "Libertate, dreptate și solidaritate" a lui Ludwigshafen (1978) la "Libertate și responsabilitate" în programul adoptat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Totuși, acest partid interclasist, al cărui electorat este echilibrat între toate păturile societății, a păstrat o bază sociologică catolică: jumătate dintre catolicii elvețieni votează pentru el, dar numai 5% dintre protestanți 25. Creștin-democrații au reușit să se integreze în Statul federal, ajungînd în 1953 să fie la egalitate cu Partidul Radical în cadrul Consiliului federal. În 1959, formula de guvernare numită "formula magică", și astăzi în vigoare, a atribuit cîte două locuri fiecăruia din cele trei mari partide, socialist, radical și creștin-democrat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a păstrat o bază sociologică catolică: jumătate dintre catolicii elvețieni votează pentru el, dar numai 5% dintre protestanți 25. Creștin-democrații au reușit să se integreze în Statul federal, ajungînd în 1953 să fie la egalitate cu Partidul Radical în cadrul Consiliului federal. În 1959, formula de guvernare numită "formula magică", și astăzi în vigoare, a atribuit cîte două locuri fiecăruia din cele trei mari partide, socialist, radical și creștin-democrat, cel de-al șaptelea loc revenind Partidului Țăranilor, Meșteșugarilor și Burghezilor (devenit ulterior
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în 1991), dar cu deosebiri puternice între cantoanele reformate și cantoanele catolice. Reforma DC din Elveția a fost durabilă. Ea a dus la reintegrarea catolicilor în societatea politică, mișcare simbolizată în 1973 de eliminarea articolelor de excepție introduse în constituția federală pe vremea Kulturkampf-ului. Pozițiile dominante stabile: Democrația Creștină în Benelux Belgia oferă exemplul reînnoirii în cadrul unei continuități a prezenței catolicilor în politică. Tezele creștin-democrate s-au întărit prin transformarea vechiului partid catolic într-un Partid SocialCreștin la îndemnul lui Paul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
delimitarea regiunilor pe bază lingvistică. Fost animator al Federației cercetașilor catolici flamanzi, apoi activist în cadrul Mișcării Muncitorești Creștine, Jean-Luc Dehaene, ministrul Reformelor Instituționale din 1981, și prim-ministru după 1992, a avut sarcina delicată de a pregăti formarea unui Stat federal și de a controla nenumăratele probleme puse în momentul în care încercările separatiste deveneau din ce în ce mai puternice. În 1991, Vlaams Blok, extrema dreaptă flamandă, a devenit o adevărată forță electorală, confirmată de alegerile europene din 1994 (12,6%) avantajată de spargerea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
vie internationale", in Guerre et paix. De la coexistence des blocs à une communauté internationale, 40e Semaine sociale de la France, Pau 1953, Lyon, 1953, pp. 339-359. 27 Robert SCHUMAN, Pour l'Europe, op. cit., p. 77. 28 Jacques MARITAIN, "Europe and the Federal Idea", in The Commonwealth, 19 și 26 aprilie 1940, in Oeuvres complètes, VII, pp. 933-1016. 29 Maria Romana DE GASPERI (coord.), De Gasperi e l'Europa. Scritti e discorsi, Brescia, 1979, 212 p. Despre politica europeană creștin-democrată, sînt analize utile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
L. Watts, "incapacitatea occidentalilor de a "urmări fondurile" din spatele Cortinei de Fier"268. Deși Gomułka și Kádár erau "satrapii" fideli ai Moscovei, ei treceau drept "independenți", pe când Ceaușescu, nu, cu toate că România "Era singura țară care avea relații cu S.U.A., Germania Federală, Iugoslavia și Cehoslovacia"269, deopotrivă, Bucureștiul făcând demersuri să înființeze o Mică Antantă cu Cehoslovacia și Iugoslavia, idee rapid ridiculizată și etichetată ca "bârfă diplomatică" (James G. Hershberg, 1967). Problema e că România, cu toate eforturile întreprinse, era încă pătrunsă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
GÂNDITORUL SINGURATIC Critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein Gedruckt mit Unterstützung des Bundesministeriums für Bildung, Wissenschaft und Kultur Wien Tipărit cu sprijinul Ministerului Federal al Educației, Științei și Culturii din Viena MIRCEA FLONTA (născut în anul 1932), profesor consultant la Facultatea de Filozofie a Universității din București. Domenii principale de preocupări: epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, studii kantiene și wittgensteiniene. Numeroase cărți
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]