2,422 matches
-
se pune este dacă feminismul de stat socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau marxiste, aplicate prin politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic”. Nu putem vorbi despre un feminism În condițiile statului socialist nici În sensul definiției cu care operez În acest studiu, deoarece, dincolo de un set de politici sociale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau marxiste, aplicate prin politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic”. Nu putem vorbi despre un feminism În condițiile statului socialist nici În sensul definiției cu care operez În acest studiu, deoarece, dincolo de un set de politici sociale specifice statului asistențial adresate femeilor și bărbaților
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic”. Nu putem vorbi despre un feminism În condițiile statului socialist nici În sensul definiției cu care operez În acest studiu, deoarece, dincolo de un set de politici sociale specifice statului asistențial adresate femeilor și bărbaților În egală măsură și de câteva politici protective adresate femeilor-mame și familiei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cadrul acquis-ului comunitar și formulate printr-un transfer de politici fără precedent. Transferul de politici anulează trăsătura „feministă” cu care acestea vin din țările unde au fost produsul mișcărilor feministe În cele trei „valuri” succesive; aceste politici nu reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau Norvegia). Feminismul autohton contemporan de stat este un „patriarhat de stat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un transfer de politici fără precedent. Transferul de politici anulează trăsătura „feministă” cu care acestea vin din țările unde au fost produsul mișcărilor feministe În cele trei „valuri” succesive; aceste politici nu reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau Norvegia). Feminismul autohton contemporan de stat este un „patriarhat de stat”2, „antreprenorul politic” al egalității de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cele trei „valuri” succesive; aceste politici nu reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau Norvegia). Feminismul autohton contemporan de stat este un „patriarhat de stat”2, „antreprenorul politic” al egalității de gen În țările postsocialiste. Young (2004) consideră că statele se manifestă diferit față de variabila gen, sub forma ordinilor de gen, ce reprezintă interacțiunea dintre puterile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ales tipul de dependență care le convine: de bărbați, ca soții sau Întreținute contra serviciilor sexuale, de stat sau de piața muncii private, inclusiv În sectorul informal 1. Afirmând că statul este „antreprenorul politic” al egalității de gen În sfera feminismului de stat, am În vedere faptul că statele postsocialiste - În special cele din grupul CEEC, implicate În politica de extindere a UE spre Est - au moștenit de la fostele regimuri comuniste un sistem etatist de elaborare a politicilor publice, În care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a rețelelor de politici, definită anterior. Însă problema este că, În cazul transferului de politici de gen, specific procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-un spațiu public În care mișcarea feministă este reprezentată fie de feminismul academic sau de cele câteva ONG-uri mai active (Gal și Kligman, 2005) - care nu este un feminism politic, ci, mai degrabă, unul cultural și etic, nereușind să promoveze pe agenda formală nici una dintre numeroasele probleme amplu dezbătute În studii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-un spațiu public În care mișcarea feministă este reprezentată fie de feminismul academic sau de cele câteva ONG-uri mai active (Gal și Kligman, 2005) - care nu este un feminism politic, ci, mai degrabă, unul cultural și etic, nereușind să promoveze pe agenda formală nici una dintre numeroasele probleme amplu dezbătute În studii, cercetări și seminarii/sesiuni de comunicare -, fie de organizațiile de femei ale partidelor politice, ale căror agende de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
condiții, vorbim mai degrabă despre politici fără public, rezultate din agende care exclud participarea publicului, agende cu acces interior, acquis-ul comunitar fiind o astfel de agendă (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 136)2. În plus, se știe că succesul feminismului valului al doilea a constat tocmai În dezvoltarea unei puternice rețele transnaționale de ONG-uri și grupuri academice, precum și de coaliții ale grupurilor de interese concentrate În jurul Bruxelles-ului (Mazey, 2000), care au avut un important rol catalitic În dezvoltarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
are voce publică și putere decizională. Conceptul european de guvernanță și cadrul strategic european deschis de Cartea Albă a Guvernanței Europene reprezintă, pentru țările din Europa Centrală și de Est, o deschidere echivalentă cu cel de-al doilea val al feminismului din Vestul Europei. Feminismul are acum la dispoziție Întreaga rețea care a presat asupra statelor și a făcut posibilă apariția feminismului de stat. Această coaliție europeană poate fi abordată direct de către actorii non-guvernamentali autohtoni prin alianțe transnaționale, unde Își pot
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putere decizională. Conceptul european de guvernanță și cadrul strategic european deschis de Cartea Albă a Guvernanței Europene reprezintă, pentru țările din Europa Centrală și de Est, o deschidere echivalentă cu cel de-al doilea val al feminismului din Vestul Europei. Feminismul are acum la dispoziție Întreaga rețea care a presat asupra statelor și a făcut posibilă apariția feminismului de stat. Această coaliție europeană poate fi abordată direct de către actorii non-guvernamentali autohtoni prin alianțe transnaționale, unde Își pot exprima agenda publică și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
reprezintă, pentru țările din Europa Centrală și de Est, o deschidere echivalentă cu cel de-al doilea val al feminismului din Vestul Europei. Feminismul are acum la dispoziție Întreaga rețea care a presat asupra statelor și a făcut posibilă apariția feminismului de stat. Această coaliție europeană poate fi abordată direct de către actorii non-guvernamentali autohtoni prin alianțe transnaționale, unde Își pot exprima agenda publică și pot crea coaliții de susținere 2 prin care să determine intrarea problemelor pe agenda formală a guvernului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rețelele internaționale prin rețelele naționale, evitând structurile birocratice guvernamentale, politicile adresându-se direct beneficiarilor la nivelurile locale sau regionale. Indiferent de modalitatea aleasă, originalitatea oricărei strategii de schimbare propuse trebuie să reprezinte o alternativă la mecanismele politic și al politicilor feminismului de stat: modelului accesului interior pe agenda instituțională să Îi opună unul al inițiativei exterioare 1, modelului politicilor fără public, unul al politicilor cu public 2, modelului rațional și comprehensiv al deciziei, unul al deciziei incrementale 3, iar celui al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Laswell, H.D. (1971), A Preview of Policy Sciences, American Elsevier, New York. Lijphart, A. (2000), Modele ale democrației, Editura Polirom, Iași. Lindblom, C.E. (1968), The policy-making process, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Lovenduski, J. (1986), Women and European Politics: Contemporary Feminism and Public Policy, Wheatsheaf Books, Brighton. March, J.G.; Olsen, J.P. (1995), Democratic Governance, The Free Press, New York. May, P.J. (1991), „Reconsidering Policy Design: Policies and Publics”, Journal of Public Policy, nr. 11, pp. 187-206. Mazey, S. (1998), „The European Union
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nationalization of a European agenda?”, Journal of European Public Policy, vol. V, nr. 1, pp. 131-152. Mazey, S. (2000), The Emergence of Gender Mainstreaming in the EU: Policy Succession in Hard Times, Hertford College, Oxford. Mazur, Amy (ed.) (2001), State Feminism Women’s Movements and Job Training: Making Democracies Work in a Global Economy, Routledge, New York. Mazur, Amy (2002), Theorizing Feminist Policy, Oxford UniversityPress, Oxford. Mazur, A.; Stetson, D.M. (1995), Comparative State Feminism, Sage, Thousand Oaks. McAdam, D. et al. (ed.
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Hertford College, Oxford. Mazur, Amy (ed.) (2001), State Feminism Women’s Movements and Job Training: Making Democracies Work in a Global Economy, Routledge, New York. Mazur, Amy (2002), Theorizing Feminist Policy, Oxford UniversityPress, Oxford. Mazur, A.; Stetson, D.M. (1995), Comparative State Feminism, Sage, Thousand Oaks. McAdam, D. et al. (ed.) (1996), Comparative Perspectives on Social Movements, Political Opportunities, Mobilizing Structures and Cultural Framing, Cambridge University Press, Cambridge. McBride, Stetson D.; Mazur A. (ed.) (1995), Comparative State Feminism, Sage, Thousand Oaks. Miroiu, Adrian
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Stetson, D.M. (1995), Comparative State Feminism, Sage, Thousand Oaks. McAdam, D. et al. (ed.) (1996), Comparative Perspectives on Social Movements, Political Opportunities, Mobilizing Structures and Cultural Framing, Cambridge University Press, Cambridge. McBride, Stetson D.; Mazur A. (ed.) (1995), Comparative State Feminism, Sage, Thousand Oaks. Miroiu, Adrian (1998), Introducere În politici publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2001), Introducere În analiza politicilor publice, Editura Punct, București. Miroiu, Adrian (2006), Fundamentele politicii, vol. I, Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Participation in Governance Arrangements: Is there any Reason to Expect it will Achieve «Sustainable and Innovative Policies in a Multilevel Context»?”, În Gbikpi Grote (ed.), Participatory Governance. Political and Social Implications, pp. 51-69. Stetson, D.; Mazur, A. (1995), Comparative State Feminism, Sage Publications, Londra. Stoker, G. (1998), Public-private partnerships and urban governance. Partnerships in Urban Governance: European and American Experience, Basingstoke, MacMillan, Londra, pp. 34-51. Verloo, M. (2000), „Making Women Count in the Netherlands”, În Sue Nott, Fiona Beveridge, Kylie Stephen
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care apare la București între ianuarie 1912 și decembrie 1916, apoi în 1924, sub direcția Eugeniei de Reus Ianculescu. Publicația reflectă eforturi de democratizare a societății române, în contextul afirmării mișcării feministe în Apus. În perioada în care apare revista, feminismul nu reprezenta o mișcare semnificativă în România. Doar după 1918, extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist a urmat mai degrabă coordonate etice decât social-politice, însușindu
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
parte, competențele disponibilizate nu-i permit autorului să facă sugestii privitor la direcțiile unei teorii literare a secolului al XXI-lea. Paradigmele noi de interpretare literară enunțate În capitolul final, “qui définissent aujourd’hui la théorie littéraire” sînt psihanaliza, marxismul, feminismul, culturalismul. Lingvistica, prin noile ei direcții, teoria enunțării sau pragmatica, sînt lăsate la o parte (deși pragmatica nu e total ignorată În cuprinsul cărții). Despre cognitivism nici nu mai poate fi vorba, iar “culturalismul” e un concept atît de cuprinzător
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Bernard-Marie Koltès - cunoscut mai ales ca dramaturg - și Tony Duvert. Antepenultimul și ultimul Își asumă detașat homosexualitatea, marcînd apariția unei literaturi a alterității diferite de ceea ce făcuse Simone de Beauvoir sau, mai tîrziu, Monique Wittig, prin abandonarea militantismului, iar noul feminism, inaugurat probabil de Anne F. Garréta, stă În așteptarea debutului anilor 1990 pentru a ocupa tot mai mult scena literelor franceze. Temperatura noii literaturi publicate de către Jérôme Lindon la Minuit crește pînă la cele douăzeci de grade optime pentru apartament
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
infirma existența unei literaturi „feministe”, C. își însușise, deliberat, un ton sec, neutru, constatativ, ce aspira la obiectivitatea maximă. Apariția în 1970 a romanului patetic intitulat Nu ucideți femeile marca însă o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și cea occidentală. Așadar, sincronizarea cu sociologia din Vest nu se produce mecanic prin adaptarea ab initio la mersul ideilor contemporane. Printre decalaje se numără absența marxismului ca paradigmă a sociologiei românești contemporane, absența revendicării de la curente sociologice radicale precum feminismul, mișcările contra discriminării etnice, rasiale sau sexuale. Putem remarca absența curentelor de idei de stânga, iar explicația stă în deformarea până la caricatură a acestora în perioada comunistă prin acțiuni ideologice și politice. O lucrare de istoria gândirii cere un travaliu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Browning (2002) conchide că doar aspectul de sărăcie, de comunitate dezavantajată influențează rata violenței în cuplu, în timp ce instabilitatea rezidențială și eterogenitatea etnică au o importanță mai mică. O altă perspectivă sociologică asupra violenței domestice este aceea impusă de curentul feminist. Feminismul aduce în discuție diferențele de sex și de putere dintre partenerii de cuplu. Considerând că aceste inegalități stau la baza violenței domestice, feministele pledează pentru și promovează egalitatea între sexe sub aspectul educației și al veniturilor, ca factor protectiv major
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]