2,254 matches
-
benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat și mai sus, nu ne vom raporta la acest model, datorită faptului că nu deținem date care să permită construcția indicatorilor propuși de el. 6.2.2. Orientările
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o scrisoare... de gen epistolar. N-am mai făcut-o de-o viață. Cu atît mai explicabilă emoția-mi, cu cît e vorba de o... domnișoară. (Că această domnișoară Gabriela Șerban spre deosebire de-a lui Mihai Ursachi, de-o feminitate indubitabilă pare mai degrabă un... domnișor, să iau lucrurile ca atare, nefiind eu prea habotnic în privința permutării la modă a sexelor.) Iată așadar scrisoarea (scrisă nu la biroul pentru corespondență, ci pe patul freudian-proustian-procustian al atelierului din Armeană, nu cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mater, și simbolistica spațiului familial -, mama și soția sunt doar "obiecte" ale unui contract social, în timp ce pământul (indiferent de dimensiuni) și stăpânirea lui reprezintă adevărata "însoțire" a bărbatului medieval, orice treaptă ierarhică ar ocupa în societate. O simbolistică inegală a feminității - asupra căreia vom reveni -, cu rupturi ilogice de nivel, cu o situare indiscutabil inferioară a femeii, socio-cultural și economic, și cu un rol public puțin vizibil, deși atributele și rolul ei în regimul simbolic și antropologic al imaginarului sunt fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
viața spirituală, tot el fiind cauza pentru obsesiva postulare a necesității purificării. Bărbatul se sustrage oricăror învinuiri, el născându-se din femeie și întorcându-se în pământ, fiind mai curând victima transferului maculant al cărnii. Într-un timp potrivnic ei, feminitatea rămâne astfel cea condamnată la a-și reprima atributele definitorii, în încercarea de a atenua dificultățile traiului pus sub semnul permanent al păcatului și al penitențelor. Urmărind acest chip în cronici și în letopisețe, se poate remarca o prezență sporadică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată; ea își consumă drama, aproape fără chip și voce, prin roluri care o fac vag vizibilă. Dintre textele culte, doar Țiganiada, mult mai târziu, va atenua din îndârjirea superioară a bărbatului medieval și va da viață
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să nu mă trimiți. Octav: Nici nu mă gîndesc. Mona: Adică speri să mă trimit singură... Octav: Ei, toate speranțele au o limită... Oh, sărman Hamlet! El o trimitea pe Ofelia la mănăstire ca s-o salveze de mediocritate... de feminitatea aceea împotmolită în sucuri glandulare... în suavele noroaie erotice... Și-acolo rămîne... Pe veci! Ha! El voia s-o ridice de la "mă iubește, nu mă iubește" la "a fi sau a nu fi"! Delirant, delirant, delirant! Mona: Păi nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
poeziei contemporane, CL, 1999, 12; Octavian Soviany, Despre fragilitate, LCF, 2001, 10; Constantin Cubleșan, „Arleziana”, „Curierul”, 2001, 313; Victor Sterom, Banca de metafore, CRC, 2001, 11; Mariana Filimon, Trei poeți, CNT, 2002, 1-2; Ana Luiza Toma, Dansul - spirit al eternei feminități, „Porto-Franco”, 2002, 1-3; Teodor Mădălin, Farmec și ironie, TMS, 2002, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 205-206; Vasile, Poezia, 163-175; Lucian Chișu, „Zâmbet de tigru”, VR, 2003, 3-4. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
exodul” (Credință). Treptat, poeta va evolua către o personalizare accentuată a discursului liric, ajungând, în cel mai bun volum al său, Portret după natură (1989), la o poezie de „esențe puternice”, în care imaginația se eliberează, iar resursele robuste ale feminității colorează versurile. Vântul de primăvară, Ca un val roșu, În mijlocul flăcării, Anotimpuri năvalnice sunt numai câteva dintre titlurile ce dovedesc și exprimă descătușarea eului liric. Poemele sunt mai puțin cizelate, dar în tumultul interior și aglomerarea de imagini ce le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
adresată elitelor indolente și corupte, amintind suprinzător de mult de Sládek și de SPR-RSČ-ul anilor '9012. La fel ca SPR-RSČ, blocul Suveranist depinde în mare măsură de profilul liderului carismatic, deși Bobošíková afișează o imagine care combină profesionalismul, tenacitatea și feminitate, imagine foarte diferită de cea a lui Sládek13. Cu toate acestea, din nou, nu se poate trasa o legătură directă cu vechiul SPR-RSČ, putându-se doar afirma că aceleași condiții structurale care au ajutat la formarea și evoluția Republicanilor au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismului având un anumit specific regional sau istoric dezvoltă abordări diferite față de gen. Într-adevăr, recentul volum publicat de Kampwirth (2011) arată că în America Latină au existat o varietate de proiecte populiste care apărau diferite modele de masculinitate sau de feminitate. De exemplu, Evo Morales reprezintă un caz de populism "de jos", în care mai multe organizații locale - inclusiv asociații pentru drepturile femeilor - joacă un rol important în termeni de stabilire a agendei de măsuri a guvernului (Rousseau, 2011). Prin contrast
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
normele înscrise în manuale sau de nerăbdarea, neputința și nesiguranța terapeutului. Sexul terapeutului Sexul terapeutului este o variabilă împortantă în terapia tulburării comportamentelor alimentare, care se întâlnește mai ales la femei și se referă la probleme privind identitatea de gen: feminitatea. Deși nu s-a demonstrat niciodată că este preferat un anume sex, trebuie să se țină cont de cerințele pacientului. Un terapeut femeie este adesea preferabil pentru practica terapiilor corporale și feminine. Rezultate și perspective Terapiile actuale dau rezultate modeste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu părinții săi. Dar informațiile spicuite de la prietenele sale au fixat asocieri și filmele și cărțile au fost profesori buni. Evenimentele recente au tulburat-o, în schimb, deoarece ea nu-și imaginase efectul posibil al premenopauzei asupra percepției sale în legătură cu feminitatea sa, dorința sa, senzualitatea și sexualitatea sa, și nici consecințele directe ale acesteia asupra sexualității soțului său. Evocarea uscăciunii vaginale a constituit o revelație. Faptul că a identificat neplăcerea apărută în timpul unei tentative de penetrare n-a determinat-o să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Gen Sex se referă la diferențele biologice dintre bărbați și femei, universale și determinate prin naștere, în timp ce genul însumează roluri și responsabilități ale femeilor și bărbaților determinate socio-cultural. Conceptul include și așteptările asupra caracteristicilor, atitudinilor și comportamentelor femeilor si bărbaților (feminitate și masculinitate). Aceste roluri și așteptări sunt învățate, se modifică în epoci diferite și variază între culturi. Identitatea de gen însumează atributele, caracteristicile fizice, psihice și intelectuale ale unei persoane, reprezentând o asumare și internalizare psihologică a trăsăturilor feminine și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
al dezvoltării noastre, ci este construită, printr-un proces continuu de interacțiune cu mediul. Cu alte cuvinte, deși important, sexul nu determină genul: orice persoană se reprezintă ca femeie sau bărbat prin asocierea sensului de sine cu definițiile masculinității și feminității și cu trăsăturile de gen instituite la nivel social. Stereotipul de gen presupune ideea sau așteptarea ca toate femeile / bărbații să fie foarte asemănători, fără diferențe individuale. Putem vedea un efect al stereotipurilor de gen încă din școală. Mulți profesori
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Genul este construit și interpretat social, el se modifică în funcție de cultură, perioadă de timp, context. Ce sunt stereotipurile de gen? Sunt acele sisteme de convingeri și opinii consensuale referitoare la caracteristicile femeilor și bărbaților, în legătură cu trăsăturile dezirabile ale masculinității și feminității. Trăsăturile asociate femeilor și bărbaților nu sunt numai descriptive, ci și normative, ele ne arată nu numai cum sunt percepuți bărbații și femeile, dar și cum ar trebui să fie. Perfecțiune. Imaginea femeii și imaginea bărbatului. Prototipul de perfecțiune fizică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Însemne, II, 229-231; Dan C. Mihăilescu, Poezia fals citadină, TR, 1980, 42; Mirela Roznoveanu, Viața în clar-obscur, RL, 1981, 28; Piru, Debuturi, 170-172; Alex. Ștefănescu, O poezie pentru un cititor cu inițiativă, RL, 1983, 44; Tartler, Melopoetica, 115-118; Valentin Tașcu, Feminitate apăsată, ST, 1985, 3; Eugen Simion, „Veneră alergând desculță...”, RL, 1988, 22; Constantin M. Popa, „Corali”, LCF, 1988, 41; Alex. Ștefănescu, Amintiri despre literatura de azi, TMS, 1990, 7; Ulici, Prima verba, III, 151-153; Dicț. scriit. rom., IV, 685-687; Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
însemna pentru fiecare femeie o mică și ciudată victorie. Da, o revanșă efemeră asupra dezamăgirilor, asupra grosolăniei oamenilor, asupra rarității lucrurilor frumoase și adevărate din această lume. Dacă aș fi știut să o spun pe vremea aceea, aș fi numit „feminitate” felul acela de a zâmbi. Dar limbajul meu era pe atunci prea concret. Mă mulțumeam să cercetez, în albumele noastre cu fotografii, chipurile femeilor și să regăsesc licărirea aceea de frumusețe pe unele dintre ele. Căci femeile acelea știau că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din balcon... Și, imediat, m-am îndrăgostit de ele. De trupurile lor și de ochii lor tandri și atenți, care lăsau prea clar să se ghicească prezența unui fotograf curbat în două sub o pânză neagră, în spatele unui trepied. Negreșit, feminitatea lor trebuia să miște inima adolescentului singuratic și sălbatic ce eram. O feminitate oarecum normativă. Toate trei purtau rochii lungi, negre care le puneau în valoare ampla rotunjime a pieptului, li se mulau pe șolduri, dar, mai ales, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de ochii lor tandri și atenți, care lăsau prea clar să se ghicească prezența unui fotograf curbat în două sub o pânză neagră, în spatele unui trepied. Negreșit, feminitatea lor trebuia să miște inima adolescentului singuratic și sălbatic ce eram. O feminitate oarecum normativă. Toate trei purtau rochii lungi, negre care le puneau în valoare ampla rotunjime a pieptului, li se mulau pe șolduri, dar, mai ales, înainte de a le îmbrățișa coapsele și de a se revărsa în cute grațioase în jurul picioarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pudică a tringhiului aceluia ușor proeminent mă fascina! Da, frumusețea lor era exact cea pe care un tânăr visător încă inocent trupește și-o putea imagina necontenit în punerile lui în scenă erotice. Era reprezentarea unei femei „clasice”. Ideea de feminitate întrupată. Imaginea iubitei ideale. În orice caz, așa le vedeam eu pe cele trei cochete, cu ochii lor mari, umbriți cu negru, cu pălăriile lor voluminoase prinse în panglici de catifea întunecată, cu aerul lor din alte vremuri care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am simțit o fericire nemaiântâlnită și fără nume. Exista masa aceea din scânduri grosolane, instalată la marginea unei păduri. Soarele și mirosul ultimelor zăpezi refugiate în obscuritatea desișurilor. Totul era de o simplitate divină. Și luminos. Ca trupul acela cu feminitatea lui încă distrată. Ca dorința mea. Ca ordinele instructorului. Nici o umbră din trecut nu tulbura limpezimea acelui moment. Respiram, doream, executam mașinal comenzile. Și, cu o plăcere de nespus, simțeam cum mi se risipea în cap cheagul reflecțiilor mele de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
s-a produs de timpuriu și definitiv. Nu este doar o tehnică, ci ,mai ales, o vocație. Tipul ei de refexivitate nu exclude coexistența unor reacții spontane și directe, atașante și puternic individualizate. Artista în pictură construiește, în acuarelă visează. Feminitatea o ajută să desprindă din iluzoria clipă permanența, efectul trecător din lumina unui bob de rouă. Acuarela, tehnică a transparențelor și vaporozităților are, mînuită cu abilitate și încredere, capacitatea de a include în efemer durata, de a face din memoria
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
religios, dintre natural și cultural, dintre uman și cosmic. Dacă ansamblurile ceremoniale care consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinității și feminității. Prin asemenea construcții simbolice, În care masculinitatea și feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice și roluri funcționale care variază de la o cultură la alta), sunt instituite, confirmate și asimilate idealurile sociale de gen și vârstă. Spre exemplu, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dacă ansamblurile ceremoniale care consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinității și feminității. Prin asemenea construcții simbolice, În care masculinitatea și feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice și roluri funcționale care variază de la o cultură la alta), sunt instituite, confirmate și asimilate idealurile sociale de gen și vârstă. Spre exemplu, În orațiile de nuntă, căsătoria este prezentată În două coduri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religiilor care se justifică cu ipotetice rezultate ale pseudoștiințelor”509. Raportul dintre știință și religie fiind comparat cu dragostea Între un bărbat și o femeie:„Știința aparține domeniului masculinității, al posedării, al penetrației, al regimului diurn. Religia este de domeniul feminității, al darului nașterii, al receptivității, al regimului nocturn”510. Centru istoric al capitalei neozeelandeze include și alte clădiri grandioase În stil victorian, de secol al XIX-lea, printre care se Înscriu vechea Catedrala Catolică scoțiană, Curtea de Justiție, Arhivele Statului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]