9,041 matches
-
ca principiu transcendental (astfel este principiul finalității naturii, întrucât conceptul obiectelor gândite ca fiind supuse lui nu conține nimic empiric, fiind vorba de "conceptul pur al obiectelor cunoașterii experimentale posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a dori trebuie dat empiric, "fizic", iar acest principiu nu este dat în acest chip). Kant vorbește și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al obiectelor cunoașterii experimentale posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a dori trebuie dat empiric, "fizic", iar acest principiu nu este dat în acest chip). Kant vorbește și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu prin care întemeiem "ideea" contingenței naturii; finalitatea obiectivă poate fi exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a dori trebuie dat empiric, "fizic", iar acest principiu nu este dat în acest chip). Kant vorbește și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu prin care întemeiem "ideea" contingenței naturii; finalitatea obiectivă poate fi exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care noi nu situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dori trebuie dat empiric, "fizic", iar acest principiu nu este dat în acest chip). Kant vorbește și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu prin care întemeiem "ideea" contingenței naturii; finalitatea obiectivă poate fi exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care noi nu situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși nu ne putem explica posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu prin care întemeiem "ideea" contingenței naturii; finalitatea obiectivă poate fi exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care noi nu situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși nu ne putem explica posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-o voință"101; finalitatea fără scop este "legitatea liberă a intelectului". În Metodologia facultății de judecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care noi nu situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși nu ne putem explica posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-o voință"101; finalitatea fără scop este "legitatea liberă a intelectului". În Metodologia facultății de judecare teleologice, 82., Kant diferențiază între finalitatea externă, referitoare la un obiect ce este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși nu ne putem explica posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-o voință"101; finalitatea fără scop este "legitatea liberă a intelectului". În Metodologia facultății de judecare teleologice, 82., Kant diferențiază între finalitatea externă, referitoare la un obiect ce este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate să nu fie scop ce devine mijloc pentru alt scop. Iată cum interpretează Hegel acest din urmă sens
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-o voință"101; finalitatea fără scop este "legitatea liberă a intelectului". În Metodologia facultății de judecare teleologice, 82., Kant diferențiază între finalitatea externă, referitoare la un obiect ce este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate să nu fie scop ce devine mijloc pentru alt scop. Iată cum interpretează Hegel acest din urmă sens al conceptului finalității: "Cu conceptul de finalitate internă, Kant a reînviat Ideea în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la un obiect ce este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate să nu fie scop ce devine mijloc pentru alt scop. Iată cum interpretează Hegel acest din urmă sens al conceptului finalității: "Cu conceptul de finalitate internă, Kant a reînviat Ideea în general, și în special ideea vieții. Definiția pe care Aristotel o dă vieții conține și ea finalitatea internă și stă de aceea nesfârșit deasupra conceptului teleologiei moderne, care are în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate să nu fie scop ce devine mijloc pentru alt scop. Iată cum interpretează Hegel acest din urmă sens al conceptului finalității: "Cu conceptul de finalitate internă, Kant a reînviat Ideea în general, și în special ideea vieții. Definiția pe care Aristotel o dă vieții conține și ea finalitatea internă și stă de aceea nesfârșit deasupra conceptului teleologiei moderne, care are în vedere numai finalitatea finită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru alt scop. Iată cum interpretează Hegel acest din urmă sens al conceptului finalității: "Cu conceptul de finalitate internă, Kant a reînviat Ideea în general, și în special ideea vieții. Definiția pe care Aristotel o dă vieții conține și ea finalitatea internă și stă de aceea nesfârșit deasupra conceptului teleologiei moderne, care are în vedere numai finalitatea finită și exterioară"102. Fiecare sens al finalității enumerat mai sus semnalează, cel puțin parțial și indirect, recondiționarea semantică dobândită de finalitate prin operația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de finalitate internă, Kant a reînviat Ideea în general, și în special ideea vieții. Definiția pe care Aristotel o dă vieții conține și ea finalitatea internă și stă de aceea nesfârșit deasupra conceptului teleologiei moderne, care are în vedere numai finalitatea finită și exterioară"102. Fiecare sens al finalității enumerat mai sus semnalează, cel puțin parțial și indirect, recondiționarea semantică dobândită de finalitate prin operația de extindere a ei de la om asupra naturii. Toate însă trebuie raportate la înțelesul fundamental: finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
general, și în special ideea vieții. Definiția pe care Aristotel o dă vieții conține și ea finalitatea internă și stă de aceea nesfârșit deasupra conceptului teleologiei moderne, care are în vedere numai finalitatea finită și exterioară"102. Fiecare sens al finalității enumerat mai sus semnalează, cel puțin parțial și indirect, recondiționarea semantică dobândită de finalitate prin operația de extindere a ei de la om asupra naturii. Toate însă trebuie raportate la înțelesul fundamental: finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și ea finalitatea internă și stă de aceea nesfârșit deasupra conceptului teleologiei moderne, care are în vedere numai finalitatea finită și exterioară"102. Fiecare sens al finalității enumerat mai sus semnalează, cel puțin parțial și indirect, recondiționarea semantică dobândită de finalitate prin operația de extindere a ei de la om asupra naturii. Toate însă trebuie raportate la înțelesul fundamental: finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive și o putem gândi numai pornind de la ființa rațională, singura în stare să-și propună
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea finită și exterioară"102. Fiecare sens al finalității enumerat mai sus semnalează, cel puțin parțial și indirect, recondiționarea semantică dobândită de finalitate prin operația de extindere a ei de la om asupra naturii. Toate însă trebuie raportate la înțelesul fundamental: finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive și o putem gândi numai pornind de la ființa rațională, singura în stare să-și propună scopuri. Comentând semnificația conceptului finalității kantiene, Ernst Cassirer afirmă: "Plan și finalitate sunt concepte care nu descriu natura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ei de la om asupra naturii. Toate însă trebuie raportate la înțelesul fundamental: finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive și o putem gândi numai pornind de la ființa rațională, singura în stare să-și propună scopuri. Comentând semnificația conceptului finalității kantiene, Ernst Cassirer afirmă: "Plan și finalitate sunt concepte care nu descriu natura lucrurilor, ci modul nostru de a concepe lucrurile. Ele nu determină esența metafizică a lucrurilor, ci reglează cursul propriei noastre rațiuni în reflecția sa asupra naturii"103
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă trebuie raportate la înțelesul fundamental: finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive și o putem gândi numai pornind de la ființa rațională, singura în stare să-și propună scopuri. Comentând semnificația conceptului finalității kantiene, Ernst Cassirer afirmă: "Plan și finalitate sunt concepte care nu descriu natura lucrurilor, ci modul nostru de a concepe lucrurile. Ele nu determină esența metafizică a lucrurilor, ci reglează cursul propriei noastre rațiuni în reflecția sa asupra naturii"103. Ținând seama de acest înțeles, putem vorbi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci modul nostru de a concepe lucrurile. Ele nu determină esența metafizică a lucrurilor, ci reglează cursul propriei noastre rațiuni în reflecția sa asupra naturii"103. Ținând seama de acest înțeles, putem vorbi despre structura formală a conceptului kantian al finalității. Finalitatea formală, amintită mai sus, nu se confundă cu structura formală a finalității; ea exprimă un sens al conceptului, în vreme ce structura formală numește operațiile logice prin care este posibilă extinderea conceptului finalității de la om la natură. Putem accepta, luând în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
modul nostru de a concepe lucrurile. Ele nu determină esența metafizică a lucrurilor, ci reglează cursul propriei noastre rațiuni în reflecția sa asupra naturii"103. Ținând seama de acest înțeles, putem vorbi despre structura formală a conceptului kantian al finalității. Finalitatea formală, amintită mai sus, nu se confundă cu structura formală a finalității; ea exprimă un sens al conceptului, în vreme ce structura formală numește operațiile logice prin care este posibilă extinderea conceptului finalității de la om la natură. Putem accepta, luând în seamă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrurilor, ci reglează cursul propriei noastre rațiuni în reflecția sa asupra naturii"103. Ținând seama de acest înțeles, putem vorbi despre structura formală a conceptului kantian al finalității. Finalitatea formală, amintită mai sus, nu se confundă cu structura formală a finalității; ea exprimă un sens al conceptului, în vreme ce structura formală numește operațiile logice prin care este posibilă extinderea conceptului finalității de la om la natură. Putem accepta, luând în seamă cele spuse, că finalitatea este un concept necesar în sistemul "critic" kantian
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vorbi despre structura formală a conceptului kantian al finalității. Finalitatea formală, amintită mai sus, nu se confundă cu structura formală a finalității; ea exprimă un sens al conceptului, în vreme ce structura formală numește operațiile logice prin care este posibilă extinderea conceptului finalității de la om la natură. Putem accepta, luând în seamă cele spuse, că finalitatea este un concept necesar în sistemul "critic" kantian. Doar pe temeiul ei este posibilă "critica facultății de judecare teleologice". Și tot pe temeiul ei, discursul "critic" despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sus, nu se confundă cu structura formală a finalității; ea exprimă un sens al conceptului, în vreme ce structura formală numește operațiile logice prin care este posibilă extinderea conceptului finalității de la om la natură. Putem accepta, luând în seamă cele spuse, că finalitatea este un concept necesar în sistemul "critic" kantian. Doar pe temeiul ei este posibilă "critica facultății de judecare teleologice". Și tot pe temeiul ei, discursul "critic" despre om dobândește coerență, căci finalitatea face legătura între conceptele naturii și cel al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Putem accepta, luând în seamă cele spuse, că finalitatea este un concept necesar în sistemul "critic" kantian. Doar pe temeiul ei este posibilă "critica facultății de judecare teleologice". Și tot pe temeiul ei, discursul "critic" despre om dobândește coerență, căci finalitatea face legătura între conceptele naturii și cel al libertății, între lumea sensibilă și cea inteligibilă, între persoană și personalitate, strânse, amândouă, în unitatea de existență a omului. A fost vorba, în ultimele subcapitole, despre posibilitatea unui proiect antropologic kantian. Demersul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îndepărtare de problemele tematizate la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în structura psihosferei, nu în "individul omenesc izolat". Ceea ce înseamnă că personalitatea are o dublă determinare: naturală, fiind formă de energie, și socială, fiindcă structura sa urmează ordinii umane, psihosferei. În model filosofic, personalitatea se află subordonată scenariului determinismului prin finalitate, potrivit căruia ordinea universală conduce către "corelațiunile de personalitate", aceasta, personalitatea, fiind momentul final al șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]