KorAP: Find »[drukola/base=fluvial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...404 >

10,086 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

supus unui fel de servitute de drept public, instituită spre profitul națiunilor străine. Toate măsurile luate de riverani în disprețul acestei limitări a drepturilor lor de suveranitate teritorială vor fi, în consecință, o violare a dreptului public european în materie fluvială, o derogare de la doctrinele proclamate de Actul Final din 1815. În termenii acestei legislații solemne, care nu este opera exclusivă a statelor fluviale, ci a întregii Europe, căci și Anglia a luat parte în mod egal la ea, nu le

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
drepturilor lor de suveranitate teritorială vor fi, în consecință, o violare a dreptului public european în materie fluvială, o derogare de la doctrinele proclamate de Actul Final din 1815. În termenii acestei legislații solemne, care nu este opera exclusivă a statelor fluviale, ci a întregii Europe, căci și Anglia a luat parte în mod egal la ea, nu le este permis riveranilor nici să divizeze fluviul comun în mai multe secțiuni diferite și să le supună pe fiecare unui regim particular, nici

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
comun în mai multe secțiuni diferite și să le supună pe fiecare unui regim particular, nici să instituie prohibiții sau piedici de orice fel, nici să perceapă drepturi care nu ar corespunde unui serviciu oarecare, făcut navigației sau întreținerii rutei fluviale. În continuare, nu toate puterile au fost de acord să recunoască utilitatea acestor principii liberale. Austria, între altele, a încercat de mai multe ori să conteste Actul Congresului de la Viena, valabilitatea care i se acordă în general. Găsim formulate aceste

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Paris din 1856, în Actul de Navigație pe Dunăre semnat la Viena în 1857, la Conferințele de la Paris din 1858 și 1868, în sfârșit în toate ocaziile în care ea a fost chemată să se pronunțe asupra valabilității stipulațiilor fluviale ale Actului Final al Congresului de la Viena. Dar așa este forța adevărului și a principiilor, ele străpung involuntar interesele trecătoare, care caută să le facă confuze și neclare. Austria, care tot timpul a susținut că actul din 1815 nu egalizase

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
păcii și care a precedat Congresul de la Paris, s-a spus, în raportul supus atenției pe 21 martie de către baronul Prokesch-Osten2, că era vorba de a-i însărcina pe delegații statelor riverane să stabilească bazele legislației regulamentare și de poliție fluvială și maritimă care, după ce vor fi primit sancțiunea puterilor contractante (s.a.), ar face de acum înainte legea pentru navigația la Dunărea de Jos. Astfel, o a doua instanță trebuia să fie creată pentru examinarea și aprobarea regulamentului elaborat de sindicatul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
instanță trebuia să fie creată pentru examinarea și aprobarea regulamentului elaborat de sindicatul danubian. Acest punct de vedere adoptat pentru Dunăre de către puterile europene reunite în Conferințele de la Viena și la Congresul de la Paris nu constituia o o inovație în dreptul fluvial. Atunci când, pe 17 noiembrie 1822, la propunerea ducelui de Wellington 3 cele cinci puteri reunite la Congresul de la Viena, văzând că Olanda voia să închidă gurile Rinului traficului universal, au semnat un protocol prin care declarau că "erau autorizate să

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
europene în afacerile riveranilor, s-a situat, la Conferințele de la Paris din 1858, printre partizanii principiului opus în ceea ce privea Elba și printre aceia ai unui sistem intermediar în ceea ce privea Dunărea. Însă aceasta dovedește odată în plus că dreptul fluvial modern nu a fost încă definitiv stabilit și că există puteri ale căror vederi variază uneori în funcție de circumstanțele și interesele aflate în joc. Nu rămâne mai puțin lipsit de adevăr faptul că maximele, sentințele, preceptele proclamate de Congresul de la Viena

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
alcătuită din toate statele riverane ale Dunării; or, cum el nu propunea de fel modificarea acestei comisii și se mulțumea numai să îi limiteze puterile, trebuia admis că Austria înțelegea, de la 1856, să aibă dreptul să figureze în cadrul unei autorități fluviale însărcinate, pe porțiunea dintre Orșova și mare, cu poliția navigației și cu executarea regulamentelor elaborate de Comisia Europeană. Așadar, nu suntem deloc departe de faimoasa comisie mixtă, de ideea căreia cabinetul austro-ungar îi rămâne atât de atașat la ora actuală

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
delegații tuturor Statelor Riverane, cărora li se vor reuni trei comisari numiți de către cele trei Principate Dunărene, a căror numire ar fi fost în prealabil aprobată de Poartă, având dreptul: 1) de a elabora regulamentele de navigație și de poliție fluvială sub rezerva aprobării lor ulterioare de către Comisia Europeană; 2) de a face să dispară piedicile, de orice natură, care încă se mai opun aplicării la Dunăre a dispozițiilor Tratatului de la Viena (privilegii, taxe, taxe de acostare); 3) de a ordona

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
gurile Dunării. d. Uniformitatea regimului pe tot parcursul fluviului, de la punctul navigabil până la Marea Neagră: o singură Comisie Riverană, trebuind să reunească într-o perioadă de timp la propriile sale atribuții pe acelea ale Comisiei Europene și formând astfel unica jurisdicție fluvială a Dunării, dar rămânând supusă în exercitarea autorității sale controlului puterilor, reprezentate de staționarele lor. Astfel, după ce va fi fost proclamată libertatea absolută a navigației pe întreaga Dunăre și impusă o limită formală drepturilor riveranilor, Congresul de la Paris a plasat

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Aceasta este marea operă îndeplinită de concertul european în 1856: operă de progres și civilizație, a fost totodată una de mare înțelepciune și mare previziune politică. Dacă Marile Puteri s-ar fi limitat să decreteze aplicarea la Dunăre a preceptelor fluviale proclamate în actul Congresului de la Viena din 1815, documentul în care ele ar fi consemnat această simplă declarație ar fi lăsat loc, la fel ca și actul în chestiune însuși, unor interpretări contradictorii și la tot soiul de tranzacții de

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
fel ca și actul în chestiune însuși, unor interpretări contradictorii și la tot soiul de tranzacții de principii contrare dorințelor generale ale Europei. Ele nu au vrut să se oprească la jumătatea drumului. Au înțeles că pe această mare cale fluvială, care traversează întreaga Europă și care unește extremitățile, vor încerca să se întâlnească într-o bună zi marile influențe rivale care își vor disputa preponderența în regiunile Orientului; și după ce vor fi recunoscut necesitatea, pentru echilibrul european, a existenței politice

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
văzut în cursul acestei activități, autoritatea normală pe Dunăre. Reprezentând, prin felul compoziției sale, totalitatea statelor riverane și găsind în ansamblul atribuțiilor sale o putere de jurisdicție pe toată întinderea fluviului, ea era expresia principiilor stabilite în materie de legislație fluvială de către Actul Congresului de la Viena și Tratatul de la Paris. Pe de o parte, reprezenta colectivitatea juridică a statelor co-posesoare și dădea astfel o existență practică drepturilor de suveranitate teritorială ale riveranilor. Pe de altă parte, având puterea de a stabili

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și dădea astfel o existență practică drepturilor de suveranitate teritorială ale riveranilor. Pe de altă parte, având puterea de a stabili reguli uniforme pentru tot parcursul fluviului și de a supune toate conflictele unei jurisdicții unice, ea realiza principiul condominiumului fluvial. Autoritate centrală însărcinată, înainte de toate, să delibereze asupra intereselor comune și să supravegheze stricta observație a regulamentelor de către diferitele state care intrau în componența ei era un intermediar necesar între acele state și concertul european, care își rezervase un drept

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
putut face servicii imense navigației pe Dunăre și intereselor comerțului european. Din nefericire, aceste frumoase speranțe nu aveau cum să se realizeze. În ciuda insistențelor reiterate ale diferitelor puteri europene, în ciuda numeroaselor reuniuni și dezbateri prelungite organizate de instituția acestei autorități fluviale, un ansamblu de circumstanțe în mod foarte îndemânatic exploatate a făcut ca, până la ora la care ne aflăm, adică la 27 de ani după Tratatul de la Paris, Comisia Riverană să nu aibă încă o existență legală. După semnarea Tratatului de la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
o existență legală. După semnarea Tratatului de la Paris, delegații statelor riverane s-au dus la Viena, la invitația guvernului austriac, pentru a proceda la constituirea Comisiei prevăzute prin articolul 17 și la adoptarea unui regulament de navigație și de poliție fluvială. Lucrările acestei adunări au durat de la 29 noiembrie 1856 până la 7 noiembrie 1857, zi în care delegații statelor riverane au fost în sfârșit autorizați de guvernele respective să-și pună semnăturile pe Actul de Navigație pe care l-au deliberat

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în textul Actului de Navigație din 1857 următoarele două articole: "Art. V. Exercițiul navigației din plina mare la fiecare din porturile Dunării, și de la fiecare din aceste porturi până la mare, este liber pentru bastimentele tuturor națiunilor. Art. VIII. Exercițiul navigației fluviale propriu-zise între porturile Dunării, fără a intra în plină mare, este rezervat bastimentelor țărilor riverane acestui fluviu (s.a.)". Austria a introdus o distincție între navigația interioară sau cabotajul și marea navigație, între fluviu și mare, când este cert că Tratatul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a alineatului următor: "Aceste bastimente vor putea de asemenea, cu ocazia acestor călătorii, să se însărcineze cu transportul accidental al persoanelor și al mărfurilor între toate porturile Dunării, fără a putea în același timp să-și însușească exercițiul unei navigații fluviale obișnuite și regulate, care rămâne rezervat bastimentelor țărilor riverane". Însă ceilalți membri ai Comisiei au refuzat să se asociaze la acest modest efort prin care micile state încercau să se apropie cât mai mult posibil de spiritul liberal al dispozițiilor

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
totul alte condiții decât acelea existente pentru Dunărea de Sus. Într-adevăr, articolul 55 al Tratatului de la Berlin îi lua Comisiei Riverane atribuția pe care i-a încredințat-o Tratatul de la Paris în subiectul elaborării regulamentelor de navigație al politicii fluviale pe toată întinderea fluviului și a pus această obligație în sarcina Comisiei Europene, însă numai pe partea de fluviu cuprinsă între Porțile de Fier și Galați. În ceea ce privește partea superioară a Dunării, tratatul păstrează o tăcere absolută. Europa renunță tacit la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Dunărea de Jos și la guri, a principiilor proclamate în materie de navigație și recunoscute drept aplicabile la Dunăre. El a extins până la Galați puterile Comisiei Europene, căreia i-a atribuit dreptul de a elabora regulamentele de navigație, de poliție fluvială și de supraveghere pe parcursul fluviului de la Porțile de Fier până la Galați, și a decretat distrugerea fortărețelor existente pe malul drept al acestei părți a fluviului, precum și neutralitatea ei. Aceste măsuri indică într-un mod suficient faptul că Europa, recunoscând dificultățile

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
fără rival pe Dunăre. Vasele puternicei sale societăți privilegiate de navigație și steamerele* Lloyd-ului austro-ungar brăzdează în toate direcțiile apele fluviului și ale mării și deservesc, fără niciun obstacol de niciun fel, marele tranzit dintre Orient și Occident, precum și navigația fluvială interioară. Peste tot unde a avut interes a se crea niște trepte pe litoralul Dunării, s-a grăbit să i se ofere concesionări de teren pe termen lung și toate facilitățile dezirabile pentru construcțiile și instalațiile pe care a vrut

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
stadiul prosper și înfloritor al acestei puternice întreprinderi austriece, ci în același timp modul larg și loial în care statele dunărene au înțeles și practică la ele acasă principiul liberei navigații proclamat de Tratatul de la Paris. Nu există până la porturile fluviale guri ale Dunării care să nu aibă aproape același aspect, ca pentru a atesta faptul că Marile Puteri europene nu au fost, în privința Austriei, nici mai puțin liberale, nici mai puțin ospitaliere ca statele riverane. Pentru a vorbi în mod

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
statelor riverane și să accentueze necesitățile tranzitorii care justificau, pentru câtva timp încă, existența unei autorități europene în punctul unde Dunărea opera joncțiunea cu apele Mării Negre. Trebuie să recunoaștem faptul că Tratatul de la Berlin a crescut ușor puterile acestei autorități fluviale, fără a-i altera în același timp caracterul ei fundamental. Conform termenilor tratatelor de la Paris și Londra, alcătuirea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială pe Dunăre era atribuită competenței Comisiei Riverane; dar aceste regulamente nu deveneau executorii decât după ce

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Mării Negre. Trebuie să recunoaștem faptul că Tratatul de la Berlin a crescut ușor puterile acestei autorități fluviale, fără a-i altera în același timp caracterul ei fundamental. Conform termenilor tratatelor de la Paris și Londra, alcătuirea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială pe Dunăre era atribuită competenței Comisiei Riverane; dar aceste regulamente nu deveneau executorii decât după ce vor fi obținut aprobarea Comisiei Europene. Congresul de la Berlin recunoscând zădărnicia Comisiei statelor riverane, a conferit această atribuție reglementară Comisiei Europene însăși. Exceptată fiind această

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pe fluviu națiunilor străine, adică să se asigure libertatea pentru toți și cu titluri egale, fără nici un fel de privilegiu, fără nici un monopol: iată care a fost scopul Europei atunci când și-a rezervat mijloacele de a veghea la aplicarea principiilor fluviale proclamate în anul 1815. Este ușor de remarcat că acest precedent european nu are nimic analog cu dreptul pe care Austro-Ungaria îl reclamă astăzi pentru sine, acela de a intra într-o comisie riverană pentru partea Dunării care curge dincolo de

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]