5,879 matches
-
XVI, 2, 39), Strabon relatează faptul insolit că, „în semn de supunere, geții s-au lăsat înduplecați [de către Deceneu] să taie vița-de-vie și să trăiască fără vin” (ibidem, VII, 3, 11). Acest eveniment istoric pare să fi supraviețuit în forme folclorice în unele legende populare, în care un împărat hotărăște că „atâtea pricini și nevoi dintre oamenii lui nu se pot curma decât cu stârpirea viței-de-vie, care dă vinul cel tulburător de minte” (17, p. 250). : Pe cât este de importantă și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pielea deosebit de sensibilă a vaginului, în cazul femeilor, a scrotului și a anusului, în cazul bărbaților” (51, pp. 335-336 și 342). Interesant este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comentată mai sus. Expunerea și izolarea pruncilor La o privire superficială, s-ar putea crede că acest motiv mitic este înrudit cu cel al „expunerii (abandonării) pruncului” pe malul apei sau în peșteră - un alt mitem cu o bogată bibliografie folclorică și religioasă, având ca protagonist „eroul-copil” (Moise, Abraham, Sargon, Romulus și Remus, Perseu, Oedip, Paris, Cyrus, Amirani, Kullervo etc.) sau „zeul-copil” (Zeus, Horus, parțial Isus etc.). De regulă, cele două motive mitice nu sunt paralele. Câteodată, se intersectează. Unele submotive
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inițial cu care s-a deschis șirul celor care au intrat în pose sia Cărții lui Dumnezeu, la capătul celălalt al șirului s-a aflat invariabil înțeleptul rege Solomon (970-931 î.e.n.), patronul tuturor vrăji- torilor, inclusiv al solomonarilor din tradiția folclorică românească (24). Spre deosebire de predecesorii săi, Solomon a rescris în limbaj popular și în format magic Cartea lui Raziel, devenită Cartea lui Solomon, pe care a făcut-o publică prin gravarea textului în piatră pe stâlpii de la poarta Templului din Ierusalim
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comuniste interesează mediologul în aceeași măsură ca degenerescențele simptomatice ale vechilor culturi, odinioară vii, care au dispărut în final, sufocate de propriile lor metode. Patologia ideii "trădează" modul său originar și vital de comunicare și de inculcare. Academismul, muzeomania, naftalina folclorică ce impregnează societățile sovietice reprezintă forma "tradiție" erijată în normă a viitorului, răzbunare postumă a arhivei asupra invenției. Didactismul, spiritul lîncezit, discursul apretat și corvoada moralizatoare reprezintă școala întoarsă împotriva ideii și spatele chircit sub nuia. Simplismul necioplit, stereotipul, limba
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
235-236). Îndemnul către vigilență în momentul crucial nu lipsește, arătându-se că în lumea nouă deja trebuie să schimbăm lucrurile ca să izbândim. În termeni mai concreți, schimbarea petrecută în mediul rural este observabilă prin aspecte cum ar fi diminuarea creației folclorice, de exemplu. De asemenea, evenimentele importante din viață, care anterior erau prilejuri de socializare, de întărire a tradițiilor, a legăturilor comunitare se închid acum în universul familiei, și acesta restrâns față de altădată. Individualismul și restrângerea legăturilor de familie doar la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pascu, Ștefan. 1972. Voievodatul Transilvaniei (vol. I). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pascu, Ștefan. 1979. Voievodatul Transilvaniei (vol. II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pasti, Vladimir, Miroiu, Mihaela, Codiță, Cornel. 1997. România starea de fapt. București: Editura Nemira. Pavelescu, Gheorghe. 1978. Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu, în Studii și Comunicări, Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Sibiu. Pavlinek, Petr. 2003. Alternative Theoretical Approaches to Post-communsit Transformations in Central and Eastern Europe, în Acta Slavica Iaponica, vol. 20
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Studii de caz. București: Editura Expert. Popa, Constantin. 1985. Agricultura. Forme de agricultură, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popa, Ioan. 1996. Țara Secașelor monografie folclorică. Centrul Județean al Creației Populare Alba, Alba Iulia. Popescu, Critian, Tiberiu, 2000. Istoria mentalității românești. Editura Universal Dalsi. Popper, Karl, R. 1996 [1954]. Mizeria istoricismului. București: Editura All. Portes, Alejandro. 1973. The factorial Structure of Modernity: Empirical Replications and a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cercetării sociale, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 35. 8 Într-o anchetă de explorare, asupra utilizării serviciilor legate de Internet, realizată de un cunoscut institut de sondare a opiniei publice, în 1999, s-a constatat că într-o anume zonă folclorică a țării, oamenii utilizau "foarte des" e-mailul cu toate că nu aveau calculator nici acasă, nici la locul de muncă. Explicația, savuroasă de altfel, era că pentru ei e-mailul era "email" adică de fapt un vas din respectivul material. Operatorii fiind obligați
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obiective sunt direcționate pe traseele a trei mari căi, și anume: a) familiarizarea elevilor cu gramatica unor elemente de limbaj plastic; b) inițierea lor în problemele actului de creație; c) contactul cu frumusețile naturii, ale mediului înconjurător (natura, construcții, creații folclorice, etc.) precum și alte produse artistice. In cadrul acestei ample orientări au fost conturate următoarele cerințe: elevii să gândească și să exprime artistic-plastic prin linii și culori îmbogățindu-și vocabularul plastic; să fie pregătiți ca ei să ajungă la descifrarea și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
să se urmărească: familiarizarea elevilor cu expresivitatea unor elemente de limbaj plastic; elevii să cunoască cum să organizeze o suprafață transformând-o într-un spațiu plastic în raport cu structurile compoziționale studiate, pe baza unor opere de artă sau a unor creații folclorice; să obțină practic prin combinarea unor elemente plastice expresivități cromatice sau acromatice noi, urmărind exprimarea unor idei, sentimente personale, etc.; să știe să întocmească schițe, proiecte, reprezentând forme estetice pentru unele obiecte cu funcții utile; să poată descompune, secționa și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culoare), sporindu-și prin aceasta capacitatea de reprezentare, dobândind astfel un bogat material foarte necesar creației lor artistico-plastice. Bazându-se pe percepția estetică a copiilor, pe reprezentările artistice ale acestora, prin contactul nemijlocit cu frumusețile mediului înconjurător (natura, construcțiile, creațiile folclorice, literare, etc.) pe dezvoltarea imaginației creatoare, pe familiarizarea cu gramatica unor elemente de limbaj plastic, învățătorul urmărește realizarea mai multor obiective prin intermediul activităților artistico-plastice, și anume: de a-i face pe copii să gândească și să se exprime plastic prin
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
este iubire adevărată care să poată evita acel foc interior, generator de Încântare, dar și de păcat: „Număr pietre peste care mândra trece vadul și păcate pentru care mă va arde iadul” (Lucian Blaga) Μ Când iubita din creația noastră folclorică spune: „Bădișor depărtișor,/ Nu-mi trimite-atâta dor”, vrea să exprime, de fapt, acest lucru imposibil pentru ea: dragul ei Îi este Într-atât de drag, Încât nu poate concepe ca acesta să fie mai departe de ea, decât depărtișor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
clericalism? Evident, se anunță în schimb un mare exploit televiziv tocmai pentru inaugurarea Anului Sfânt. Ei bine, să fie clar pentru credincioși că aceste manifestări transmise pe ecrane cu mare vâlvă nu vor fi decât niște mari și goale manifestări folclorice, inutile politic chiar și dreptei celei mai conservatoare. Am dat exemplul televiziunii pentru că este mai spectaculoasă și atinge un nivel macroscopic. Dar aș putea să dau o mie de alte exemple luate din viața de zi cu zi a milioane
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
milioane de cetățeni: de la rolul preotului într-o lume agricolă complet abandonată la revolta elitelor tehnologic mai avansate și mai scandaloase. Dar, în definitiv, dilema este astăzi aceasta: ori Biserica își asumă masca traumatizantă a unui Paul al VI-lea folcloric ce „se joacă” cu tragedia, ori își asumă tragica sinceritate a lui Paul al VI-lea care îi anunță cu îndrăzneală sfârșitul. 6 octombrie 1974. Noi perspective istorice: Biserica nu îi este utilă puterii 1tc "6 octombrie 1974. Noi perspective
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acea cultură - pe care a urât-o dintotdeauna - ce este prin însăși natura sa liberă, antiautoritară, în continuă devenire, contradictorie, colectivă, scandaloasă. Și, în fond, cine spune că Biserica trebuie să coincidă cu Vaticanul? Dacă - donând statului italian marea scenografie (folclorică) a actualului sediu de la Vatican și făcând cadou lucrătorilor de la Cinecittà tot calabalâcul (folcloric) de patrafire și glugi, de evantaie și de jilțuri purtate pe umeri - Papa s-ar îmbrăca în costum negru cu guler alb preoțesc și s-ar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
liberă, antiautoritară, în continuă devenire, contradictorie, colectivă, scandaloasă. Și, în fond, cine spune că Biserica trebuie să coincidă cu Vaticanul? Dacă - donând statului italian marea scenografie (folclorică) a actualului sediu de la Vatican și făcând cadou lucrătorilor de la Cinecittà tot calabalâcul (folcloric) de patrafire și glugi, de evantaie și de jilțuri purtate pe umeri - Papa s-ar îmbrăca în costum negru cu guler alb preoțesc și s-ar stabili împreună cu colaboratorii săi într-o pivniță din cartierele Tormarancio sau Tuscolano, nu departe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cea a scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui Abele De Blasio nu-i lipsește un curios sentiment de bunăvoință și mândrie: la urma urmei, este vorba despre glorii folclorice. În fața napolitanilor săraci, el se comportă ca un entomolog ce vorbește glumeț despre obiceiurile insectelor, antropomorfizându-le. Pe de altă parte, un motiv recurent al acestor pagini ale sale este cel de a compara cultura populară napolitană cu cultura sălbatică a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
i se reproduce un articol, Arta populară și arta istorică a românilor, Ion Hodoș face un Scurt istoric asupra presei, Victor V. Moiș încearcă să pătrundă tainele filosofiei blagiene (Lucian Blaga - Diferențialele divine). Sunt prezente și note de călătorie, texte folclorice, dar cel mai bogat și pertinent sector e acela al criticii literare, în care se exersează, cu oarecare talent, Const. Gh. Popescu. Alți cronicari literari: Octavian Ruleanu, Lucian Bretan. După revista „Credința” sunt reproduse însemnările lui Zaharia Stancu - Scriitorul coate-goale
AFIRMAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285196_a_286525]
-
Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia ( În loc de prefață) și o introducere de Aureliu Răuță. Este, așa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual și într-o versificație de sorginte folclorică. Principalele calități ale poemelor originale, ca și ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum și un simț al ritmului și o firească adaptare a valențelor arhaice la tonalități moderne. Nota elegiacă se nuanțează mai propriu liric decât cea imprecativă în traducerea Psalmilor
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
Bălos și Carol Iacob. Primul număr are titlul „Magazinul Banatului”, iar cu numarul următor subtitlul devine „Ediție de propagandă pentru dezvoltarea vieții culturale, sociale și economice naționale”. În afara articolelor sociale și economice, se publică articole de istorie, geografie istorică și folclorica, literatura, eseuri, precum și o „revista a revistelor”. M.A. și B. tinde spre o ținută științifică, dar textele selectate nu impresionează. Colaborează cu poezie Grigore Popiți, Grigore Bugarin, cu proza - Dorel Drăguescu, Teodor Bălos, Lya Bălos. Semnează studii Aurel Contrea
MAGAZINUL ARDEALULUI SI BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287952_a_289281]
-
Există și o aplecare spre invocarea peisajului preferat, simțit ca teritoriu existențial. Lirica de acest tip, configurată în notația discretă, se înscrie în descendența tradiționalismului transilvănean, îndeosebi a lui Lucian Blaga, prin predilecția pentru satul arhaic, arhetipal, prin frecventarea simbolurilor folclorice, eresurilor și a unor însemne naturale specifice: „O, pe la cântători, / mi-am vopsit chipul cu nori. // Mi-am întins culori umede, rele, / cu gheare-nroșite de stele. // Pe la cântatul negru-ntr-o parte / mi-am cioplit un suflet de moarte, // un
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
chipul de alt somn al pământului”. Poezia pendulează între două polarități: „aur” și „scrum”, primul fiind simbol al voluptății de a gusta clipa, iar celălalt al melancoliei de a contempla trecerea. M. agreează firescul și simplitatea, expresia armoniei clasice ori folclorice. A publicat și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii și insistența lirică prozatorul realizează o carte de atmosferă și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă, Timișoara, 1973; Vacanța perpetuă, București, 1975; Tărâmul de flacără, Timișoara, 1976; Paloșul strămoșesc, București, 1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși, balcanice, precum mărgeanul, rodiul, portocalul, șofranul, nardul, măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie de nimfe și oceanide. De altfel, crezul poetului e, până la un punct, parnasian: el afirmă că poezia nu
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]