7,943 matches
-
asupra sistemului oscilant pentru a compensa „pierderile" de energie datorită frecărilor. Experiența arată că după trecerea unui regim tranzitoriu, se stabilește regimul permanent în care particula efectuează oscilații întreținute de amplitudine constantă si cu frecvența forței periodice exterioare, numite oscilații forțate. Ecuația diferențială este In matematică se demonstrează că soluția generală a ecuației cu partea dreaptă se compune din. soluția generală a ecuației omogene corespunzătoare (fără partea dreaptă), plus o soluție particulară a ecuației complete. Soluția generală a ecuației omogene, fără
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
ecuației omogene corespunzătoare (fără partea dreaptă), plus o soluție particulară a ecuației complete. Soluția generală a ecuației omogene, fără membru drept, reprezintă oscilațiile libere (proprii) care au fost studiate în paragraful precedent. Soluția particulară a ecuației complete reprezintă tocmai oscilațiile forțate care rămân în regimul permanent, după stingerea oscilațiilor proprii (datorită factorului exponențial descrescător e-bt). Soluția particulară a ecuației se obține ușor cunoscând metoda de compunere a oscilațiilor sinusoidale. Deoarece membrul drept este periodic cu frecvența Ω , trebuie ca și membrul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
un timp suficient de lung (ca ordin de mărime după timpul de relaxare τ=1/b), când primul termen care dă oscilațiile proprii devine neglijabil. După stingerea oscilațiilor proprii amortizate rămâne regimul permanent. Ne vom ocupa mai jos de oscilațiile forțate. Trebuie subliniat faptul că : frecventa oscilațiilor forțate este egală cu frecvența forței exterioare ; amplitudinea și defazajul oscilațiilor forțate depind de structura sistemului oscilant (K, m) și de frecvența forței exterioare, și nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de mărime după timpul de relaxare τ=1/b), când primul termen care dă oscilațiile proprii devine neglijabil. După stingerea oscilațiilor proprii amortizate rămâne regimul permanent. Ne vom ocupa mai jos de oscilațiile forțate. Trebuie subliniat faptul că : frecventa oscilațiilor forțate este egală cu frecvența forței exterioare ; amplitudinea și defazajul oscilațiilor forțate depind de structura sistemului oscilant (K, m) și de frecvența forței exterioare, și nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt amortizate, deși în sistem există forțe de
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
termen care dă oscilațiile proprii devine neglijabil. După stingerea oscilațiilor proprii amortizate rămâne regimul permanent. Ne vom ocupa mai jos de oscilațiile forțate. Trebuie subliniat faptul că : frecventa oscilațiilor forțate este egală cu frecvența forței exterioare ; amplitudinea și defazajul oscilațiilor forțate depind de structura sistemului oscilant (K, m) și de frecvența forței exterioare, și nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt amortizate, deși în sistem există forțe de frecare (care influențează valoarea amplitudinii oscilațiilor forțate). I.5.2. Rezonanța
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de oscilațiile forțate. Trebuie subliniat faptul că : frecventa oscilațiilor forțate este egală cu frecvența forței exterioare ; amplitudinea și defazajul oscilațiilor forțate depind de structura sistemului oscilant (K, m) și de frecvența forței exterioare, și nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt amortizate, deși în sistem există forțe de frecare (care influențează valoarea amplitudinii oscilațiilor forțate). I.5.2. Rezonanța a. Rezonanța elongatiilor Atunci când frecvența forței exterioare Ω variază amplitudinea B a oscilațiilor forțate variază. Curbele se numesc curbe de
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
amplitudinea și defazajul oscilațiilor forțate depind de structura sistemului oscilant (K, m) și de frecvența forței exterioare, și nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt amortizate, deși în sistem există forțe de frecare (care influențează valoarea amplitudinii oscilațiilor forțate). I.5.2. Rezonanța a. Rezonanța elongatiilor Atunci când frecvența forței exterioare Ω variază amplitudinea B a oscilațiilor forțate variază. Curbele se numesc curbe de rezonanță; cu cât maximul este mai înalt și curba mai îngustă, cu atât rezonanța este mai
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
nu depind de condițiile inițiale ; oscilațiile forțate nu sunt amortizate, deși în sistem există forțe de frecare (care influențează valoarea amplitudinii oscilațiilor forțate). I.5.2. Rezonanța a. Rezonanța elongatiilor Atunci când frecvența forței exterioare Ω variază amplitudinea B a oscilațiilor forțate variază. Curbele se numesc curbe de rezonanță; cu cât maximul este mai înalt și curba mai îngustă, cu atât rezonanța este mai ,,ascuțită". Este interesant de comparat această amplitudine de rezonanță cu elongația statică produsă de for ț a F0
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
determină revenirea la starea de echilibru (forța elastică tensiunea între armăturile condensatorului); amortizate, dacă se consideră cazul real al oscilației libere, în care intervine și o disipare de energie pentru învingerea rezistențelor (forța de rezistență-frecare-căderea de tensiune pe rezistor) și forțate, în cazul în care oscilațiile se desfășoară sub acțiunea unui factor extern care asigură compensarea pierderilor de energie (forța periodică externă tensiunea electromotoare sinusoidală a unui generator). În tabelul anexat sunt prezentate prin analogie și mărimi fizice care caracterizează proprietățile
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
x=A sin (ωt +φ0) pentru circuitul oscilant: q=qmsin (ωt +φ0), unde A reprezintă elongația maximă, qm reprezintă în mod analog, valoarea maximă a sarcinii electrice de pe armăturile condensatorului, iar φ0 este faza inițială. In aceste soluții, pulsația oscilațiilor forțate ω se înlocuiește, în cazul oscilațiilor armonice simple, cu ω0 care se numește pulsația proprie a oscilatorului și reprezintă o constantă ce depinde de mărimile caracteristice acestuia. Astfel: pentru pendulul elastic: ω0=√ k/m pentru circuitul oscilant: ω0= 1/√LC
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut. Și mai conturate apar asemenea experiențe în Vară vrăjmașă, unde protagonistul, Matei, om drept și bun, devine victimă pentru că se împotrivise colectivizării forțate. Se întretaie aici două romane, unul al vieții de provincie, al micilor artiști și al mediului didactic (amintind Brațul Andromedei de Gib I. Mihăescu), roman dominat de figura caricaturală, întru totul memorabilă, a profesoarei Artemiza (Miza) Pârlog, tip de fată
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
stării melodramatice”, „interpretării naive a artei” sau „realismului în artă”, precum și eseurile despre „decadența paradoxului” ori despre „semnificația jurnalului intim”, care anunță un veritabil specialist în teoria literaturii și în estetică. Anii celui de-al doilea război mondial, de tăcere forțată, închid un moment de ruptură profundă în spiritul lui T., întrucât el nu își continuă activitatea, în ciuda faptului că aceasta ar fi însemnat, în noul context, un capital simbolic considerabil. Devine partizan al celui mai strict suprarealism, văzut ca revoluție
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a., nu lipsesc vocabule stridente, inventate sau regionalisme. Tânărul poet cultivă metaforismul convențional, banalizat ori pe cel artificios, obținut prin materializarea forțată a unor abstracții sau prin utilizarea excesivă a cuvântului „alb”. Sunetul liric devine mai autentic și pare mai nou atunci când, precum în Adolescență, rezonanțe din Blaga autohtonizează tonuri rilkeene și incantații ce amintesc de Cântarea Cântărilor. Vidul bibliografic dintre Prohod
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
profunzimilor sufletului omenesc, pe care câteodată arta îl îndepărtează de realitate, pentru a-l ridica la altitudini superioare. Susținând că literatura, ca orice alt domeniu al vieții spirituale, nu ajunge la progres decât în urma unei dezvoltări naturale și evitând accelerările forțate, a pledat pentru păstrarea unui permanent spirit autocritic. O foarte bogată activitate a desfășurat ca traducător, transpunând cu fidelitate în românește numeroase capodopere ale literaturilor franceză (Molière, André Chénier, Lamartine, Musset ș.a.) germană (Schiller) și engleză (Byron). Educației clasice și
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
leagănă Etiopia de-abanos a coapselor”. Indiferent din ce spații, din ce repere existențiale și-ar culege materialul figurativ, Z. îl estetizează. Făurește, cu o anume afectare, imagini grațioase, dar confecționează și hibrizi imagistici de o artificialitate stridentă ori rime forțate. De gust îndoielnic sunt mitologizările sfătoase, în spirit ruralist ostentativ, procedeu frecvent în epocă la tinerii poeți bucovineni. Elementul autohton se intensifică în versurile din timpul războiului, unde „dacii ies în pragul pădurii să prindă mistreți uriași” etc., iar exortațiile
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
și blegi”, fie ei „cinstiți”, fie „vițioși sau sceptici”, dar „oameni vii în literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră forțată nuvela O făclie de Paște, deși, vorbind de politicienii „pehlivani” și de orășenii unei „nații de chiacheroni”, îl confirmă pe cel căruia îi recunoaște, totuși, calitatea de „mare vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
muzee, scene de viață și portrete prinse în mișcare, pagini de emoție culturală, alternând cu altele de cotidiană proză domestică, probează mobilitatea unui spirit complex, exigent și cultivat, nu rigid, dimpotrivă, adesea ironic, fantezist și liric, de un umor niciodată forțat, cu virtuți eliberatoare. Prin ele, ca și prin exuberantele confesiuni de tinerețe încredințate lui Duiliu Ioanin ori prin scrisorile către Nicolae Petrașcu, Trandafir Djuvara, V. Alecsandri, Elena Miller-Verghi, Z. se plasează, alături de I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, A. I. Odobescu, Mateiu I.
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cu Eol, cutreieră capitala apăsată de atmosfera ultimului război, distrusă de bombardamente: trece prin piața Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de Jul. Giurgea, Constantin Almăjan, Simion Stolnicu, Stoian Gh. Tudor. De aceeași factură, dar alegoric în chip tendențios, forțat, este Împăratul Nix. Personajului titular, un despot sângeros, războinic, i se aduce un visător „ciumat” (altfel spus, un spirit nonconformist), de care se îndrăgostește împărăteasa. Ea își ucide soțul și se mărită cu Manuel, căruia îi dă și coroana imperială
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
supraviețuiește cu puterea unui mit”. S-a remarcat că profunzimea și valoarea acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și criticul literar, dintre bunic și nepoată”, care au împărtășit, voluntar sau forțat, soarta exilului: „comuniunea în amărăciunea exilului a exacerbat, în mod paradoxal, comprehensiunea și autenticitatea dragostei pentru pământul românesc și pentru valorile lui ideale sau reale” (Matei Cazacu). Autoare de versuri în limba franceză - Dans les brisures (1982), Sur les abîmes
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
atunci, excepția fiind Marea Britanie. Principalele critici aduse Cartei s-au referit la pericolul pe care adoptarea politici sociale la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională a statelor membre. Pe de o parte, este vorba despre statele puternice ale bunăstării forțate să își restructureze prin reducere generosul sistem de securitate socială. Pe de altă parte, statele mai puțin dezvoltate nu ar putea face față nici măcar standardelor considerate minimale. Nu în ultimul rând, țările din fostul bloc comunist confruntate cu disparități economice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perioadei interbelice, când activitatea industrială a fost concentrată într-un număr mic de zone dependente de accesul la resurse minerale și energetice. Sistemul centralizat comunist a încercat realizarea unei dezvoltări echilibrate în teritoriu, dar prin procesul de industrializare și urbanizare forțată. După 1990 s-a dovedit însă că această dezvoltare artificială a dus la o creștere a disparităților economice și sociale regionale. Instrumentele de solidaritate la nivel regional funcționează conform cu sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene. Conform
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai ales în condițiile în care acela care participă nu e beneficiar al activității/proiectului comunitar (Sandu, 2005, p. 32). Sandu (2005, p. 15) arată că putem vorbi de mai multe tipuri de participare, în funcție de motivația pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum am arătat anterior, fondurile sociale condiționează finanțarea proiectelor comunitare de asigurarea participării comunitare și de contribuția cu resurse proprii (cotă-parte) la dezvoltarea proiectului. Voi lua aici exemplul FRDS, care acordă finanțare și asistență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu au beneficiat neapărat de progresele fiecăreia. Spre exemplu, țările Americii Latine și cele din Caraibe, care întregistrează în prezent unele dintre cele mai ridicate rate ale inegalităților în spațiul național, s-au dezvoltat semnificativ în prima etapă, odată cu migrația forțată a forței de muncă africane și cu tehnologia momentului adusă de spanioli, portughezi și olandezi. Un alt moment de dechidere spre piețele internaționale l-au înegistrat abia la sfârșitul anilor ’70. Un alt bine cunoscut exemplu este cel a Japoniei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
etapa curentă a globalizării accentul nu cade pe liberalizarea acestui factor, dar este o provocare constantă pentru piețele naționale ale forței de muncă în țările dezvoltate și pentru proiectanții sistemelor de protecție socială. Valuri de migrație a forței de muncă, forțate sau nu, se regăsesc în toate etapele. Mai întotdeauna a fost vorba despre migrația forței de muncă spre zone/țări cu economie locală dinamică și în dezvoltare. Acestea au favorizat accentuarea diferențierii salariale prin creșterea cererii pe segmentul de muncă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]